Page 29 - Drumul_socialismului_1977_07
P. 29
LARŢI, 26 IULIE 1977 Pag. 5
Cu cele mai alese sentimen
te de preţuire, România îşi ,
cinsteşte , ctitorii — acest brav ■
şi destoinic detaşament munci- ■
toresc al constructorilor. Noul
da . pe harta patriei, nou ce-l în-
tîlnim pretutindeni, poartă sem
nătura de trainic, frumos, util ;
ectorului exploa- a muncii oamenilor de pe sche
: concretă în re- le.
de bune pe care <^In semn de înaltă preţuire pe care partidul şi statul nos
li intîlnim peste tot. Arşiţfi
iroşeni le-au ob- tru o dau muncii grele şi pline de răspundere a constructo sau ploaia, gerul ori ninsoarea
utul anului. La rilor, a acestor vrednici făurari a tot ce e nou, frumos şi
plan-organizare- modern în patria noastră socialistă, în calendarul sărbători nu le pot stăvili munca încăr
Kclcmen Ilodica lor muncitoreşti a fost înscrisă „Ziua constructorului", care în cată de dăruire, gindul de cu-
.mabilitate cîteva acest an s-a sărbătorit în 24 iulie. Răspunzînd acestei preţuiri, tezanţă.
Judeţul nostru, asemenea în
i concludent suc- grijii deosebite pe care partidul le-o poartă, constructorii din
3 vorbeam, apre- judeţul Hunedoara, asemenea constructorilor din întreaga tregii Românii, este martorul a-
mult superioare ţară, se află angajaţi plenar în vasta operă de edificare a so propierii şi împlinirii noului. De
Pavel Ş anilor, şef de echipă be-
iute în perioada cietăţii socialiste multilateral dezvoltate, de înfăptuire neabă tonişli, S.U.T. Deva. Realizează Fierar-betonistul Nicolae Vieru îa cîmpia Mureşului in creierul
trecut. De la în- tută a vastului program de investiţii stabilit de Congresul al planul de producţie ritmic, zi de este bine cunoscut la I.C.S. Hune Retezatului, din „Cetatea de
pînă la zi, pro- Xl-lea al partidului nostru. zi. decadă de decadă. Execută în doara. El conduce în prezent o foc“ a Hunedoarei pînă-n adin-
brigadă de profil pe marele şan
fost depăşită cu In primul semestru , al anului, constructorii hunedoreni de totdeauna numai lucrări de oea tier al viitorului centru siderurgic curile de bogăţii ale Văii Jiu
ioane lei, produc- case şi uzine, de oraşe şi obiective social-culturale au obţinut mai bună calitate, evidenţiindn-se din Călan : Lună de lună bri lui, de sub poalele cetăţii Devei
mult de 11 mi- însemnate succese în muncă. Pe şantierul viitoarei hidro şi printr-o bună organizare a lo gada lui Vieru îşi depăşeşte sar pînă-n legendara ţară a Ha
îîndu-se supli- centrale de pe Rîu Mare-Retezat sau pe marea platformă si cului de muncă. cinile de plan cu 15—20 la sută. ţegului, ecoul muncii construc-
100 tone de căr- derurgică de la Călan, la importantele obiective din oadrul
■ca 23 000 de tone C.S. Hunedoara sau la extinderea C.T.E. • Mintia şi I.L. Deva,
»rul II. De men- pe şantierele obiectivelor miniere din Valea Jiului sau ale
cest spor de pro- construcţiilor de locuinţe, pretutindeni, constructorii din ju
;inut pe seama deţul nostru se află la înălţime, desfăşoară larg întrecerea Preţuire
tivităţii muncii socialistă, înregistrînd succese de seamă privind finalizarea la
o depăşire de termen şi de calitate a obiectivelor.
at„ fpţă de plan) De la 1 iulie a început aplicarea în prima etapă a ma
sensibile a jorării retribuţiei personalului muncitor, în cadrul căreia re eameimor
iroducţie. De e- tribuţia lucrătorilor din construcţii a crescut substanţial, ceea
le la 1000 lei ce constituie o nouă şi elocventă expresie a grijii partidului
reduse cu 51,38 şi statului pentru creşterea nivelului de trai al oamenilor
le de producţie muncii. Aceasta impune ca şi constructorii, alături de oamenii pe schele...
conomii de 12,73 muncii din celelalte domenii de activitate, să se mobilizeze
rbune. în acelaşi mai intens pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan,
;inute importante în lumina indicaţiilor şi recomandărilor secretarului general al
ie electrică, lemn partidului, tovarăşul Nioolae Ceauşescu, date la recentul Con
a şi alte materi- gres al consiliilor oamenilor muncii din industrie, construcţii torilor răzbate la tot pasul. Noi
zultate, E.M. Pa- şi transporturi. Ţinînd cont de sarcinile sporite ce se pun şi moderne unităţi economice,
în fruntea hăr- în acest cincinal in fata economiei naţionale, implicit a acti Nicolae Călin, mozaicar, şef cartiere întregi de locuinţe, ca
minereşti din vităţii de investiţii, şi avînd în- vedere că pe primele 6 luni de echipă la şantierul 3 Haţeg al Laszlo Francisc, şef echipă se de cultură, şcoli şi grădiniţe,
a începu,tul aces- . ale anului, în acest domeniu, s-au înregistrat unele rămâneri T.C. Deva. Din mîinile sale iese dulgheri, lotul 3 construcţii, I.C.S.H. spitale şi creşe, destinate pros
De la prima cocserie a Hunedoa
în urmă, este necesar să se acţioneze pe multiple planuri, lucru de calitate, dovedeşte răs rei şi pînă la a doua oţciărie e- perităţii tuturor, prind contur
preocupările pen- din partea tuturor colectivelor de constructori din judeţ, pen pundere şi conştiinciozitate in leclrică — la care lucrează acum peste tot, prin munca acestor
ixemplară a sax- tru intensificarea activităţii, realizarea integrală a planului şi muncă. La blocurile 6 B şi D, la — el a participat la construcţia Meşteri Manole ai zilelor noas
a angajamente- punerea la timp în funcţiune a tuturor obiectivelor industria care a lucrat in ultima vreme, tre — constructorii.
— angajamente toate operaţiile au primit califi majorităţii obiectivelor din mare Oamenii aceştia, care înalţă şi
ată sînt depăşite le şi social-culturale. Organizaţiile de partid, Împreună cu cativ de bine şi foarte bine. le combinat liunedorcan. statornicesc noul in viaţă, şi-au
ir fi îmbunătăţite consiliile oamenilor muncii, să organizeze şi să conducă ne asumat, după cutremurul din
mijlocit munca pe şantiere, să analizeze zilnic mersul înde
ilor generale ale plinirii planului, să adopte măsuri operative, concrete, pentru martie, sarcini in plus. Dovedind
minerii de la î o înaltă conştiinţă muncitoreas
sforturi susţinute eliminarea oricăror lipsuri şi neajunsuri ce se manifestă pe că, comunistă, spirit de aleasă
şantiere, în munca constructorilor. Atenţie sporită se cere
temeinică a pre acordată folosirii integrale de către toţi angajaţii a timpului solidaritate umană, constructorii
tor. Se acţionea- de lucru, utilizării Ia întreaga capacitate a utilajelor, agrega hunedoreni au liotărit s „Ne vom
js la lucrările de îndeplini exemplar sarcinile a-
igătiri, se vor in- telor şi instalaţiilor, îmbunătăţirii sub toate aspectele a or cestui an. Şi pentru a vindeca
ate şi utilaje mi- dinii şi disciplinei în şantiere. Totodată, trebuie intensificate cit mai grabnic rănile pricinui
ndament, se pre- eforturile pe toate şantierele, la toate obiectivele şi punctele te Capitalei de cutremur, vom
>rţa de muncă, se de lucru, pentru creşterea suplimentară a productivităţii mun construi aici 400 de apartamen
orită reviziei şi cii şi reducerea cheltuielilor de producţie, prin aplicarea unor te". Spre cinstea lor, legămîntul
or, se fac efor- soluţii şi tehnologii moderne, care să asigure un grad sporit
lătăţirea continuă de industrializare a construcţiilor, diminuarea consumului de se va împlini cu siguranţă.
luncă şi de viaţă manoperă pe şantiere, evitarea oricăror forme de risipă. în Purtîndu-le întreaga recunoş
ale aceste măsuri deosebi pe şantierele din Călan, Hunedoara, Chişcădaga şi tinţă, ţara le-a închinat o zi
l întreprinse pînă Rîu Mare, pe unele şantiere din Valea Jiului şi din alte lo — „Ziua constructorului". Prilej
vor asigura con- calităţi ale judeţului se impune accelerarea ritmului lucrărilor de cinstire a muncii lor, de o-
■u ca minerii de pentru recuperarea restanţelor din prima jumătate a anului magiere a faptelor de abnegaţie
ntinue şi să am şi crearea premiselor pentru realizarea integrală şi la terme şi devotament muncitoresc, de
atori realizările nele stabilite a lucrărilor şi obiectivelor cu termen de pre * Vasile Paraschiv, şef echipă Ing. Mihai Neferu, şeful lo fiecare dată şi, cu atit mai mult
tului baraj, şantierul 3, Rîu Ma
in, să materiali- dare în acest an. Să fie respectate cu rigurozitate indicaţiile lăcătuşi-montori la şantierul Chiiş- re-Retezat. Un iscusit „om al anul acesta, „Ziua constructo
cădaga al T.M.U.Ch. Bucureşti. A
producţie preţi- conducerii partidului ea unităţile beneficiare de investiţii să montat cu echipa pe care o con şantierelor". I s-a încredinţat o rului" a însemnat pentru oame
şi învăţăminte sprijine mai substanţial activitatea constructorilor, prin de duce morile de făină, lăsînd in lucrare de mare însemnătate — nii şantierelor un nou prilej de
entul Congres al plasarea pe şantiere a unor formaţii cu meserii de conslruc- urma sa obiective trainice. ridicarea barajului. angajare plenară in vederea
lor mamcii din ţii-montaj (zidari, dulgheri, mozaicari, lăcătuşi, şoferi etc.), transpunerii in viaţă a măre
reţii şi transpor- care să ajute efectiv sau chiar să preia unele lucrări ale con ţului program de edificare so
;i, mina Paroşeni structorului. Timpul bun, ziua-lumină destul de lungă permit cialistă a patriei. Niciiînd ca in
rit *.jr oamenii ritmuri intense de lucru pe toate şantierele. Aceasta presu acest cincinal, ca in anii ce
roşi — unitate pune însă, în primul rînd, o organizare ireproşabilă a mun vin, România nu a avut un pro
:i noastre carbo- cii, extinderea lucrului în acord global, în schimburi prelun gram de o asemenea amploa
gite şi în 3 schimburi a cîte 8 ore acolo unde condiţiile per
mit, pentru a asigura creşterea eficientei parcului şi gradului re, care să o transforme din
IRU GHEONEA de mecanizare a lucrărilor. temelii. Detaşamentului de con
flU BRAICA structori, alături de ncu toţi,
Paralel cu intensificarea eforturilor pentru îndeplinirea îi revine măreaţa sarcină de a
E E » E E n a ■ ■ • ■ 11 H B ■ sarcinilor de plan pe acest an, se impune pregătirea temeinică înfăptui neabătut acest pro
a investiţiilor anului viitor. O conlucrare mai strînsă între gram. Munca lor de fiecare zi
constructor-proiectant-'beneficiar-furnizor de utilaje trebuie să poartă şi însemnele viitorului '
I se soldeze cu asigurarea din vreme a proiectelor, amplasa alături de bucuriile prezente. Iz-
finanţărilor,
deschiderea
mentelor,
a
care
condiţii
celorlalte
să permită atacarea noilor obiective conform planificării şi, bînzile ih muncă ala ctitorilor
societăţii
socialiste,
româneşti
I implicit, finalizarea lor la termenele stabilite. ale întregului nostru popor sînt
s Partidul se bizuie cu toată încrederea pe destoinicul de o confirmare a justeţei de ne
i toate obligaţiile taşament de constructori că va fi şi în continuare la înăl tăgăduit a politicii Partidului
ţimea misiunii încredinţate — de a grăbi dezvoltarea eoono- Comunist Român, pe care o ur
mico-socială a patriei, de a făuri pentru prezent şi pentru Vasile Vcreş, şef echipă, sec Ioan Birsan, şef de brigadă, măm şi o împlinim...
5 viitorime edificii care să vorbească prin vreme despre hăr ţia prefabricate a I.M.C. Bîrcea. aducţiunea principală de Ia şan
i ploaia puterni- nicia şi talentul poporului român, despre cutezanţa sa spre Execută stîlpi pentru linii electri tierul Rîu Mare-Retezat. Om cu GH. 1. NEGREA
ra, peste 30 litrii noi şi tot mai mari împliniri. Această încredere este şi oma ce aeriene. Este fruntaş in muncă o bogată experienţă in munca de
sîmbătă şi dumi- giul adus constructorilor de ziua lor. pe şantiere, dăruit şi bun orga M. LEPĂDATU
ît recolta. Pe u- in primul semestru din acest an. nizator.
se putea nici
înde s-ar fi putut
moale, umflat de SCINTEI Di
as cu recoltatul ELECTROZI
'. Toteşti, care ar
) zi bună de lu- (Urmare din pag. 1) deţi, tronsoane de conducte. Sudăm cem cu toţii meseria bine. Mulţu
1
ana, Densuş, Râu şi pe dinăuntru şi pe dinafară. mesc tovarăşului Mihailov, şeful „Zilei constructorului *
te mari, de peste ce se spune despre colegul lor şi, Două suduri pe dinăuntru şi două de echipă, de la care am Învăţat
pe dinafară.
acolo, pe loc i-au făcut o adevă
;înt de recoltat la rată caracterizare ca şi cind l-ar — Adică două pe faţă, trei pe mult. Şi anul acesta, penultima mate de spectacole cultural-
— Anica, de ce nu te-ai dus cu
tusa, care numai fi recomandat pentru ceva foarte dos... toţi concurenţii, duminică, la Cin- duminică a lunii iulie a fost artistice pentru constructori şi
iula, Ostrov, Clo- important. Şi, de fapt, asta au şi — Nu, invers. Dar ştiţi cit este - ciş să sărbătoriţi evenimentul ? dedicată constructorilor, cin familiile lor.
îegrea). făcut. de „comod" să lucrezi cîte două — Nu puteam. M-arn dus la exa stirii muncii lor. în întâmpi în faţa constructorilor de
i ria de sudor arată ca o lipire a ore acolo în interiorul conductei ? men. Era ultimul examen pe anul narea acestei sărbători, deve la I.C.S. Hunedoara au evo
Privită cu ochii profanului, mese
Şi asta bărbaţii o fac mai greu,
II. Fac la seral institutul de sub-
două metale cu ajutorul curentului nu sînt elastici. ingineri. nită tradiţională, constructorii- luat de-a lungul a cîtorva ore
electric sau a pistolului cu aceti- — După toate acestea, bărbaţii — De cind lucrezi la I.C.S.H. ? de pe şantierele judeţului propriile formaţii artistice,
lenă. Nicoleta Suciu insă ne-a mai că n-ar mai avea ce căuta la — De chici ani. nostru s-au mobilizat energic dintre care cele mai multe a-
predat o scurtă lecţie de măiestrie, meseria de sudor. — înainte ce-ai lucrat 1 pentru a se Înscrie în grafi plauze lc-au cules corul şi
— Nu aşa, vreau să spun că
pasiune, frumuseţe şi de etică, în — Am fost vînzătoare într-o A- cele de execuţie şi chiar a le ansamblul folcloric.
toate aflîndu-se un puternic afront sintem cel puţin egale cu ci Ia su limentară şi asta mă împiedica scurta termenele, pentru spo Constructorii care ridică „ce
la diletantism, la tratarea superfi dură. să-mi fac studiile. Urmam liceul, rirea exigenţelor calitative, tatea de lumină" din Retezat
cială a propriei sale pasiuni. Să-l — Pe soţ cum l-ai cunoscut ? tot la seral. Am venit aici necali
urmărim splendida-i pledoarie : — Nc-am cunoscut in Întreprin ficată, m-am .calificat şi, paralel, pentru economisirea de mate au petrecut în-tr-o frumoasă
— Dacă vreţi să ştiţi, meseria de dere şi ne-am căsătorit. Eu oltean învăţ. riale, combustibili, energie. serbare cîmpenească, într-un
sudor este, în primul rînd, pentru că, ei din judeţul Mureş. Acum — Te-am căutat ieri şi ni s-a Comitetele sindicatelor, con amfiteatru î-n aer liber, în
femei, pentru că e artă, iar băr avem un copil de 4 ani. spus că eşti Ia spital. siliile oamenilor muncii din faţă lor susţinîndu-şi recitalul
baţii sînt mai greoi la mină, le — Cum s-a uitat la dumneata — Da, o colegă de-a noastră, de cîteva ceasuri taraful şi
mai şi tremură electrodul. cind a aflat că l-ai întrecut la con Viorica Lungu. sudor şi ea, a avut şantiere, sub îndrumarea şi soliştii Casei de cultură din
— Cum, artă ? curs ? o operaţie şi a pierdut sînge. Spi conducerea organelor şi orga
— Foarte bine. Ştiţi ce trebuie — O, e un om bun. Ar fi vrut să talul a făcut apei la noi şi ne-am nizaţiilor de partid, s-au în Călan. Fanfara T.C. Deva, an
să facă un sudor cu electrodul ? fiu eu prima. dus 13, in friinte cu şeful brigăzii, grijit din timp să organizeze samblul artistic „Silvana" al
Credeţi că-i o simplă plimbare — Şi, cum de n-ai reuşit ? tovarăşul Dan Andrei. Am dat sîn cum se cuvine sărbătoarea în Casei de cultură din Deva au
printr-o crăpătură care trebuie — E greu să vă spun. Eu am fost ge. Şi pînă acum am fost la ea, chinată oamenilor de pe şan fost oaspeţii aplaudaţi ai con
îmbinată ? E ceva care seamănă In prima serie, iar cind am termi joia şi duminica. Se simte bine structorilor deveni, iar con
cu lucrul pictorului sau cu al unei nat proba practică, măsurată în cind o vizităm. tiere. Astfel, la Deva, Hu structorii din Brad, Haţeg,
brodeze foarte bune. Se fac zig metri liniari şi calitate, adică înăl nedoara, Petroşani, Călan,
zaguri, rotogoale, şi mai apăsate, ţimea sudurii, comisia a măsurat Trei electrozi dau seîntei, fiecare Rîu Mare-Retezat, Brad, O- Orăştie au petrecut frumoase
şi mai fine, abia atinse. Un ochi sudura în lungime, la capete şi la în felul său. Seîntei de viaţă, schi răştie, Haţeg, Simeria au fost ore de destindere şi voie bună
tarlaua din Gel- bont nu vede toate astea. Aici îţi mijloc. Cei care au urmat, poate ţei la lumina cărora se profilează organizate adunări festive în la iarbă verde, împreună cu
că au ţinut scama de asta...
trei biografii de toată splendoarea.
într-un lan sc- trebuie răbdare, nu glumă, şi pa chinate acestui eveniment, ur familiile lor.
12 remorci pen- siune. Trebuie să simţi metalul. — Eşti supăraiă ?
a de recepţie şi Şi-apol, noi sudăm aici, cum ve — Nicidecum. Vorba e să ne fa CORNEL ARMEANU
i aici i-am îiatîl- I