Page 28 - Drumul_socialismului_1977_07
P. 28
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nil. 6 18
■ ’ v ” ’ . - -'.V
m
Adunări generale ale oamenilor muncii La Exploatarea minieră Paraşei
Inalfă prefuire
In atenţii întregului colectiv — - muncii Planul îdeplioit ritmic,
In Întrecerea socialistă pe anul
creşterea procentului bscoatere a metalului diplo pregătirea producţiei eu
1976, mai multe colective de mun
că hunedorene au ocupat locuri
fruntaşe,
dccernîndu-li-so
me, ordine şi medalii alo Repu
blicii Socialiste România.
Adunarea generală a oamenilor rilor de a înlătura grabnic defi tare, folosirea ineficientă a tim COMBINATUL SIDERURGIC La Exploatarea minieră Paroşeni Afirmaţi:
muncii de la secţia bluming — se cienţele existente, hotărîrea plena pului operativ de- lucru. HUNEDOARA — locul I pe ţară se acţionează cu stăruinţă, zi de tării ■ au ac
mifabricate din cadrul Uzinei nr. 4 ră de a obţine noi şi importante O problemă căreia i s-a acordat în întrecerea socialistă din indus zi, pentru îndeplinirea in cele mai zultatele dc
ordinul
cu
Steaua
laminoare (C.S.H.) s-a desfăşurat succese în muncă. o mare importanţă în cadrul dez trie, distins Socialiste Romănia, bune condiţii a sarcinilor de plan minerii de
Republicii
intr-un spirit de înaltă exigenţă Referindu-se la sarcinile mari pe baterilor a constituit-o întreţinerea clasa I, cu „Steagul roşu“ şi „Di şi angajamentelor asumate în în ţinut de k
muncitorească, de analiză respon care Congresul consiliilor oameni agregatelor şi instalaţiilor, revizia ploma de onoare" ale Comitetu trecerea socialistă pe acest an. compartimc
sabilă a muncii desfăşurate şi de lor muncii le-a pus în faţa tuturor şi reparaţia lor la timp şi de cea lui Uniunii Sindicatelor pe ramu Vorbind despre modul in care dezvoltare,
angajare unanimă pentru îndeplini colectivelor din unităţile economi mai bună calitate. „Trebuie să ră şi Ministerului Metalurgici. se acţionează concret şi despre ne-a oferit
I. M. BARZA — locul II pe ta
rea integrală a sarcinilor de plan ce, şeful schimbului A, Dorin Popa, spunem deschis — afirma maistrul ră între unităţile din industrie, • frumoasele succese obţinute de la cifre care <
şi a angajamentelor asumate. sublinia că problema numărul 1 a principal de la întreţinere meca Ordinul Muncii clasa a Il-a şi începutul anului, tovarăşul ing. cesele desp
După cum s-a subliniat în infor laminatorilor, a întregului colectiv nică, Ioan Barbu, că mai facem re „Diploma de onoare" a Comite Traian Avramescu, directorul E.M. ciind că e
marea prezentată de ing. Petru La-- de siderurgişti hunedoreni, o con paraţii de mîntuială şi nu ne în tului Uniunii Sindicatelor pe ra Paroşeni, spunea : rezultatelor
zăr, şeful secţiei, activitatea lami- stituie reducerea consumului de me cadrăm în termenele stabilite, ceea mură şi ministerului de resort. — Se munceşte cu hărnicie şi similară a
STAŢIA C.F.R. SIMEEIA-TRIA.T
natorilor de la blumingurile de tal, creşterea procentului de scoa ce conduce la defecţiuni şi staţio — fruntaşă pe ramură, „Steagul conştiinciozitate de către întregul ceputul am
1000 şi 1300 mm a fost canalizată tere de metal bun din tona de nări accidentale frecvente ale a- roşu" şi „Diploma de onoare" ale colectiv. Menţionez deosebita grijă ducţia glob
în acest an în două direcţii prin oţel lingou. Aceasta este posibil gregatelor. De asemenea, trebuie Comitetului Uniunii Sindicatelor şi răspundere cu care se ocupă de aproape 13,
cipale : realizarea în cele mai bune atît prin buna organizare a mun acordată o atenţie mai mare asi pe ramură şi Ministerului Trans soarta producţiei toţi factorii de tie marfă <
condiţii a prevederilor planului şi cii la laminoare, a respectării ne gurării din timp a materialelor porturilor şi Telecomunicaţiilor. răspundere ai exploatării — ingi lioane lei,
TIPOGRAFIA DEVA — eviden
reducerea consumurilor specifice, abătute a tehnologiilor de lami şi pieselor de schimb necesare re ţiată pe ramură, Diploma de u- neri, maiştri, şefi de brigadă şi de mentar pes
bune, di p. "c
îndeosebi a consumului de metal. nare, a reviziilor şi reparaţiilor în paraţiilor curente, mijlocii şi ca uitate evidenţiată pe Centrala in schimb, angajaţii din toate com le-a realiza
partimentele de activitate. Accen
Mobilizîndu-şi toate forţele in a- timp şi de calitate a agregatelor, pitale". „Ceea ce mi se pare deo dustriei poligrafice. tul principal îl punem pe buna ţionat că ir
ceste direcţii, muncind cu abnega dar în acelaşi timp şi prin perfec sebit de important în munca noas U.J.C.C. IIUNEDOARA-DEVA — organizare a producţiei la toate ducţie a f<
ţie şi dăruire, laminatorii de la ţionarea instalaţiilor şi agregatelor tră — remarca subinginerul Cornel locul III pe ţară (al treilea an punctele de lucru. Şi, cînd spun creşterii
bluming-semifabricate au obţinut la oţelării. Popa — este întărirea răspunderii consecutiv un loc in primele trei); aceasta, mă gîndesc la plasarea (care mar
pe primul semestru al anului re In acelaşi spirit de responsabili individuale din partea tuturor ma- COOPERATIVA DE CONSUM O- brigăzilor, la aprovizionarea lor 9 715 lei pe
RÂŞTIE — locul H pe tară,' iar
zultate notabile. Ei au realizat pes tate şi angajare au vorbit şi ma nevranţilor, cuptorarilor, macara COOPERAŢIA DE CREDIT JU cu materialele necesare, la asigu şi . condiţ:
te sarcinile de plan 10 294 tone de caragiul Emilian Coman, lamina- giilor, electricienilor şi mecanicilor, DEŢEANĂ — de asemenea, locul rarea unui flux optim transportu cheltuielilor
laminate total, au înregistrat eco torul Petru Mărgineanu, subingine- a celorlalţi lucrători din secţii, pen II pe tară. lui, precum şi la activitatea, atît xemplu, ch'
ÎNTREPRINDEREA CINEMATO
nomii la consumurile specifice de rul Benone Avramescu, maistrul tru munca pe care- o fac. In ace GRAFICA IIUNEDOARA-DEVA — de importantă, de revizii şi repa producţie a
4,1 milioane mc gaz metan şi de principal Iuliu Luca şi alţii. Ei laşi timp, fiecare dintre noi tre loc fruntaş pe ţară, între între raţii a tuturor utilajelor şi agre lei, iar la
2,8 milioane kWh energie electri s-au referit pe larg la posibilităţile buie să ne cunoaştem mai bine sar prinderile de profil, acordindu-i-se gatelor miniere. s-au înregi;.
că. In acelaşi timp au expediat su de creştere suplimentară a produc cinile, să colaborăm mai strîns pen Diploma de onoare cu menţiune. —- Minei Paroşeni i s-a acordat lei la tona
plimentar la export 6 764 tone de tivităţii muncii la laminoare, stă tru îndeplinirea lor. Creşterea pro 0. J.T. HUNEDOARA-DEVA — cinstea de a deveni unitate etalon timp, au fc
laminate, fără a avea vreun refuz ruind asupra înlăturării unor aba locul VI pe ţară Intre unităţile pe ramura carboniferă. Cum vă economii de
pentru calitate, obţinînd economii teri de la tehnologiile de laminare centului de scoatere de metal să Ministerului Turismului. preocupaţi să răspundeţi acestei de mină, ci
1.
constituie imperativul numărul unu
C.S.A.P. HUNEDOARA — lo
Ia costurile de producţie de peste şi de disciplina muncii cum ar fi : cul IV pe ţară, între unităţile de încrederi ? ale. Cu ace
4 milioane lei. evitarea amestecurilor de materia în munca noastră. Ştim căile prin alimentaţie publică din sistemul — Sigur că acest lucru ne ono roşeni se si
Dar nu rezultatele bune în mun le, prin sortarea şi depozitarea lor care putem realiza acest deziderat. comerţului de stat. rează dar, în acelaşi timp, ne şi niciei colcel
că au format baza discuţiilor în corectă, prin notarea atentă a Principalul e te să acţionăm cu SPITALUL MUNICIPAL HUNE obligă. Pentru împlinirea acestui Valea Jiulu
s
cadrul adunării generale, ci în mod mărcilor de laminate, eliminarea ca toţii şi cu toate forţele în această DOARA — fruntaş pe ramură, deziderat, în luna martie a.c., co tui an.
„Steagul roşu" şi „Diploma de o-
deosebit lipsurile şi neajunsurile zurilor de supraîncălzire a şarje direcţie". noare" ale Comitetului Uniunii mitetul de partid, consiliul oame Concomile
cu care se mai confruntă colecti lor în cuptoare, de şutare necores G. DINU Sindicatelor pe ramură şi Minis nilor muncii, comitetul U.T.C. aile tril îndcplin
vul, angajarea fermă a laminato- punzătoare la foarfecele de debi B. LIVIU terului Sănătăţii. exploatării au întocmit un amplu cinilor de i
program de acţiune, stabilind o lor pe ac<
serie de măsuri concrete care să care la ace
şi oare deşi,
A apărut publicaţia : conducă la perfecţionarea întregii in cadrul a
Prestigiul cîştigat obligă la realizări superioare ORGANIZAŢIILOR DE PARTID noastre activităţi, la realizarea rit Paroşeni dc
„ÎN AJUTORUL
oamenilor r
mică şi de bună calitate a produc
DIN INDUSTRIE, CONSTRUCŢII ţiei de cărbune. Ne-am preocupat pentru preg
insistent — şi ne preocupăm în
Un moment deosebit în cadrul sarcinilor lor de plan, asigurîndu- tehnico-materială, întreţinerea uti Şl TRANSPORTURI" continuare — de îndeplinirea pla ducţiei anul
adunării generale a oamenilor se totodată pregătirea temeinică a lajelor, asistenţa tehnică pe schim Pentru a veni In sprijinul or nului de investiţii, de pregătiri şi ză cu forţp
muncii de la Tipografia Deva l-a producţiei anului 1978. Există ga buri, mai buna gospodărire a locu ganizaţiilor de partid din indus deschideri, asigurînd astfel fron investiţii şi
constituit înmînarea Diplomei ' de ranţia sigură că angajamentul uni rilor de muncă, făcînd şi propu trie, construcţii şi transporturi, turile de lucru necesare activităţii troduce noi
unitate evidenţiată în întrecerea tăţii — de a da o producţie supli neri de îmbunătăţire a planului de pentru înarmarea lor cu proble de producţie. Cifrele sînt edifica niere de m£
socialistă pe ramura industriei po mentară pe acest an în valoare de măsuri pe Semestrul II. mele dezbătute Ia Congresul con toare : depăşirea planului de in găteşte cu :g
ligrafice pentru rezultatele obţinu 563 000 lei — va fi îndeplinit. Ideea generală care a dominat siliilor oamenilor muncii, cu con vestiţii la zi cu peste 400 ml, iar acordă atoni
te în anul 1976. Semnificaţia aces In spiritul exigenţelor şi al ma în cadrul dezbaterilor este aceea ţinutul Decretelor şi Legilor re a planului la lucrările de pregătiri reparaţiei iu
cent adoptate, cu unele măsuri
tui moment este cu atît mai mare rilor sarcini trasate de Congresul că, deşi realizările acestui harnic şi hotăriri ale Comitetului jude cu aproape 800 ml. De asemenea, turi pentru
cu cit — în cadrul Centralei indus consiliilor oamenilor muncii — colectiv sînt bune, fapt ce a deter ţean de partid, Secţia propagandă acordăm o mare atenţie meoaniză- a condiţiilor
triei poligrafice — se acordă pentru marele forum al clasei noastre minat primirea diplomei de unita a Comitetului judeţean de partid rii lucrărilor miniere, introducerii ale oamenilc
prima oară acest titlu unei unităţi muncitoare —, darea de seamă şi te evidenţiată pe ramură, pentru a editat broşura : „In ajutorul în abataje a unor maşini de înalt şi altele ce
de bază, unei tipografii. participanţii la dezbateri au scos menţinerea şi dezvoltarea acestui organizaţiilor de partid din indus randament, promovării unor tehno la sfîrşitul f
şi
construcţii
trie,
transporturi".
Darea de seamă prezentată în în evidenţă şi unele lipsuri, o sea In broşură sînt publicate, Intro logii moderne de exploatare. In diţii optime
cadrul adunării de preşedintele mă de rezerve pentru creşterea prestigiu se cere acţionat în con atlele : extrase din Expunerea to sectorul II lucrăm cu un complex la Paroşeni
tinuare pentru îndeplinirea exem
plifice în a
consiliului oamenilor muncii, Con producţiei, a productivităţii mun plară a sarcinilor de plan şi anga varăşului Nicolae Ccauşescu la mecanizat, reuşind că obţinem pro bune din a
stantin Crăciunescu, a subliniat cu cii, a calităţii producţiei, mai bu jamentului în întrecerea socialistă, Congresul consiliilor oamenilor ductivităţi deosebit de bune şi, im zeze neabăti
satisfacţie rezultatele bune obţinu na gospodărire a mijloacelor fixe pentru mai buna folosire a spaţii muncii şi Hotărirea adoptată Ia plicit, însemnate cantităţi supli oasele previ
acest Congres; Chemarea Congre
te de colectivul Tipografiei Deva şi materiale, folosirea intensivă a lor de producţie şi maşinilor din sului consiliilor oamenilor muncii* mentare de cărbune. Avem meca desprinse di
pe primul semestru din acest an, maşinilor şi a timpului de lucru. dotare, pentru îngrijirea corespun planul de acţiune al Comitetului, nizat integral transportul de căr consiliilor o
producţia globală fiind realizată în In discuţiile lor din cadrul dez zătoare a tehnicii moderne cu ca judeţean de partid privind organl- bune cu benzi, la lucrările de pre industrie, t
proporţie de 109,3 la sută, repre baterilor, tovarăşii Man Grigore re sînt înzestrate unităţile de pro zarea şi desfăşurarea adunărilor gătiri lucrăm cu maşini de încăr turi. Cu fie
zentând valoric o depăşire de (subunitatea Abrud), Otvos Ioan ducţie, pentru întronarea spiritu generale ale oamenilor muncUt cat mecanice, Iar tn aceste zile ck „ e tot n
1
Decretele pentru aplicarea majo
1 213 000 lei. Preliminările pînă la Gheza, Şiko Mihai, Alfred Bohne lui de bun gospodar în toate sec rării retribuţiei personalului mun mon/tăm un nou complex meoam ei liarnici ş
zai !n sectorul I, cu randamente
sfîrşitul anului arată că Tipogra (subunitatea Petroşani), Gheorghe ţiile şi atelierele Tipografiei Deva citor şi cu privire la încadrarea de 1000 tone pe zi, complex pe etalon a im
fia Deva, cu subunităţile sale din Pacioraş, Petru Dan, Otvos Ludo şi a subunităţilor sale. personalului muncitor In grupele care ne-am angajat să-l punem în nifere.
Petroşani şl Abrud, va încheia a- vic şi Ana Balaşfi s-au referit la I, II sau III de muncă, alto acte funcţiune In cinstea „Zilei mine
normative şi hotăriri.
nul 1977 cu depăşiri sigure, ale probleme legate de aprovizionarea T. ISTRATE rului".
Muncă intensă pentru încheierea cît mai grabnică a sece
In toate unităţile agricole socia C.A.P. VAŢA DE JOS. Un vechi bătă la amiază din cele 47 hecta SIMEIUA. Grele bune de lucru bază, achit îl
celelalte unităţi s-a lucrat în mod
liste din judeţul nostru lucrătorii proverb românesc spune • că „ziua re erau recoltate aproape 10. Se susţinut şi duminică. Au fost ba in dmp au fost folosite duminică faţă de stat.
ogoarelor, în frunte cu comuniştii, bună se cunoaşte de dimineaţă". scontează terminarea secerişului pe lotate paiele de pe 680 ha şi s-au în mod intens şi pe ogoarele uni
desfăşoară o activitate susţinută, La C.A.P. Vaţa de Jos — brigada miercuri, joi (G. Ignat). efectuat arături pe 455 ha. A fost tăţilor agricole aparţinind Consi
intensă pentru terminarea cît mai Ociu, s-a adeverit într-adevăr acest încheiată acţiunea de însămînţare liului intercooperatist Simaria. TOTEŞTI.
ir
_
grabnică a secerişului. Deşi în luoru. _ La primele ore ale zilei de ORĂŞTIE. Şi în ajutorul meca a culturilor duble şi a legumelor Mecanizatorii şi cooperatorii de la că de viner
cursul săptămînii trecute timpul a duminică, ţăranii cooperatori erau nizatorilor din Consiliul intercoo pe toate suprafeţele planificate. O C.A.P. Rapolt, Simeria, Bobîlna, pe metru pt
fost mai puţin favorabil din cauza în cîmp aşteptînd să înceapă re peratist Orăştie au sosit combine contribuţie deosebită la executarea Tîmpa, Foit şi alte unităţi au lu nică nu s-a
ploilor care au căzut cu intermi coltatul din clipă in clipă. din judeţele care au încheiat sece lucrărilor agricole din această cam crat cu spor la recoltarea griului, nele porţiur.
tenţă şi a nebulozităţii care s-a — Atacăm ,azi parcela numită rişul. Ele au fost asamblate şi re panie şi-o aduc mecanizatorii Cor la balotat, eliberarea terenului de intra în lan,
menţinut în uhele zile, mecaniza „Omana" şi sper că pînă diseară partizate unităţilor. nel Beca, Ioan Boacsi, Remus Si- paie, la arat, la recoltat şi trans intra, bobul
torii şi cooperatorii, lucrătorii din vom putea recolta aproape 14 ha In cursul zilei de duminică,- ime moaie, Nicolae Potinteu, Nicolae portat furaje. La C.A.P. Rapolt, apă. Mai in
I.A.S., folosind ferestrele dintre de grîu — ne spune Florian To- diat ce starea terenului a permis, Săndulescu, Ilie Diaconu, Victor griului sînt
ploi, orice oră bună de lucru în m-uş, inginer şef ia C.A.P. Vaţa de s-a intrat în lanuri. La C.A.P. O- Perţa, Ioan Rus, Teodor Popa, de exemplu, s-au recoltat 15 ha fi terminat
cîmp, au reuşit să stringă recolta Jos. Mai avem de recoltat 90 ha, cu grîu, s-au făcut arături pe cru, C.A.P.
de pe însemnate suprafeţe de te şi dacă timpul e bun intr-o _săptă- 15 ha şi au fost transportaţi ba-loţii de Mori. Su
ren, lucrind în acelaşi timp la ba mînă terminăm. Combina condusă de pe 20 ha, iar la C.A.P. Sime 100 hectare
lotat, eliberarea terenului de paie de Adrian Coza intră în lan. Spi C.A.P. Sarrr
şi la executarea de arături. Şi du cele bogate îşi pleacă fruntea în Aflaţi pe ogoare, reporteri ai ziarului transmit ria s-a recoltat griul de pe 15 ha, ieri a încep'
minică, 24 iulie, timpul bun de faţa năvalnicei înaintări a combi s-au transportat 20 tone grîu în potiva. (Gh.
lucru a fost folosit din plin la nei. Remorcile sînt pregătite. Mun
strîngerea recoltei de păioase, la ca este bine organizată.
recoltarea, transportul şi depozita — Singurul lucru care creează răştie, începînd cu ora 13, combi Gligor Trif, Ioan Ilieş, precum şi
rea furajelor, la executarea de ară greutăţi este transportul griului. nele conduse de mecanizatorii Ion şefii de secţie Ioan Cocreanu, Ioan
turi. Dănilă şi Dumitru Bordei au în Ştefan şi mecanicul de întreţinere
Se stă mult timp în bază, uneori
şi mai mult de două ceasuri — ceput lucrul, terminînd pînă seara Roman Suciu, care asigură buna
ne spune Florian Tomuş. In rest 10 ha. La C.A.P. Pricaz, alte două funcţionare a combinelor şi utila
DEVA. Cu o singură excepţie sîntem mulţumiţi, recolta este des combine, conduse de Dumitru Qră- jelor, muncind în acelaşi timp şi la
(C.A.P. Banpotoc), în cooperative tul de bună şi se munceşte mulţu şanu şi Nicolae Mihăilă au recol transportul cerealelor (N. Badiu).
le agricole de producţie de pe ra mitor. (B. Liviu). tat 12 ha. în cooperativele agricole ★
za Consiliului intercooperatist Deva Beriu şi Căstău, unde nu s-a putut CALAN. Secerişul griului se a-
s-a muncit duminică intens. La ir intra cu combinele în lanuri, s-a propie de sfîrşit şi în unităţile a-
C.A.P. Soimuş, cu ceea ce s-a re # C.A.P. SALIŞTE. Cînd specialiş lucrat la transportatul baloţilor de gricole aparţinînd Consiliului inter
coltat in această zi, s-a ajuns la tii au hotărît că a sosit momentul paie din cîmp şi recoltarea furaje cooperatist Călan. Aici au mai ră
132 ha. iar la C.A.P. Bîrsău griul începerii recoltării pentru griul de lor. Demn de menţionat este şl mas de recoltat 500 ha. In această ifiMIfeifeiw M iii»
a fost secerat de pe încă 8 ha, pe cele 47 hectare ale cooperativei, faptul că C.A.P. Turdaş a înche săptămînă, dacă timpul va fi pri
s-au transportat paiele de pe în s-au prezentat la treabă 3 combi iat recoltarea griului (T. Istrate). elnic — ne spunea tovarăşul Ioan
ne. N-au apucat să între bine în ■ ir Cotuţiu, directorul S.M.A. — vom
semnate suprafeţe şi s-au aplicat lan că două s-au defectat. A treia GEOAGIU. In Consiliul intercoo termina recoltarea griului. Doar la
tratamente la cartofi. mergea şchiopătând. Cu toate in peratist Geoagiu — spunea ing. C.A.P. Batiz, Sîncrai, Nădăştia de
Pe consiliul intercooperatist s-a tervenţiile şi strădaniile . depuse, Virgil Tudan, preşedintele aces Jos şi Boşorod sînt suprafeţe mai
cele două combine n-au putut fi tuia — recoltarea griului se apro mari (între 60—85 ha) de recoltat.'
recoltat, în 24 iulie, griul de pe 59 puse pe picioare şi s-au întors la pie de sfîrşit. In 2—3 zile bune Au mai fost detaşate şi alte com
Imaginea din fotografie nu mal poate fi Intîlnit
ha, au fost balotate paiele de pe S.M.A. Baia de Criş. Cea care a de lucru încheiem şi această lu bine şi ca urmare ritmul de recol mai a C.A.P. Geoagiu. In aceeaşi zi ca s-a transfc
20 ha, s-au executat arături pe rămas mai mult grîu pierdea decit crare. Aici mai sînt de recoltat tare va fi accelerat şi în aceste u- cerat în totalitate. Aici lucraseră grupat G comb
doar 250 ha. Pînă la 26 iulie au
17 ha, au fost transportate şi de aduna. I-a venit în ajutor o „Glo terminat recoltarea păioaselor nităţi. Mecanizatorii au lucrat şi tru terminarea secerişului şi transportatul griului 1;
rie". Bună. Dar ce folos că au în
duminică în mod activ la strînge
magazia cooperativei. Printre mecanizatorii care luc
pozitate peste 60 tone fin. ceput zilele ploioase, apoi. Şi sîm- C.A.P. Vaidei şi Romoşel, iar Sa rea recoltei. (N. Zamfir). nit pe Nicolae Mărginean. Nicolae Stanciu şi Nici