Page 30 - Drumul_socialismului_1977_07

Creaţia tehnico-ştiinţifică proprie Profil i
Consemnări
Ieri, în municipiul Deva, au avut Paul Stroiescu, Emil MurăresCu. A- s
loc manifestările consacrate fazei rîadna Singer, Lazăr Triton, Dumitru Un Instrumentist s
municipale a activităţii creaţiei FA2A MUNICIPALA DEVA Bcu, Vladimir pil'eschi. Da cî'nd mâ ştiu; cifrele mi-au N
ştiinţifice şi tehnice proprii, activita­ Da secţiunea construcţii şî materia­ creat complexe do inferioritate,
te integrată în amplul Festival na­ le do construcţii : dr. Alexandru virtuoz iar pe profesioniştii cifrelor i-am 1
ţional cîntarea României. sînt deosebit de valoroase, ele se gă­ Pop, Aurel Pădureanu, Apostol Ene, privit întotdeauna cu respectul şi S
Trasînd ştiinţei şi tehnologiei săr­ sesc in rezultatele bune obţinute în Mariana AVbert, Tfaiari Gheorghe, admiraţia pe caro nu ţi le pot
ăcirii concrete şi exigente, tovarăşul realizarea indicatorilor de plan pe Andrei Fazelcaş, Hie Motorca, Mela- suscita decît cel co înfâptuiosc 1
ÎNicolae Ceauşescu a indicat ca perio- primul semestru al acestui an : peste nia Sovarschi. lucruri de care tu ne te simţi •*
Ida 1976—1980 să constituie un cincinal 86 milioane lei la producţia industria­ ,Da secţiunea industrie uşoară, in­ în stare. Singurul teritoriu al ci­
fal afirmării depline a revoluţiei teh- lă, un plus de aproape 10 000 lei/lu- dustrie locală, comerţ» cooperaţie ; frelor în care am reuşit sâ pă­ \
inico-ştfinţific'e, un cincinal al cali­ crător la productivitatea muncii, de­ Mătăsaru Dan, Mihai Căihgăr, Flo- trund — ca spectator, fireşte, dar
tăţii şi eficientei superioare în toate păşirea planului la export şi investi­ rica Tiirbăceanu, cornelia Mihăilă, ca un spectator interesat şi cuce­
sectoarele de activitate. începută în­ ţii, realizarea unor însemnate bene- Vasile Cozac, ştefania Dan Brener, rit de ceea ce vede — este sta­ 1
Georgeta Tănase, Aurel Dopa şi Ioah tistica. In ciuda aparenţelor, a S
Cazan. mijloacelor sale de expresie atît
de
Referatele prezentate au evidenţiat ştiinţă laconice, de statistica este de o s î
«iiaiiii» să fie orientată cu precădere în di­ învăţăminte In cu valoare general \
că există mari posibiităţi ca munca
plină
poezie
şi
umană.
unei
singure
recţia stimulării introducerii progre­
spatele
sului
tehnic,
perfecţionării
tehnico-ecohomice ridicării funcţionale ale cifre poate sta modul de viaţă al
şi
unei
lumi,
cîţiva
mili­
după
cum
că în luna ianuarie, faza de fieii şi economii la costurile, de pro­ produselor, creşterii productivităţii metri din curba unui grafic pot s
masă din municipiul Deva a ducţie. muncii şi reducerii consumurilor de implica o întreagă epocă isto­ *«
antrenat numeroşi oameni ai mun­ Sesiunea s-a desfăşurat pe 4 sec­ materii prime, materiale, energic şi rică, cu toate dramele şi împli­
cii, de toate categoriile, în lupta pen­ ţiuni : minerit ; energetică şi trans­ combustibili. De asemenea, referatele nirile ei. !
şi dezbaterile au evidenţiat neeesita-
tru progres tehnic. In orientarea şl porturi ; construcţii şi materiale de ria cooperării între specialiştii de Din datele statistice ale recen­ *
îndrumarea activităţii de creaţie construcţii ; industrie uşoară, indus­ tului recensămînt îţi poate reţine
ştiinţifică şl tehnică s-a pornit de Ia trie locală, comerţ, cooperaţie. diferite profesii, oăre se intercondi- atenţia bunăoară' cifra de 98,4%. I
resursele de care dispun întreprin­ Da secţiunea minerit au prezentat ţioneazâ în producţie. Cu atît „crescuse" populaţia s
derile, institutele de cercetare din referate următorii tovarăşi : Teofil Sesiunea fee se va desfăşura în vii­ României în 1948 faţă de recen­
municipiu, de la cerinţele impuse de tor in fiecare an) se încadrează în sământul precedent, din 1941. E I
îndephhirea sa’rimlor de plan, a an- Crerrtenaş, Iulian Moraru, Pornpiliu spiritul cerinţelor trasate de Congre­ creşterea cea mai mică din toa­ %
Nariţă, lOan Faur, RemWs Gabor,
ajamentelor asumate de fiecare. Constantin Tarnovslol, Ovidiu Crişan, sul consiliilor oamenilor muncii, ea tă istoria modefrtâ d României şi
avînd menirea nu numai de a sinte­
Folosind o g mă variată de forme Eugen Cîmpiăhu, Emil Dumitru, dr. tiza cercetările tehhieo-ştiinţiîice, ci acest 98,4% conţine întrînsul toa­
şi mijloace, cadrele de specialitate, Clie Ghiţă, Victor Faur, . Margareta şi de prospectare şi stabilire a direc­ tă drama atroce a războiului, I
muncitorii cu înaltă calificare au fost Moraru, Ioan Dineş. Ioan Manea, dr. ţiilor şi obiectivelor activităţii de iernile cumplite, teroarea şi jaf Ol
antrenaţi într-o vastă activitate de Nicolae Androhache, Deonida Căză- creaţie tehnică proprie în perioada ţării, bărbaţii căzuţi pe frontO- i
creaţie ştiinţifică şi tehnică în vede­ naru, Alexandru CsOg, ioan Marină, următoare îh strînsă legătură cu sar­
rea găsirii de noi soluţii şi modali­ Gheorghe Sînziana. cinile de producţie din fiecare uni­ Chiar dacă numele său era
tăţi pentru îmbunătăţirea procesului Da secţiunea energetică şi transpor­ tate. deja cunoscut iubitorilor muzi­
tehnologic. turi : Florea Beres. Cornel Costina, VIORICA CiORBAGlU cii populare din judeţul nostru I
In holul mare al casei municipale de la alte numeroase întreceri, *
Se cultură s-a deschis expoziţia de I
creaţie ştiinţifică şi tehnică proprie. prestigiosul premiu ce i-a fost
Exponatele atestă preocuparea pen­ acordat în finala Festivalului Statistice
tru accentuarea mecanizării lucrări­ naţional „Cîntarea României" l-a !
lor în subteran şl în transporturi, fo­
losirea unor soluţii, simple, măi efi­ impus pe Viorel Sibişah — Reia ____________________
ciente, a materialelor uşoare, rnai ief­ cum îi zice lumea — atenţiei
geherale.
tine şi cu rezistentă sporită, reduce­ \
rea importului. Se remarcă în mod Premiul al IÎ-lca obţinut în rile din răsărit ori din apus,
reconstruc­ \
deosebit activitatea depusă de I.M.C. întreccra cu coi mai buni so­ apoi seceta, foametea, lupta pen­
Blreea, E.M. Deva,, Centrala minereu­ lişti instrumentişti din ţară vine tru cucerirea puterii,
rilor Deva, I.P.E.G., I.E.C. Mintia, ţia... O simplă cifră ? Da, dar H
T.C. DeVa, Ţesătoria de mătase, coo­ să răsplătească talentul şi hăr­ ea evocă cel mai crînceni ani E I
perativele „Progresul" şi „Mureşul" nicia muncitorului chimist din din istoria noastră modernă.
şl altele. Orăştie, aOest virtuoz al Viorii şi într-ddevăr o cifră, dar mă sfiesc S
la I
După vernisajul expoziţiei a urmat s-o mai numesc simplă. Să luăm
Sesiunea de comunicări ştiinţifice şi melodiilor populare de pe Va­ 8 însă alta, care se va dovedi «•
tehnice, organizată de comisia muni­ lea Mureşului. fel de încărcată cu semnificaţii
cipală pentru coordonarea activităţii cîtuşi de puţin simple, lată, do
de creaţie ştiinţifică şi tehnică. Aii pildă, acest 1,1% care reprezintă \
participat ihembrl Şi birohlui Comi­ ritmiil mediu anual de creşte­ s
zece
tetului municipal de partid Deva, al re a populaţiei în ultimii plasează \
Comitetului executiv al Consiliului ani. In primul rînd, el s
popular al municipiului Deva, condu­ Noutăţi m librării România printre primele ţări din
în
dina­
ceea
cători de întreprinderi şi instituţii, Pentru întîlnirile sărbătoreşti Europa demografică. ce In priveşte doilea
al
mica
specialişti, alţi oameni ai muncii. Cu­
vântul de deschidere a fost rostit de pe care le poate oferi o carte rînd, acest ritm de 1,1% vorbeşte
de­
tovarăşul Aron Colcer, prlm-secretar bună, vă recomandăm, în pu­ cui ştie să-l asculte despre pro­ i
ai Comitetului municipal de partid, ţine rânduri, doar cîteva apa­ vansarea sa de către indicii %
preşedintele comitetului executiv riţii editoriale pe care le gă­ ducţiei industriale şi agricole şi
adică
des­
al Consiliului popular munici­ siţi in librării : ai venitului că naţional, România sporul i
în
faptul
pre
pal Devâ. Vorbitorul a ară­ Aspect din expoziţia de creaţie telmico-ştiinţifică de-vhisi la Deva. în Editura politică au apărut: demografic este rezultatul unei s
Fo-tJ : V. ONOIU
tat că rezultatele acestei acţiuni ,,Sub seninul prieteniei frăţeşti politicii lucide şi ştiinţifice, care
romăno-iugoslave", carte ce aşează în . centrul ei omul, liber­ \ *
scoate în evidenţă bunele relaţii tatea şi bunăstarea sa materială I
Cum acţionaţi pentru organizarea _ statornicite între partidele şi şi spirituală, in poezia treilea el rînd arată 4
—
al
—
aici
începe
şi
popoarele celor două ţări ; ,,Re-
laţiile consulare ale României că în o numărul căsătoriilor se re­ I
*
marcă
a
scădere
sensibilă
vîr-
îmrăţămînfiilui îs noua structură a liceelor ? lucrare ce se adresează lucrăto­ stei partenerilor, ceea timp să însea­ I
ce
rilor din domeniul relaţiilor ex­
au
iu­
oamenii
mnă
că
terne, dar şi maselor largi de bească. Şi e minunat aşa, de­
cctăţerti, beneficiarii direcţi ai oarece copiii frumoşi, sănătoşi şi
Iată întrebarea cate se pune tu­ tăzi Liceul industrial nr. 5 Deva, de reguii de circulaţie, două ca­ multor dispoziţii ale acestor re­ înţelepţi care vor duce ţara da i
turor conducerilor liceelor, după cU profil de mecanică auto, liceu binete de tehnologia meseriei, vom glementări. azi pe drumul ei spre mai bine *
plenara Comitetului Central al reprofilat în urma Decretului Con­ reorganiza două ateliere de lăcă- •ic . nu pot şî nu trebuie să se nască
partidului din 28—29 iunie a.C. siliului de Stat cu privire la reor­ tuşeris şi unu-l de maşini-unelte. Două interesante cărţi vă o- decît din dragostea generoasă şi i
Noua structură organizatorică a in- ganizarea învăţămîntu.lui profesio­ Din cele 20 de săli existente vom feră editurile „Meridiane“ şi romantică a tinereţii. *
Meditînd
văţămîntului liceal corespunde pe nal, liceal şi superiori Interlocu­ face 9 cabinete şi 4 laboratoare ,,Cartea românească“ : „Pa ţăr­ mi-am amintit asupra o acestor cifre,
pe i
de
afirmaţie
deplin etapei actuale de dezvoltare. torul nostru este tovarăşul Mihai pentru pregătirea teoretică, cele­ murile artei", de Brădhţ Cova- care arh întîlnit-o pe cînd stră­ *
In noua - concepţie, liceul are de Bardan, directorul liceului. . lalte vor fi de specialitate. liu şi „Flautul lui Marsxjas", de bateam universul operei lut Ni-
îndeplinit un dublu rol : asigură — Ţin să precizez de la început — Un liceu rcal-umanist trans­ M. • Gafiţa. Prima, cuprinde re­ colao lorga : »i'A fi mulţi — i
absolvenţilor ambelor trepte cu­ că noi vom funcţiona ca grup şco­ format îhtr-uhul cu profil meca­ flecţii despre artă, amintiri ale scria acest inepuizabil gînditor - *4
înseamnă a avea curajul dc a
noştinţele cerute pentru continua­ lar, ce va cuprinde şcoală profesi­ nic presupune, de la sine, şi o do­ autorului, precum şi un mă­ întemeia familii şi de a naşte I
rea studiilor, precum şi pregătirea onală, liceu şi o clasă de maiştri. tare corespunzătoare. nunchi de medalioăhe despre
de specialitate necesară calificării Vom avea peste 700 elevi, dintre — Prih desfiinţarea Şcolii profe­ cîţiva artişti români, printre şi hrăhl copii, a avea ştiinţa de
intr-o meserie, pentru acoperirea care 355 la liceu. Aceasta deocam­ sionale Iha, materialul afldt îh do­ care se hhrhără Luchian, Palla- d-i îngrijii a avăa priceperea de I
cu cadre a numeroase domenii de dată ; pe parcurs numărul va creş­ tarea lor va trece la noi. Vom or­ dy, Petrâşcu, Brâncuşi ş.a. Car­ a-i creşte. A avea multe putori <4
activitate. te. Pentru fiecare an' va funcţiona ganiza 10 ateliere-şcoală. Există 5 tea lui M. Gafiţa înmănunchea­ înseamnă a învăţa niult şi prac­
Conducerilor liceelor le revine şi o clasă cu profil sportiv. Au ateliere, dintre care trei vor fi fo­ ză articole, discuţii, eseuri pri­ tic, a munci mult, a economisi 1
sarcina de a analiza în cele mai avut loc examenele pentru treapta- losite aşa cum sînt, celelalte două vind destinul operei literare şi mult". Cino ar zice că acest© *
mici amănunte problemele orga­ a Il-a, la care participă pe lingă urmând să fie reorganizate pe pro­ al scriitorului, văzut din un­ cuvinte au fost scrise în urmă cu \
nizării liceale, adaptarea progra­ elevii noştri şi elevi de ia alte fil mecanic. Spaţiul ocupat de gră­ ghiuri inedite. Piesele âu fost
melor de tranziţie pentru liceele licee, de specialitate îh special. îh diniţa ce a funcţionat pînă acum scrise pentru a compune un tra­ peste şase decenii ? Abia lim­ N
oare şi-au schimbat profilul, ame­ anul şcolar 1977—1978 vom avea 11 îh incinta şcolii îl vom folosi pen­ tat sui-generis de estetică a- bajul exact şi imparţial al sta­ s
najarea şi dotarea cu baza mate­ clase în total. tru . atelierele-şcoală. întreprin­ pli'eată. tisticii de azi vino să le releve *
rială corespunzătoare, atragerea — Spaţiul de şcolarizare, credeţi derea de transporturi auto ■A - actualitatea care se vădeşte prin
cadrelor cu cea mal înaltă califi­ că e suficient ? Deva şi MihisterU.1 Transpor­ Modalitatea , cărţii lui Al. Di- surprindere, ca luciul comorilor \
5
care pentru a efectua o parte din — în vechea formă aveam 16 săli turilor —• care ne şi patronează — ma — „Dezbateri critice", apă­ dezgropate de sub depunerile
programul lor ca instructori de de clasă şi 4 laboratoare. Menţio­ ne vor dota, de asemenea, cu cele rută la editura Eminescu, este succesive ale vremilor. Să Ie !
practică. în acest scop au fost sta­ nez că spaţiul pentru pregătirea necesare. Parcul de autovehicule aceea a dezbaterii vii, de con­
bilite brogrume concrete de mă­ teoretică este asigurat. Trebuie a- va număra 30—35 de maşini, de fruntare şi afirmare a punctelor releve actualitatea şî să le con­ i
suri, care să ducă la rezultate sa­ menajat cel pentru pregătirea de toate tipurile, începînd cu lcartu- de vedere, în scopul desprinderii fere nobleţea adevărurilor car­
tisfăcătoare încă din primele zile specialitate. Vom trece la studiul rlle şi terminând cu D.A.C.-urile. soluţiilor realiste şi consonante dinale.
de şcoală. pe cabinete : vom amenaja un ca­ Pe lingă profesia de mecanic auto, cu spiritul umanismului socia­ RADU CIOBANU i
Am ales pentru numărul de as- binet de desen tehnic, un cabinet elevii noştri vor primi şi permis list. *
de conducere, categoriile B. C şi E.
— Necesarul dc cadre didactice
este asigurat ?
— Cadrele didactice pentru pre­ Album de vacanţă
gătirea teoretică Ie avem.
Cu concursul direct al I.T.A.
sînt în curs de asigurare cadrele Odată cu zilele „Recreaţiei mari", Bejan, din Deva, denumită „Acţiu­
EXPOZITIA „ARHITECTURA grup dc scriitori, membri ai ce­ de specialitate — inginerii şi mai- pentru pionierii judeţului nostru au nea Quercus".
Pionierii Şcolii generale nr. 2 din
sosit şi zilele rodnice de muncă, zile
INDUSTRIALĂ naclurilor literare „Flacăra", ştrii-instructori. Urmărim ca cei în care pionierii au schimbat uni­ Hunedoara au organizat, în această
ÎN WESTFALIA" „Lupta" şi „Izvoare" din Hune­ mai buni maiştri din autobază să forma cu salopeta. Pionierii Şcolii primă parte a vacanţei, o serie de
doara s-au întîlnit în incinta predea partea practică în şcoală, generale din Geoagiu se află alături acţiuni interesante, printre care a-
amfiteatrului roman de la Sar-
Ieri* la Gasa municipală de astfel ca atît pregătirea teoretică de părinţii lor pe cîmp, adunind spi­ mintim: „Vatră strămoşească, vatră
cultură Deva a fost deschisă ex­ mizegetusa cu pionierii şi elevii cit şi cea practică să fie la nivelul cele rămase în urma combinelor şl de eroi", excursii organizate la Te-
legumele, ca şi pe microferma şi mi-
bea, Alba Iulia, Păuliş, Sarmizege-
poziţia „Arhitectura industrială din tabăra ce funcţionează în lo­ exigenţelor. crocooperativa lor de producţie. tusa ca şi la colectarea plantelor
participat
NCculai
Au
calitate.
în Westfalia", care prezintă mo- Chirica, Dan Constantinescu, Vă­ — Ceea ce aţi expus pînă acum Acţiuni de muncă patriotică des­ medicinale.
numehte tehnice şi construcţii sînt doar proiecte sau aţi trecut la făşoară şi pionierii din Baia de Criş, De menţionat faptul că la reuşita
industriale cu valoare artistică lenii Bârgău, EUgen Evu, Ioan materializarea lor ? Dobra, Ilia, Peştişu Mare şi D6n- unor acţiuni organizate de pionierii
din Landul Westfalia. Evu, Petrişor Ciorobea, Ioan Ra­ — Pină la ora actuală am Înlo­ suş, acţiuni grupate sub genericele : Şcolii generale nr. 2 din Hunedoara,
Expoziţia, deosebit de intere­ du Igna. Mariana Pândăru. Vio- „Şcoala noastră, mîndria noastră", cit şi a celor din cadrul Casei pio­
santă, evocă preocupările pentru rel Dobrotă şi Liana Poeharu. cuit mobilierul existent în 5 săli „Să fim mereu alături de părinţi", nierilor Hunedoara au contribuit în
„Flori pentru comuna noastră".
mare măsură elevii utecişti Emanue-
întreţinerea şi conservarea mo­ de clasă, cu unul adecvat pentru Emblema „Florile sănătăţii" i-a re­ la Varverl, Rodica Giurgiu, Ghenes-
numentelor de arhitectură indus­ EXPOZIŢIE DE CARTE cabinete. S-a scos din ateliere tot unit pe pionierii din Deva, Hune­ cu Dorina. Francisc Malea, Georgeta
trială-. SOCIAL-POLITICĂ ce nu ţine de profilul respectiv. îh doara, Petroşani, Brad, Orăştie la Dupâş. Pantelimon Spiridoh, Anuţa
curînd începem să aducem mate­ colectarea plantelor medicinale, Iar Tripon, Adrian Frenţ, Ropcean Anca
„PELERINAJ LIRIC şi Nicolae Herepan, elevi ai Liceului
Casa de cultură din Uricani rialul de la Ilia. Sîntem siguri că cel din zonele de dealuri la valori­ pedagogic din Deva. aflaţi în prac­
LA SANCTUARELE găzduieşte, începînd de astăzi, Ia 1 septembrie, începerea cursuri­ ficarea fructelor de pădure. tică la .Casa pionierilor Hunedoara.
NEAMULUI" expoziţia de carte social-politi- lor ne va găsi complet organizaţi, Membrii cercului de biologie din JIANU FELlCIA
că. dedicată aniversării a 30 dc astfei că Vom începe noul an sub cadrul Casei pionierilor Hunedoara
au desfăşurat două acţiuni de cer­
Sub genericul „Pelerinaj liric ani de atestare istorică a ora­ cele mai bune auspicii.' cetări ştiinţifice: una în Retezat, in­ MARIANA LUJĂ
la sanctuarele neamului" un şului Uricani. titulată „Operaţiunea Rododendron", siibredacţia „Tot înainte"
V. MEHEDINŢEANU Iar a doua în rezervaţia din pădurea Hunedoara