Page 27 - Drumul_socialismului_1977_07
P. 27
DRUMUL SOCIALISMULUI O NR. G 180 © MARŢI, 26 IULIE 1977 Pag. 3
O foarte importantă ipostază
*
„Toţi comuniştii trebuie să respecte întocmai nor- Partidul comuniştilor şi-a asumat în faţa ţării şi a poporului ro a răspunderii o întîlnim în te
mân sarcina istorică de a conduce destineîe noastre pe drumul bu I
- mele şi regulile muncii de partid, principiile democraţiei năstării şi al fericirii. Generoasă misiune, pe care întregul partid o renul fertil pentru formarea ca
| interne şi ale conducerii colective — care prevăd discu- duce cu demnitatea de exponent al clasei muncitoare, cu tenacita N drelor de miine al viitorului
centru siderurgic. Aici se in
tea şi clarviziunea ce l-au caracterizat încă de la începuturile sale. \
' tarea problemelor în cadru organizat si, totodată, ASU- Milioane de oameni înnobilaţi de calitatea de comunist îşi iau, din * vestesc preocupări, deocamdată
| MAREA RĂSPUNDERII NEMIJLOCITE PENTRU DU- ceas, o duc spre împlinire pentru ca iarăşi şi iarăşi să-şi asume alte I ascunse, sau cel mult abia per
această maro răspundere istorică, partea lor de fiecare zi, de fiecare
Gavrilă
Tovarăşul
ceptibile.
' CEREA LA ÎNDEPLINIRE A MASURILOR ADOP- Szanto, şeful serviciului perso
părţi din marele întreg.Cîleva sute din aceste milioane de oameni
comitetului
f TATE“. trăiesc şi muncesc la întreprinderea „Victoria" din Călan. Şapte dintre ! nal, vicepreşedintele întreprinderea
din
sindicatului
i (DS» „Codul principiilor şi normelor muncii' şl - vieţii comu ei ne vorbesc în aceste rînduri despre multiplele valenţe ale răs * de azi, este capabil să-ţi înfă
punderii în împletirea ei organică cu prezentul şi viitorul nostru.
niştilor, ale eticii şl echităţii socialiste").
i ţişeze cu destulă precizie sur
sele din care vor proveni viitoa
rele cadre, {le la inginer pină la
propuse devine astfel o nouă eta nouă răspundere pentru noi, cei muncitorii calificaţi in peste 70
Infuzia tehnicii moderne pă a conducerii şi în această etapă care avem mandat de a reprezen de meserii şi ocupaţii.
participarea trebuie sa fie gene
ta- : să asigurăm participarea la în
— înainte de toate — na spu
rală şi nemijlocită. Iată deci o făptuire. ne interlocutorul — comitetul
impune exigenţe sporite de partid, consiliul oamenilor
muncii,, organizaţiile de masă
şi obşteşti consideră atragerea
şi calificarea oamenilor nece
Avem ca prim interlocutor pe prinse in anul 1976, au fost revi sari ca pe o problemă a între
tovarăşul inginer Doinei Frenţoni, zuite îmbunătăţite tehnologiile Sabin Dan, şef de-,echipă la tur aceasta de mii, de zaci de. mii de gului colectiv. Avem convinge
directorul tehnic al întreprinderii, de fabricaţie la principalele pro nătoria de cilindri, a inţeles un ori, in timp de 25 da ani, de cind rea, verificată ta bună măsură,
om de concepţie, de acţiune, căruia duse ale întreprinderii şi au fost lucru esenţial la tineri, anume că lucrează la turnătoria şi o face cu că deşi ne aflăm intra centra
îi cităm din Expunerea rostită, de refăcute bilanţurile energetice la prezentul la ei este extrem de mo conştinţa că indiferent ca va face muncitoreşti puternice, cum sint
tovarăşul Nicolae Ceauşescw la peste 60 la sută din agregate. îm bil, de fluid, că gindirea şi com într-un viilor mai apropiat sau mai Hunedoara şi Valea Jiului, care>
Congresul consiliilor oamenilor bunătăţirile aduse şi măsurile în portamentul lor alunecă mereu in îndepărtat, tînărul işi va aduce a- se ştie, absorb in sfera produc
muncii din industrie, construcţii şi treprinse, completate cu preocupa viitor. De aici se nasc o seamă de minte că a lucrat cu un om care tivă un mare număr de Oa
transporturi, pasajul privitor la rea sporită pentru reducerea consu acte de instabilitate şi de căutări. trăieşte printr-o înaltă răspundere meni, noi am depistat cileva
creşterea rolului ştiinţei in moder murilor la fiecare loc de muncă, au Surprinderea acestui moment l-a in muncă. Aşa s-a creat in echi căi sigure prin care vom atrage
nizarea forţelor de producţie, in condus la încadrarea în toate con determinat să lucreze cu tinerii in pă un fel de cod nescris al răs şi vom forma cadrele necesare.
ridicarea nivelului calitativ al eco sumurile normate, aducind in ace tr-un anumit mod, să le releve punderii, cod care conţine exigen Recent, am încheiat un studiu
nomiei. laşi timp economii însemnate la însemnătatea prezentului, să le-o ţe greu de atins fără seriozitate, amplu care ne arată aceste, sur
Replica omului familiarizat cu consumul de energie electrică şi menţină mereu vie. fără dorinţa mereu vie de a în se : şcolile profesionale, liceele
răspunderile ce revin colectivului combustibil convenţional. Econo vinge obstacole. Acest climat sea
în care lucrează este promptă■ şi miile realizate pe semestrul I se — Indiferent ce vai fi în viitor, mănă, in liniile sale esenţiale, cu
precisă : cifrează la peste 5 400 Mwh şi la dacă te-ai legat de meseria fă-o fizionomia politică, morală şi pro A
— Acţionind pentru îndeplinirea peste 5 700 tone combustibil con cu maximă răspundere acum — fesională a aceluia care provine
în cele mai bune condiţii a tuturor venţional. le spune el. Multora le explică dintr-o familie cu 15 copii de la No- !n terenul fertil al
sarcinilor stabilite prin plan, ca şi în acest an s-a acţionat cu mai faptul că, la urma urmelor, acel jag^ şi care se numeşte Sabin Dan.
a angajamentelor asumate pe anul multă răspundere in direcţia valo viitor la care visează unii, de a Avind o astfel de provenienţă, cu
1977 şi pentru perioada 1978—1980, rificării resurselor energetice se fi maistru, inginer sau altceva, şi-l întreaga sa încărcătură grea, acor
la întreprinderea noastră s-au or cundare ; şi cu sprijinul direct al construiesc numai şi numai printr-o dă o mare_ însemnătate puterii o- formării tamiier
ganizat o serie de acţiuni menita centralei, am reuşit să punem in muncă serioasă in timp. mului, bunăvoinţei sale, expresie a
să asigure condiţiile prin care cer exploatare curentă grupul de . 12 Aşa stind lucrurile, Sabin Dan, unei mari încrederi in oameni, în
cetarea ştiinţifică şi de inginerie Miv, acţionat de aburul produs prin un om dominat da modestie şi bun puterea lor, chiar dacă această în de specialitate, facultăţile, şco
tehnologică să premeargă şi să de folosirea drept combustibil a ga simţ, munceşte cu tinerii tăcut, te credere este ciştigală şi generaliza lile de maiştri şi altele. în ra
termine dezvoltarea producţiei, a zelor de semicocs de la două cup nace, cu răbdare, pas cu pas, me tă în chip pragmatic. Aşa s-a ocu port cu termenele de punere in
eficienţei întregii activităţi. toare carbofluid. Astfel, in această ticulos şi ordonat, cum nu este în pat vreme îndelungată de mulţi ti funcţiune a noilor secţii noi am
Rezultatele obţinute pină in pre lună, vom reuşi să ne acoperim în stare să exprime. îi primeşte întot neri, în Care cel puţin 30 sint astăzi eşalonat pe ani pregătirea mun
zent confirmă preocuparea organi treg consumul de energie electrică deauna cu emoţia în echipă şi le muncitori de bază în secţie, maiştri, citorilor de bază, alit prin şcoli,
zaţiei noastre de partid, a consi şi să debităm in *sistem cca. 1000 vorbeşte cald, dar bărbăteşte des ingineri. Enumeră printre ei pe Ni- cit şi in secţiile existente.
liului oamenilor muncii şi a în Mw. pre disciplină, ascultare, ordine, colae Pînzaru, Adrian Szabo, Iulian Studiul de care vorbeam are
tregului colectiv de muncă, faţă Rezultate bune am avut şi in pri stăruinţă în tot ce fac.' A repetat Traşcă, Roman Cosmoi şi alţii. în vedei'e şi modul in care va
de aceste probleme' majore. vinţa asimilării de noi produse. în- fi ocupată forţa da muncă fe
Astfel, pririlf-o mai judicioasă tr-nh timp -relativ scurt am asimi minină. Sint prevăzuta măsuri
exploatare a instalaţiilor şi agrega lat şi sint în curs de omologare A face ce trebuie, la timp de înlocuire a bărbaţilor cu fe
telor, prin modernizările făcute cu trei tipuri de cilindri pentru lami mei intr-un mare număr da me
. ~uzia reparaţiilor capitale, pe ba noare, Caracteristic acestor asimi serii şi ocupaţii, printre care o-
za unor concepţii proprii, prin îm lări a fost timpul scurt in care optim, fără rabat ia calitate peratori, eleclrocarişti, mecani
bunătăţirea coeficientului de rebu s-au realizat. S-a trecut aproape ci de benzi, macaragii şi în mul
turi etc., au crescut an de an in direct la producţie industrială, eli- te altele. Numai pa această cale
dicii de utilizare intensivi şi exten minînd o serie de faze intermedia Maistrul comunist Gavrilă Bu- turnarea radiatoarelor, tehnologii vor putea ocupa diverse munci
sivi la furnale şi turnătorii, atin- re. Rezultatele obţinute sint mul diu, fe'fut atelierului de radiatoa care ne sporesc mult productivita peste 500 de femei.
gind in acest an nivele compara ţumitoare, pentru etapa în care na re, îşi începe istorisirea astfel: tea muncii. De curînd am lansat un apel
bile cu al celor mai mari şi mai găsim şi credem că vom fi în mă — Ultimul trimestru al anului Aşa exrflica comunistul Gavrilă prin toate grupele sindicale pen
moderne furnale şi turnătorii din sură să asigurăm beneficiarilor noş trecut ne-a găsit pe noi, cei din Buditi răspunderea pentru realiza tru a ne sprijini in găsirea a-
ţară. Beneficiind şi de o bază ma tri (in special C.S. Galaţi) întregul atelierul de radiatoare, intr-un im rea în timp optim a produsului ce cetor absolvenţi de şcoli pro
terială corespunzătoare, s-au de necesar de cilindri şi de o călită-* pas. Datorită unor împrejurări, in rut. fesionale sau licee de profil ca
păşit cu mult capacităţile proiec te corespunzătoare, incit să se e- dependente da voinţa noastră, eram Anton Cimpoeşu este ajutor de re, fiind din zona noastră, lu
tate. Producţia suplimentară, peste vite complet importurile de cilin ameninţaţi să nu ne realizăm pla şef de echipă la atelierul de piese crează în prezent in alte unităţi
capacitatea proiectată, va fi, nu dri din fontă. nul. In sufletul oamenilor şi chiar mecanice şi secretarul organizaţiei economice. Cu titlul informativ
mai in acest an de cca. 4.2 000 to Avind în vedere dezvoltarea în al nostru, al celor care conducem de bază pe schimb. Este deci co vă spunem că pină in prezent
ne' fontă cenuşie şi cca 10000 tone treprinderii noastre în actualul cin procesul de producţie, îşi făcuse loc munistul a cărui răspundere în am. găsit cam atiţia tineri cit
piese turnate, iar pa întregul cin cinal precum şi îmbunătăţirile ce un sentiment sălciu de neîncre cepe de la nivelul de bază al pro scoate şcoala profesională in
cinal cca. 200 000 tone fontă şi cca. trebuie aduse în fluxurile actuale dere în noi, o tendinţă de a lua a- ducţiei. „Munca e de aşa natură dch ani, ceea ca nu este puţin.
40 000 tone piese turnate. de producţie, va trebui să ne spo ceastă stare de fapt ca pe' ceva im că fiecare verigă de pe lanţul pro Pe măsură ca se vor crea locuri
:
— Progresul tehnic aciuai vizea rim eforturile, grija şi preocupa posibil de evitat. Am alungat repe de rhuncă noi, îi vom chema,
ză consumurile. rea pentru introducerea progresu de din suflete ca pe un vis rău a- ducţiei unei piese poartă răspunde iar ei sint gata■ să vină.
— Ca urmare a acţiunii intre- lui tehnic. cest sentiment, ne-am bizuit pe ca rea pentru calitatea produsului fi- în toate secţiile întreprinderii
nil“ — afirmă el, referindu-se, evi
pacitatea fiecărui om şi, la 31 de se lucrează cu răbdare pentru
cembrie, plănui la radiatoare era dent, la munca Concretă a sa şi a pregătirea nucleului de bază al
altor oameni în procesul de fabri
Virtutea esenţială realizat şi depăşit. Notaţi : aceasta care a pieselor mecanice turnate. secţiilor, avîndu-se aici în vede
pentru că am avut încredere în
not. Realizarea planului însemna Şi mai afirmă el: ,,beneficiarul re maiştrii şi muncitorii de ca
tegorii superioare.
o răspundere şi noi nu. puteam trebuie să aibă încredere in noi“. Unele lucruri deosebit de im
dezerta din faţa ei. Omul nu tre Aceasta vizează, în accepţiunea sa, portante in legătură cu aceasta
buie să spună niciodată că nu se răspundere pentru termenul la ca
poate. re este executată o comandă, pe ne-a spus şi tovarăşul loan
A reprezenta — iată răspunde bătut în C.O.M. o asemenea pro Aşa interpretează maistrul comu bază de contract sau altfel, dar şi Teodorescu, maistru cocsar :
rea ridicată la o cotă superioară, blemă m-am simţit răspunzător să nist un fapt de viaţă care dă una pentru calitatea produsului. Vor — Organizaţia noastră de
cel ce ara mandatul de a repre cunosc cum gindesc oamenii din dintre dimensiunile răspunderii — bind da ea, de calitate! răspunde partid şi conducerea secţiei se
zenta fiind alesul a sule de oameni colectiv rezolvarea ei. în legătură aceea de a face ce trebuie, la tim rea se divide în fel şi chip dar nu ocupă cu răspundere de pregăti
concetăţeni sau tovarăşi de mun-'.ă. cu aceastaaş vrea să arăt cum am pul potrivit. Şi continua el: se diminuează cu nimic răspunde rea oamenilor. Realizăm aceas
Un asemena mandat exercită in rezolvat noi două probleme de — Comuniştii trebuie să deter rea colectivă. ta pe mai multe căi. în pri
consiliul oamenilor muncii de la acest fel — prin soluţii propuse mine pe fiecare om să-şi aducă — Nivelul acestei răspunderi e mul rină, muncitorii, maiştrii ţin
întreprinderea „Victoria" din Că prin mine în C.O.M. — de oame contribuţia maximă la realizarea bun — afirmă Anton Cimpoeşu, o strinsă legătură cu constructo
lan şi comunistul loan Mihuţ, şef nii muncii din secţie. La strunjirea unui lucru cerut. Dacă nu reuşim răspunzînd unei întrebări despre rul viitoarei uzine cocsochimi-
de echipă la secţia mecanică. melcilor se foloseşte mult ulei. aceasta putem ajunge lă impasul răspunderea colectivă. Miezuitorul, ce, urmărim în amămmt cum se
— A fi reprezentantul oamenilor Acesta se pierdea pur şi simplu duşi vremelnic ce ne intirzie mersul îna cel• de la asamblare, fasonatorul, efectuează fiecare lucrare, cum
muncii intr-un asemenea organism calităţile nu i se modificau cu ni inte. Separat de aceasta, omul tre turnătorul sint piese de încrede se vor monta toate utilajele şi
de conducere colectivă este o mare mic. Am colectat acest ulei în nişte buie făcut să înţeleagă necesitatea re în ' angrenajul numit răspundere agregatele. Apoi, printr-o acţiu
răspundere — conchide el. Ce re rezervoare şi după ce-l separăm de efortului în acelaşi sens, cel dat de colectivă pentru calitatea produsu ne coordonată la nivelul întregii
prezentăm noi in acest organism 7 şpan îl refolosim. Nu aveam oa societate, cerut de nevoile produc- lui finit. Noi nu facem o singură întreprinderi, vor fi trimise e-
Documentele recentului Congres al meni deajuns pentru a folosi maşi ,ţiei. serie de piese. Am lucrat ani da ehtpe complexe la Hunedoara şi
consiliilor oamenilor muncii, Expu nile unelte în toate schimburile. Noi avem cu beneficiarii con zile un reper, oamenii ştiu fiecare Galaţi, unde vor lucra efectiv
nerea prezentată cu această ocazie Am propus în C.O.M. înfiinţarea tracte economice. Un contract nu ce au de făcut. Dar cind se schim la exploatarea agregatelor simi
de secretarul general al partidului unui curs de perfecţionare astfel ca se discută. Dar de la an la an bă reperul răspunderea colectivă se lare, astfel incit, atunci cind va
sint pentru noi toţi, preţios în acelaşi om să poată lucra la maşina cantitatea de produse cerută prin află în faţa unui adevărat examen, fi nevoie, oamenii noştri să poa
dreptar în a concepe şi exercita a- de debitare, strungul de eboşat ci contracte e tot mai mare. Respon tă prelua cu toată priceperea şi
ceasiă răspundere. lindri şi raboteză. Propunerea e în sabilitatea pentru achitarea în cele un moment de mare solicitare. Exi răspunderea obiectivele noi.
Iată, un interes major al între curs de rezolvare, mai bune condiţii a obligaţiilor cu genţa sporeşte, fiecare om intră in
gului popor, deci şi al colectivu C.O.M.-ul este organismul în ca prinse în el naşte o alta, anume tr-un fel de alarmă în asemenea
ocazii.
lui pe care-l reprezint în C.O.M., re se dezbat probleme de impor aceea de a îmbunătăţi tehnologii, Prin urmare,, „seria zero“ a unui
este gospodărirea cu maximum de tanţă vitală pentru producţie, se de a forma deprinderi superioare produs nou fiind ,,purtătoarea de
chibzuinţă a materiilor prime, ma aduc variante de soluţii de rezol în a executa o operaţie, de a cău ciivînl" pentru seriile ce urmează, Pagină realizată de
terialelor, energiei, rriai buna folo vare şi în final se adoptă măsuri. în ta noul. Din această răspundere nimic nu trebuie să rămînă pe sea
sire a utilajelor. De folosirea lor felul acesta, prin noi, oamenii mun pentru căutarea noului s-a „năs CORNEL ARMEÂNU
raţională depinde in parte bunăsta cii din uzină participă efectiv la cut“ miezul cu răşini furanîce ca ma rutinei. Cu aceasta luptă oa ION CIOCLEI
rea noastră generală. Cind s-a dez- conducere. Înfăptuirea măsurilor şi folosirea suporţilor mosor la menii din echipa în care munceş
t . te Anton Cimpoeşu.