Page 26 - Drumul_socialismului_1977_07

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI I.

La închiderea anului de învăţămînt polltioo-fdeologle

Concluzii edificatoare pentru îmbunătăţirea cia lista, r
Democra
Preocupare constantă pentru ţi conduc<
substanţială a pregătirii politice a comuniştilor, mice, cara
pa rea acti
ai
oameni
întărirea rîndurilor partidului rarea, ai
a tuturor oamenilor muncii Comitetul de partid şi birourile In toate organizaţiile de bază s-a lui! obic
dec
Baza
organizaţiilor de bază de la I.M.C. statornicit practica bună ca Încă reprezintă
socia
taţii
S-a încheiat anul de învăţământ învăţămîntului cu sarcinile con­ timp şi a neajunsurilor ce se cer Bîrcea desfăşoară o activitate sus­ din adunarea generală să trasăm celor de
ca
poli.tico-ideologic de partid, al or­ crete ale colectivelor. Numeroase înlăturate cu fermitate. Şi în pri­ ţinută pentru înfăptuirea sarcinilor sarcini concrete celor noi primiţi termina mi
menilor
ganizaţiei de tineret, de sindicat organizaţii de partid au procedat mul rînd trebuie acţionat cu ener­ rezultate din hotărîrea Comitetului în partid, pentru ca din primele şi propriet
şi pe iin'ia Frontului Unităţii Soci­ la integrarea operativă în procesul gie pentru curmarea acelei situaţii judeţean şi municipal de partid, zile aceştia să fie antrenaţi la via­ dreptul Io
aliste — organizat în lumina Pro­ de studiu şi dezbateri a documen­ staţionare în pregătire^, politică a precum şi din cele proprii privind ţa de .organizaţie, in activitatea ticipa la i
gramului partidului, a hotărârilor telor plenarelor C.C. al P.C.R., şe­ «nor categorii de oameni ai mun­ întărirea rândurilor partidului şi e- pentru Îndeplinirea sarcinilor ce ne lor de Int
Congresului al Xl-lea, Congresu­ dinţelor Comitetului Politic Execu­ cii pe motiv că muncesc greu sau ducarea multilaterală a celor nou revin. tea de
Pentru a-i ajuta în activitatea
lui educaţiei politice şi al culturii tiv, a cuvântărilor secretarului ge­ au un program încărcat de lucru. primiţi în partid. lor, membrii .birourilor organizaţii­ lişti uniţi
socialiste, ale plenarei C.C. al neral al partidului. Colective de Nu există nici o derograre pentru In primul rînd, membrii comite­ dreptul ci
P.C.R. din noiembrie anul trecut. lectori de la Petroşani, Hunedoara; rămânerea în urmă în pregătirea tului de partid au fost repartizaţi lor de bază, comunişti cu experien­ membrii s
ţă sint repartizaţi să răspundă de
Aşa după cum subliniază secreta­ Deva, Călan, în marile întreprinderi, politico-ideologică. pe organizaţii de bază pentru a le unul sau doi membri dc partid câ contribi
dârire,
spe
rul general al partidului, tovarăşul au elaborat în fiecare lună tema­ Deosebit de important este oa, sprijini în orientarea muncii de noi, cu care, pe parcursul. desfă­ rea avutul
primire in partid, pentru pregăti­
Nicolae Ceauşcscu, organizarea în- tici orientative. A crescut, de ase­ de pe acum, să se ia măsuri pen­ şurării activităţii, poartă discuţii participe (
văţăinîntului politico-ideologic pc menea, contribuţia la pregătirea tru îmbogăţirea tematicii pentru rea temeinică a adunărilor gene­ periodice, îi ajută în îndeplinirea prezentanţi
cele trei forme şi cu o durată dc politico-ideologică a oamenilor anul al doilea de studiu potrivit rale, cît şi pentru îmbunătăţirea obligaţiilor ce le au. De remarcat rea unităţi
trei ani ■» conferă acestuia un conţi­ muncii a cabinetelor judeţean, mu­ celor mai recente hotărâri de par­ stilului şi metodelor de muncă în este activitatea desfăşurată în acest întregi,) .
nut nou şi o finalitate concretă nicipale pentru activitatea politico- tid şi de ■ stat, a expunerilor se­ ■conducerea muncii de primire. sens de biroul organizaţiei de bază Măsura în
Activitatea în munca de primi­
mai bine definită, o cuprindere de­ ideologică, precum şi a punctelor cretarului general al partidului, re a fost orientată prioritar spre din secţia prefabricate — secretar înfăptuită
la
osebit de largă şi, ceea ce este şi de documentare politico-ideologică pentru o mai bună organizare a muncitorii calificaţi din locurile tovarăşul Dumitru Luncaşu — etapă socialisn
a
mai important, oveşterea substan­ din oraşe, întreprinderi şi dc la cursurilor, asigurarea propagandiş­ cheie, pe secţii şi schimburi, reu­ unde sint organizate discuţii pe­ nată de f
ţială a pregătirii politioe şi ideo­ comune. tilor şi lectorilor corespunzători, şind ca din totalul celor •primiţi în riodice atât cu membrii de partid de organii
logice a tuturor oamenilor muncii Concluzia de fond care se des­ pentru conceperea unor modalităţi partid în acest an 83 3a sută să fie nou -primiţi cât şi cu cei care au .CiV'îcate,
la nivelul cerinţelor hotărîrilor prinde este că în anul 1976—1977 mai perfecţionate de instruire a din rîndul muncitorilor direct pro­ sarcina să-i ajute. In felul acesta, du! de
Congresului al Xl-lea, ale Progra­ învăţământul politico-ideologic a acestora. ductivi. De fapt, la nivelul fiecă­ biroul cunoaşte modul în care îşi nală şi ni-
mului partidului, aprofundarea dc cunoscut un important salt calita­ Pregătirea corespunzătoare a no­ rei organizaţii de bază se cunoaş­ îndeplinesc sarcinile atît comuniştii cialiste a
către ei a noilor teze teoretice şi tiv prin extensiunea cuprinderii ului an de învăţământ politico- te exact perspectiva de primire în mai vechi, cît şi cei nou primiţi. diţionează cît
tivă
şi
concluzii practice ale partidului oamenilor muncii într-o formă or­ ideologic necesită şi alte măsuri partid, iar birourile, ajutate de cite Ca rezultat al muncii diferenţi­ acest proc
nostru. ganizată dc cunoaştere şi apro­ între care : completarea dotării şi un membru al comitetului, acţio­ ate desfăşurată de către comitetul tră, d. e. s
In anul de învăţământ politico- fundare a politicii partidului, prin extinderea funcţionalităţii cabinete­ nează în acest sens, asigurîndu-se de partid, de birourile organizaţii­ presia în
ideologic 1976—1977 au fost cu­ conţinutul axat pe însuşirea docu­ lor şi punctelor de documentare o continuitate in munca de primire lor de bază, putem aprecia că a nivelurile
al
Congresului
mentelor
Xl-lea,
prinşi, in judeţul nostru, aproape a socialismului ştiinţific şi a filo­ politico-ideologică, asigurarea din în partid la fiecare organizaţie de cresout combativitatea şi participa­ tive de c<
auton
rea
bibliografic
materialului
79 000 de membri de partid, peste zofiei marxiste, prin legarea sa timp a cursanţi, asigurarea unei bază. rea noilor membri de partid la lor, în cor
pentru
70 000 de tineri, precum şi peste mai organică de sarcinile cele mai cuprinderi organizate şi diferenţi­ Antrenarea la activitatea poh- viaţa de organizaţie, la rezolvarea asupra de.
90 000 de alţi oameni ai muncii — actuale construcţiei socialiste. tico-educativă, cuprinderea la în­ problemelor cu care se confruntă în promove
cea mai amplă cuprindere de pînă ate şi mai largi decît anul trecut văţământul de partid, trasarea unor fiecare organizaţie de bază. variate de
acum. Fiind la început de drum nou în a oamenilor muncii, tineri şi sarcini, pentru început mai uşoa­ Ne mândrim cu comunişti ca Ma- ţiativei oai
Organele şi organizaţiile de par­ învăţământul politico-ideologic, tre­ vârstnici, în acest amplu şi perma­ re, pregătirea lor politică cu aju­ ria Murărescu, Laura Moraru de de atrager
la secţia prefabricate, Grigore Ma-
ga
activitc
tid din judeţ au acordat o aten­ buie reflectat şi asupra unor ca­ nent proces de ridicare a cunoş­ torul membrilor de partid cu ex­ gher.uşan, Maria Dobreşcu de la socială,
renţe — care nu iau un aspect ge­
ţie crescîndă pregătirii şi desfăşu­ neral, ci se particularizează. De e- tinţelor şi a conştiinţei socialiste. perienţă, participarea la adunările F.M.I., Luoreţia Lăcătuşu de la cu particip
Organele şi organizaţiile de par­
rării învăţământului politico-ideolo- xemplu, dezbaterile pe parcursul tid trebuie, de asemenea, să acor­ de partid deschise — sini cîteva Premo şi alţii, care, prin comba­ a muncitor
gic, problemelor organizatorice, de anului de învăţămînt şi în cadrul din acţiunile întreprinse de orga­ tivitatea de care dau dovadă, prin tuturor oa
conţinut şi finalitate ; ele s-au pre­ convorbirilor recapitulative la u- de un ajutor mai mare şi mai nizaţiile de bază E.M.I., Premo, întreaga muncă depusă, contribuie legilor, pl<
direct consiliilor locale ale Fron­
ocupat, în primul rînd, de asigu­ nele cursuri pentru mineri, con­ tului Unităţii Socialiste, sindicate­ B.C.A., -Prefabricate şi altele, în la rezolvarea cu competenţă a sar­ tare econc
şi
precum
rarea unor lectori şi propagandişti structori, forestieri, chiar şi pen­ lor, oi'ganizaţiilor U.T.C. pentru care sînt cuprinşi cei ce urmează cinilor ce revin organizaţiilor de preconizeaz
a fi primiţi în partid. Sarcinile
corespunzători noilor cerinţe ale tru , alte categorii care au posibili­ îmbunătăţirea organizării noului an partid atît pe linie profesională cit menii, dial
propagandei de partid, de difuza­ tăţi mai adecvate de studiu s-au •de pregătire politică. încredinţate spre rezolvare în pe­ şi politică. conducerii
rea materialului documentar — desfăşurat cu o seamă de defici­ rioada de pregătire pentru a de­ Sîntem convinşi că nu am făcut tului cu m
care putem spfune că a satisfăcut enţe, cu îngăduinţă' faţă de acei Pregătirea politică a comunişti­ veni membri de partid tovarăşilor totul şi că trebuie să ne mobilizăm li sm hotăr
necesităţile şi a venit cui prompti­ cursanţi care se prezintă la învăţă­ lor, a oamenilor muncii nu cu­ Monica Popescp, Mihaela Rusan şi mai .mult pentru ca această latură înfăptuirea pc
noaşte pauze. Acum, în perioada
întregul
tudine în întâmpinarea cursanţilor mînt numai ca „persoană fizică . de vară, este necesar să fie inten­ Dorin Toma, de pildă, au fost în­ a activităţii de partid să o ridi­ biectivelor
11
deplinite cu multă conştiinciozitate,
şi propagandiştilor —, precum şi Şi in ce priveşte acordarea califi­ sificate la cabinetele şi punctele dovedind răspundere şi competenţă căm la nivelul exigenţelor hotări- Programul
de analiza periodică a învăţămân­ cativelor au fost deficiente ; nu de documentare politico-ideologică, in rezolvarea lor. Subliniez, de a- rilor şi documentelor partidului societăţii r
tului, a influenţelor pe care acesta peste tot s-a înţeles însemnătatea la aşezâmintele culturale ţinerea semenea, că în tot timpul pregăti­ nostru. ral dezvolţi
le are in producţia materială, în acestora pentru îmbunătăţirea reală expunerilor, dezbaterilor, de răs­ rii la nivelul fiecărei organizaţii de RODICA SOMEŞAN a Românie
comportamentul etic al oamenilor. a pregătirii politico-ideologice, punsuri la întrebări sau consultaţii bază a crescut mult exigenţa în a- secretar adjunct cu probleme or­ impune pa
Se pot da numeroase exemple pentru finalitatea învăţămîntului. pe marginea recentelor documente cordarea calităţii de membru de ganizatorice în Comitetul de partid largă a o<
de organizaţii de partid, de forme Repetăm sublinierea din expunerea de partid şi de stat.’ partid. elaborarea
de învăţămînt din judeţ care s-au secretarului general al partidului, ai I.M.C. Deva liticii parti»
ridicat la nivelul exigenţelor în ce tovarăşul Nicolae Ceauşescu la mocraţiei
priveşte pregătirea politico-ideolo- Consfătuirea cadrelor din domeniul ind un fac
gică a membrilor de partid, ute- ştiinţelor sociale si învăţămîntului Activitatea politica - educa ti vă se desfăşoare ra
greşului
ciştilor, membrilor de .sindicat, a politic că ÎNVATAMÎNTUL, FQLI- româneşti.
oamenilor muncii de la sate, din TICO-IDEOLOGIG, IN ACCEPŢIU­
sectoare dispersate şi din cartiere. NEA MĂSURILOR STABILITE DE
Comitetele municipale de partid CONDUCEREA PARTIDULUI, TRE­
Petroşani şi Hunedoara, orăşeneşti BUIE SA AIBĂ UN CONŢINUT acolo unde muncesc şi trăiesc oamenii
Brad, Simeria şi Călan s-au preo­ NOU ŞI O FINALITATE.
cupat de promovarea unor forme Noul an de studiu politioo-ideo-
atractive de însuşire a cunoştinţe­ logic 1977—1978 trebuie să porneas­ Populaţia satelor judeţului duce mele de convieţuire socială. panţii la Sntîlnirea cu brigada şti Altruism,
lor politico-ideologice cum simt: că de la cele mai bune rezultate in această etapă o bătălie asiduă . Romos. Duminica trecută, briga­ inţifică s-au interesat îndeaproape opus egoiî
dezbateri, dialogul prin întrebări — pe care să le amplifice — nu pentru recoltarea fără pierderi a da ştiinţifică de pe lingă Consiliul despre noutăţile aduse de legisla­ acţiunea c
şi răspunsuri, expuneri — discuţii, de la perpetuarea unei situaţii griului, a legumelor, pentru pre­ comunal pentru educaţie politică şi ţie in activitatea de contractări, în binele cele
zent în di
metode care trebuie avute în ve­ staţionare în pregătirea politică, gătirea temeinică a recoltelor vii­ cultură socialistă, în frunte ou se­ asigurarea de pensii pentru limită moralei rel
dere _ şi în noul an de învăţămînt. care se mai manifestă, din păcate, toare, pentru asigurarea din abun­ cretarul comitetului comunal de de vârstă ţăranilor cu gospodărie în opera
Comitetele de partid, de sindicat şi la unii comunişti, la unele organe denţă a hranei animalelor pe partid, Ion Căstăianu, primarul co­ individuală din zonele necooperati- este consii
ale U.T.C. de la C.S. Hunedoara, şi organizaţii de partid. De aceea, timpul iernii. Ziua-lumină a omu­ munei, a făcut o deplasare fruc­ vizate şi alte drepturi sociale. cipiu meni
I.C.S. Hunedoara, exploatările mi­ o. deosebită atenţie trebuie acorda­ lui care munceşte în agricultură se tuoasă în două din cătunele cele egoismul ,,
din
problemele
parte
O
bună
niere Lupeni, Paroşeni., Aninoasa, tă de către organele şi organiza­ desfăşoară în cîmp, în grădina de mai îndepărtate ale comunei — puse în dezbatere au avut ca obi­ Dezvăluind
Deva, I.M. Barza, LV. Călan, ţiile de partid concluziilor anali­ legume sau în gospodăria de fu­ Ciungu Mare şi Frăsinei. ect forme de manifestare a unor povăduirii
I.M.M.R. Simeria, Grupul de şan­ zelor asupra desfăşurării învăţă- raje. Acolo se cere, deci, mutat Membru brigăzii au fost solici- înlăturare
tiere Rîu Mare — Retezat şi altele mîntului, în scopul evidenţierii a fenomene ale naturii, legislaţia terese dint
reglementează
şi
care
îngrijirea
au pus un accent deosebit pe co­ ceea ce este bun şi folositor pentru exploatarea pădurilor, păşunilor şi cietatea ir
:
relarea problematicii generale a noul an de studiu, dar în acelaşi cb^ipuitaţe- şi eficlemţa a altor terenuri. prietatea ţ
xistă includ
Ţăranii din cele două cătune au
in activitatea politico-ideologică apreciat activitatea brigăzii ştiinţi­ lectivismulu
dividului pi
fej-xwzA- a. . . . ' : ________________ / • ' ' fice şi s-au bucurat pentru lămu­ socialism,
..................: : vs’-? m păstrează
L.actualitatea politică centrul de greutate al acţiunilor taţi să răspundă 1a unele intre- rirea multor probleme pe care nătatea mc
le-au ridicat.
bări în legătură cu organizarea a-
raporturilor
politico-educative.
Ce
un
arată
sondaj in aceste zile în două oo- sociaţiilor de creştere a animalelor Prima şi cea mai importantă con­ nale dintre
mune din două zone diferite ? şi pomicole în zonele necoopera- statare in organizarea activităţilor
(Urmare din pag. 1) perspeotiva cincinalului pe oare Burjuc. Munca oamenilor din co­ tivizate, măsurile stabilite de con­ politico-educative la faţa locului,
îl străbatem. mună pentru strângerea recoltei, ducerea partidului, adoptate de re­ acolo unde trăiesc şi muncesc oa­
viitor, acţiuni de largă mobiliza­ Iată doar cîteva elemente ca­ participarea lor, sau, după caz, centa* sesiune a Marii Adunări Na­ menii, mai ales în perioade de
re a tuturor forjelor satelor, in re exprimă cu deosebită forţă lipsa de participare, la muncă, alte ţionale, cu privire la creşterea ni­ vîrf ale campaniilor agricole, este
spiritul Hotăririi şi Chemării angajarea deplină a întregului evenimente din ultimele zile au velului de trai al întregului popor aceea că ele se bucură de atenţia Neutralita
Congresului întregii ţărănimi, al nostru popor în măreaţa operă constituit „materialul documentar în cincinalul 1976—1980. Partici­ şi sprijinul locuitorilor satelor. că şi juri
11
indicaţiilor şi sarcinilor date de de edificare multilaterală a pa­ pentru un montaj pe care tinerii care se ai
secretarul general al partidului. triei, potrivit directivelor Con­ din comună, cadre didactice şi elevi mesteca îr
două sau r
O direcţie esenţială de acţiune gresului al Xl-lea al partidului. îl prezintă, pe scene improvizate, participă li
pentru organizaţiile de partid şi Aflat la odihnă în staţiunea sau fără scene, în pauze, la locu­ pacte milit-
consiliile oamenilor muncii, în N e p t u n , tovarăşul NICOLAE rile de recoltare a griului. între alte
care se concentrează eforturi CEAUŞESCU, secretarul general Iniţiativa „Fiecare cetăţean — un relaţii norrr
deosebite, este cea a îndeplinirii al partidului, preşedintele repu­ contractant activ cu statul a că­ tele, chiar
11
sarcinilor de. investiţii — expre­ blicii, a primit o seamă de per­ pătat in aceste zile un conţinut mai află în sta
sie elocventă a politicii de in­ sonalităţi politice, de stat şi eco­ bogat. Factorii răspunzători de cu altele,
dustrializare promovată de partid, nomice din Liban, Liberia. R.F. munca educaţională în comună se neutre, rec
de amplificare şi diversificare a a Germaniei, Mexic, Statele U- deplasează la brigăzi în pauze, în beligeranţi, teri
litatea
forţelor de producţie, bază sigu- nite, Ghana, precum şi un grup vederea discuţiilor cu viitorii con­ fa^*"lui ir
ră^ de propulsare a potenţialu­ de ziarişti americani. In toate tractanţi. Cu ocazia aceasta cetăţe­ lui . eutru,
lui economiei româneşti, de ri­ aceste întâlniri, tovarăşul Nicolae nii sint informaţi despre eveni­ comerţul
dicare a nivelului de trai mate­ Ceauşescu a avut convorbiri asu­ mentele politice ce au avut loc in timp cît c
rial şi spiritual al întregului pra unor probleme privind po­ ţară sau peste hotare, se poartă legile intei
nostru popor. In înfăptuirea a- litica internă şi externă a tării scurte discuţii pe marginea lor. ţiile neutre
cestei sarcini majore, în toate o- noastre, evoluţiei relaţiilor cu Serile, după orale de muncă la parţialitatec
raşele şi municipiile au loc cău­ ţările respective, preţum şi asu­ cîmp, se. mai poate organiza cite acorda a
tări asidue pentru valorificarea pra unor aspecte ale vieţii in­ ceva. Miercurea trecută, de pildă, refuzul de
întregului potenţial uman de care ternaţionale contemporane. Ele o caravană cinematografică a pre­ ranţilor N, f
propriu.
dispunem, aşa cum a indicat to­ au constituit un bun prilej de zentat în satul Petr.eşti, un ciclu rară, în tir
varăşul Nicolae ^leauşescu la re­ reafirmare a poziţiei Partidului de filme de. popularizare a ştiin­
centul Congres al clasei munci­ Comunist Român, a României în ţei. Duminică, la Tătărăşti a fost sau perman
n.
toare. problemele esenţiale cu care se organizată o masă rotundă la care în pauzele de masă, la lucrările în cîmp se ivesc cele mai bune mo­ tut de (181
Elveţia
mente pentru citirea unor sinteze din cuvîntările şi expunerile tovarăşului
Continuă să stea în atenţia confruntă omenirea, între care au fost dezbătute măsurile adopta­ Nicolae Ceauşescu, a unor decrete ale Consiliului de Stat, a unor scurte Laos (1962)
oamenilor muncii de la oraşe şi un loc central îl ocupă cele ale te de Plenara din 28—29 iunie a articole din presă. se stabileşt'
sate amplul program stabilit de păcii şi colaborării multilaterale, C.C. al P.C.R. cu privire îâ creş­ Consiliul comunal de educaţie politică şi cultură socialistă Geoagiu unor acte
Plenara din 28—29 iunie şi adop­ dezarmării, instaurării unei noi terea rolului unităţilor socialiste, foloseşte pentru asemenea acţiuni propagandişti, lectori, cadre didactice,, tate de
tat de sesiunea Marii Adunări ordini economice internaţionale, al organizaţiilor obşteşti, al mase­ ingineri agronomi, medici etc. în imaginea do mai sus, profesoara Uo- convenţii
Naţionale cu privire la ridicarea edificării unei lumi mai drepte lor populare în respectarea legali­ dica Radu citind în faţa membrilor cooperatori din brigada legumicolă recunoscut
nivelului de trai al poporului în şi mai bune. tăţii, sancţionarea şi reeducarea o sinteză a lucrărilor recentei sesiuni a Marii Adunări Naţionale. într-o contemporai
altă zi tovarăşul dr. ing. Dumitru Prică, de la staţiunea .horticolă din lo­
prin muncă a persoanelor care co­ calitate, a dezbătut unele legi adoptate de sesiunea IVîTâ.N., cu membrii a căpătat
mit abateri şi încălcări de la nor- brizăgii legumicole a unităţii.