Page 4 - Drumul_socialismului_1977_07
P. 4
DRUMUL SOCIALISMULUI NR.
Pag. 4
WhMMWim FU. tm,
Din semestrul II al acestui an
La. nivelul cerinţelor 'product
„Pentru a realiza cu succes pla- borat va trebui să fie cu peste terea ponderii produselor noi, mo
nul pe anul viitor şi, desigur, şi 40 000 tone mai mare ca în a- dernizarea tehnologiilor unor pro
pe anul acesta, sînt necesare mă- cest an, Întregul spor urmind a duse în fabricaţie, promovarea pro
suri hotărîte pentru ca toate ca se realiza pe seama creşterii pro duselor care încorporează un
pacităţile de producţie să lucre ductivităţii muncii. Şi încă un as aport cit mai mare dt creaţie
ze la parametrii proiectaţi, pentru pect de esenţă : ni se cere îmbu tehnică şi ştiinţifică proprie şi al
creşterea indicelui de folosire a nătăţirea structurii calitative a tele.
maşinilor, ţinînd seama că acesta producţiei de oţel prin creşterea Firesc, o dată producţia rea-
se găseşte încă sub prevederile în ritm mai accentuat a ponderii lizată, de bună calitate, într-o bo- im
planului cincinal". oţelului înalt aliat, aliat şi slab gată gamă sortimentală, trebuie
— Aşa sintetiza, în_ indicaţiile aliat, a oţelului carbon de ca- desfăcută beneficiarilor, contrac- Conibimerii /..dam Ionică şi losif Buda au contribuit hotăritor la succesul depli
a 5?? ^litate şi superior din totalul pro- tată. C.A.P. Itapoltu Mare. Imediat după eliberarea terenului, tractoriştii Traian Ursică şi C
P.C.R., secretarul general al par ducţiei, acest procent apropiin- — Beneficiarii combinatului sint fectuat arături pentru insămînţarea culturilor duble.
tidului, tovarăşul N I C O L A E du-se de 70 la sută din producţia peste 30 externi, pe toate me
CEAUŞESCU, căile principale pe de oţel a anului 1978. Aceasta va ridianele globului, iar în ţară,
care se cere acţionat, ferm şi e- fi posibil prin fundamentarea u- toţi marii consumatori de metal,
nergic, in vederea înfăptuirii în nor tehnologii de fabricare a o- La noi contractele. economice cu Cu toate forţele, folosind fiecare clipă de tînr
tocmai a sarcinilor mobilizatoare ţelurilor pentru rulmenţi cu înaltă marea majoritate a beneficiarilor
-
ale lui 1978, indicaţii ce au depli puritate microscopică, a altor au continuitate mare_ in trmp, sint
nă valabilitate şi pentru colecti mărci pretenţioase, solicitate de deci de lungă durată, există aşa-
vul de muncă din Combinatul si tăzi se importă. Rămâne şi spo- tru desfacerea produselor, în con Secerişul—ia timp şi fără ?
construcţia de maşini şi care as- dar asigurate toate condiţiile pen-
derurgic Hunedoara. Ce se între
prinde in acest sens ? Ne răspun reşte in 1978 sarcina creşterii mai diţiile satisfacerii reciproce, avan
al
Sr,r±“l,J ^^ leanU ’ accentuate a coeficientului de tajoase producător-beneficiar. Aş şit să însăm
şeful serviciului planificare : scoatere a metalului pentru a sublinia că in ultima vreme au ♦ In cooperativele agricole se face recoltarea orzu pe 80 de bec
Ştiut fiind că la noi proce ajunge, aşa cum s-a stabilit, la scăzut foarte mult refuzurile, re- lui de pe ultimele suprafeţe. Acum forţele trebuie con Conducerile
, specie Peste 85 la sută încă în acest an. 0]^.^ beneficiarilor, dimpotri
*£*2®? are un centrate la secerişul griului. le au datori:
f
aparte, in flux continuu, şi in — Din cele spuse ne dăm sea- vă, primim laude şi aprecieri la gure transpo.
lanţ: cocserie-aglomerare-furnale- ma ca revin sarcini mari şi gui- adresa oţelului nostru. Vom face ♦ Toate obligaţiile la fondul de stat — onorate ire tităţilor de
oţelării-laminoare, pregătirea lui dirii tehnice, proiectării şi cer şi în viitor tot mai mult pentru a proşabil ! de stat şi îi
este complexă, intercondiţionată. cetării, ingineriei tehnologice din decalajelor c
Un pilon de bază aci il reprezin combinat. satisface deplin pe toţi beneficia ♦ Să fie înlăturate decalajele existente la eliberarea te existente
tă aprovizionarea ritmică pi in rii oţelului de Hunedoara. terenului, efectuarea arăturilor şi semănatul culturilor rate de paie
|
continuu avans cu materii prime H11V.
— —— — A UUT V 1 —— AlV V.—X. H . — Fără îndoială. Am iniţiat şi ^ Colectivul de muncă al combi-^01\. W vl V m VA111 UllV.IA U A vVIII mI mînţate. în
j
e
rs
şi materiale. Pot să spun că se c V, ® . elaborare progra- natului nostru, colectiv Erou al duble ! să fie folosit
acţionează cu răspunderea cuve me prioritare de cercetare ştiin Muncii Socialiste, ayîndu-i mereu mijloacele p
nită în această privinţă, avem ţifică, concentrăm întregul poten în frunte pe cei peste 7 400 de Acţionând in lumina măsurilor de stat. Do asemenea, pe mai mult cele închiria
stocuri, cantităţi, sortimente de ţial ştiinţific şi tehnic, mijloace comunişti, care muncesc cu răs stabilite de recenta şedinţă a Comi de 20 de hectare s-au însămînţat ca tractoare!
care procesul de producţie in foc le financiare, umane şi materiale pundere la toate posturile-cheie tetului Politic Executiv al C.C. al culturi duble. De menţionat şi fap- treaga capac
nestins are trebuinţă. pe obiectivele majore ale anului ale producţiei, a încheiat primul P.C.R. şi a indicaţiilor desprinse tul că unitatea şi-a îndeplinit c- LA INTRET
— Ce probleme anume, speci de producţie 1978, ale întregului semestru al anului cu realizări din cuvântarea secretarului general xemplar angajamentul asumat în Şl IRANSPt
fice procesului de muncă din com cincinal, cum sint : lărgirea la remarcabile. Ne propunem, ca de al partidului, tovarăşul Nicolae întrecere, dcpăşindu-1 cu 1 000 kg
binat, va pune anul 1978 ? peste 50 la sută a bazei pentru fiecare dată în ultimii ani, să Ceauşescu, la plenara comună a orz la hectar. MAXIM/
Duminică s-a lucrat la recolta
C.C. al P.C.R. şi a Consiliului Su
— Mal multe şi, mai cu seamă, fabricarea cocsului metalurgic din Un loc de
de ordin calitativ. Concret : creş cărbuni indigeni, înlocuirea pe muncim încă din semestrul II la prem al Dezvoltării Economice şi tul orzului de pe ultimele suprafeţe peratorilor ş
şi la C.A.P. Ruşi, unde combinerii
Sociale, din 28-29 iunie a.c., lucră
terea indicilor intensivi de utili scară tot mai largă a cocsului nivelul cerinţelor lui 1978, iar din torii de pe ogoarele judeţului nos nuă să îl c
zare a capacităţilor de produc metalurgic gi a gazului metan cu acest al 3-lea an al cincinalului Gheorghe Oaidă, Cornel Ceuţă şi turilor. In r
......................... ......
.
ţie şi nu extensivi, mai precis, păcură, intensificarea proceselor revoluţiei tehnice şi ştiinţifice^să tru şi-au intensificat eforturile pen- Andrei Barbu, ajutaţi de coopera- ne atenţiei
tru a strînge la timp şi fără pier- torii Gheorghe Dumbuleu, Cop
în condiţiile aceloraşi capacităţi din furnale prin insuflarea de facem un an de înalte realizări, deri recolta de cereale păioase. Sub Fridrich, Maria Lada, Cornel Po- fitosanitare
de producţie, sporul de oţel ela- cu oxigen, creş- de înalt prestigiu muncitoresc. ,nea, la' P.A.
conducerea organizaţiilor de partid pescu, Petru Şimon şi alţii, au lu- | t necesat
s n
şi a comandamentelor locale pentru crat cu răspundere şi conştiincioşi- la prăşitui 1
agricultură, ţăranii cooperatori şi tatc la înmagazinarea recoltei. Nu ce priveşte
mecanizatorii au reuşit, prin folo poate fi mulţumitoare însă situa !a livrări, ni
sirea cu randament sporit a forţe ţia existentă la eliberarea terenului derea slaba,
lor, mijloacelor mecanice şi a tim şi la însă'mînţ.area culturilor duble losirea solar
pului bun de lucru în cîmp, să a- după orz, acţiuni care şi acum drei, Gcoagi
propie de sfîrşit secerişul orzului, stau sub semnul întrebării. Asemă- pozitivă la
ceea ce permite ca acum centrul nător stau lucrurile şi în alte coo- Vlaicu, Boşc
de greutate al activităţii să fie de- perative agricole din cadrul consi- livrat o par
plasat la strîngerea fără pierderi a liilor intorcooperatistc Călan, Ilia, in solarii.
recoltei de griu. Orăştie, Deva şi altele. Maximă gj
tUrmare din pag. 1> Un exemplu demn de urmat a ' Dintre unităţile agricole de stat, intensificării
fost oferit de mecanizatorii şi coo prima a încheiat secerişul orzului rea şi depo.
mine o bucurie şi asta din sim peratorii din Rapoltu Mare, unde I.A.S. Mintia, care a şi însămînţat neri in urm
plul motiv că-mi iubesc meseria secerişul orzului de pe cele 80 de cu culturi duble 150 de hectare din la C.A.P. N
la fel ca şi pe oamenii lingă ca hectare s-a organizat şi desfăşurat 200 planificate. Organizînd recolta- toc, în unit
re trăiesc. în flux. Concomitent au fost ano- tul în flux, lucrătorii de la ferma comunele G
— Meşterul Mircea Ungureanu, rate integral obligaţiile la fondul din Unirea a I.A.S. Haţeg au reu- Bretea Rom
secretarul de partid ai schimbu
lui A, este un adevărat comunist,
un om im faţa căruia te simţi a- In cooperativele agric^te
nimat de puternice sentimente
chiar dacă mu lucrezi direct cu el.
Felul său de a fi — spunea Vic
tor Petroesc, secretarul comitetu
lui de partid al secţiei O.S.M. Z Noile capacităţi de producţie să fie
— îl face iubit şi apreciat de oa
menii ou care vine în contact.
Diri 1973, de cind este secretarul
Fiilop Francisc este mecanic pe maşina do ş<arjare a bateriei nr. 3 de de partid al schimbului A, succe Sa termenele stabilite si de bună
cocsificare de la CJ3. Hunedoara. Fruntaş In producţie pe 1976, el se evi sele sale au o dublă semnificaţie :
denţiază prin hărnicie pi conştiinciozitate In muncă, asigurînd o bună ca In producţie şi în viaţa de orga
litate şarjelor do ©oca elaborate. Foto : VIRGIL ONOIU nizaţie. Realizarea sarcinilor ce revin unii beneficiari de investiţii cum C.A.P. Bobi
— Cuptoarele acestea, spunea cooperativelor agri<x>le din progra sint cooperativele agricole din To- zona Sibişei
meştera] Ungureanu, dau într-un mul judeţean de dezvoltare a a- teşti, Aurel Vlaicu, Bejan, Vilcele, amintim că
Preocupare sporită singur schimb peste 3 000 tone o- griculturii este hotări-tor condiţio Clopotiva, Unirea, Nucşoara, Do- mână, Peşti
ţel. Deservirea lor înseamnă, în
bra, Vata şi altele nu au pregătit
nată de materializarea la timp şi
— nu ş-a s<
primul rînd, o sarcină in faţa so
cietăţii şi a ta. Nu trebuie uitat integrală a investiţiilor planificate în mod corespunzător începerea lu- tru începeri
în fiecare an. Analizînd competent orarilor la obiectivele stabilite şi nu ţările' cu aj
pentru protecţia muncii faptul că meritul principal este şi responsabil preocuparea condu au intervenit operativ pentru a so şi Simeria
al colectivului.
— Ce ne puteţi spune despre a- cerilor C.A.P. in această privinţă, luţiona problemele care au condi de mult mo
eest colectiv ? plenara Uniunii judeţene a coope ţionat îndeplinirea ritmică a pla laje, reiese
In cadrul analizei efectuate de După ce i se lasă timp de studiu — Atît cit este necesar. Succesul rativelor agricole, care a avut loc nului. Serioase semne de întrebare cupare a c<
Comitetul Politic Executiv al C.G. şi se asigură materialele documen- său este bazat pe coeziunea ec-1 de curînd, a subliniat necesitatea se ridică şi la adresa conducerilor taţi pentru
al F1C.R. din 17 martie a.c. asupra tare, viitorul angajat trebuie să caracterizează. Tineri sau vîrstnid, C.A.P. Cinciş, Sibişel, Ţebea, Din te resursei*
protecţiei muncii s-a cerut sindica răspundă la minimum 20 de între noi sîntem ca unul singur, ca o de a se acţiona energic în vederea eu Mare, Boz — să amintim doar ţiei, de a
telor şi conducerilor unităţilor eco bări din chestionar pentru a fi forţă uriaşă In sprijinul aceluiaşi impulsionării ritmului de execuţie cîteva exemple —, care dovedesc condiţii de
nomice să desfăşoare acţiuni de admis la angajare. O dată pe lună, ţel. pe toate şantierele pentru a re pasivitate şi indolenţă în realiza Există re,
— Aminteaţi de tineri. Care vă
masă pentru instruirea oamenilor se organizează la club cu noii an slut impresiile despre contribuţia cupera grabnic restanţa de __ circa rea programului de lucrări din in tr-o bună
muncii cu normele de tehnica secu gajaţi vizionări de filme documen lor ? trei milioane lei înregistrată, pînă vestiţii. într-un stadiu nesatisfăcă toate şa raţie
rităţii muncii pentru educarea lor în tare însoţite de expuneri. — Bune şi foarte bune. Mulţi acum, la construcţii montaj. tor se găseşte executarea lucrărilor peratistă a
spiritul înaltei exigenţe faţă de regu Desigur, în sfera propagandei de muncesc şi învaţă, pleacă în ar Faptul că în primul semestru s-a în' plantaţiile C.A.P. Peşteana, To- conlucrare
lile stabilite prin lege, a normati protecţia muncii sînt cuprinşi toţi mată apoi revin tot aici, trăind îndeplinit mai puţin de 45 la sută teşti, Sarmizegetusa şi Geoagiu, la ţii lucrările
velor departamentale şi de ordine angajaţii întreprinderii, prin forme din plin măreţia timpului nostru. din planul anual denotă că pre- solariile C.A.P. Deva şi Haţeg, ia asiduă din
partid din
■interioară. Comitetul sindicatului şi diferenţiate. Nu de mult a fost or Majoritatea sînt membri de partid, şedinţii, inginerii şefi şi contabilii adăposturile pentru vaci de la C.A.P. conducere,
,
_____ _ Aurel Vlaicu, Jeledinţi.' Bejan Si
..
.
,
încă de la 18 ani tn organizaţia
consiliul oamenilor muncii de la ganizat, pentru personalul TESA, noastră, maturizaţi în focul mun şefi dmtr-o sene de cooperative - s; t£ g i _orlea, la saivanele de tiste şi coi
LV. Călan se preocupă în perma şefii de echipă şi muncitorii de ca cii, adevăraţi comunişti. gricode au scapat din vedere exe- n m r a nale toate
i»-» im mcH f 1 i mn. la C.A.P. Orăştie, Ghelar, Sarmi
_li—
nenţă ca, pe lingă instructajele de tegoria a Vl-a, procesul literar ci ...O noapte a oţelarilor, o noap cutia obiectivelor din investiţii, mo zegetusa, Vilcele şi Boz, la moder fie realizai
protecţia muncii, să organizeze for nematografic pe marginea filmu te a bărbăţiei şi eroismului socia bilizarea tuturor forţelor şi mijloa nizările în fermele zootehnice de funcţiune,
me de propagandă privind N.T.S. lui românesc. „Instanţa amină pro list, o noapte ca ătîtea altele in celor la îndeplinirea exemplară a la C.A.P. Gurasada, Pricaz, Beriu ţinerea uni
mai elevate, cu o mai largă audi nunţarea", cu sprijinul întreprinde care oţelarii, comunişti ca meş acestui important capitol din pla şi Lăpuşnic, la electrificările de la suplimentai
enţă, care să întregească instruirea rii cinematografice judeţene, procu terul Ungureanu, veghează asupra nul de producţie şi financiar al C.A.P. Aurel Vlaicu, Simeria şi văţămjjite
obligatorie şi să cuprindă masa raturii şi judecătoriei Hunedoara cuptoarelor, plămădind milioanele C.A.P. Sintămăria-Orlca. De asemenea, sînt late, ţ s'int
largă de angajaţi, începînd cu vii — proces care a fost prezentat şi de tone de oţel ale patriei. Restanţele se datoresc faptului ca rămase în urmă amenajările dc pa- chibzuite f
torii metalurgişti. la E.M. Ghelar. Cu activul sindical jişti la C.A.P. Unirea, Beriu, Nuc- timp şi^ te
/Ir» ITlTrOPTlTIl T
«2 C 1 1 „ „, ,
__ TT - I.-
Aşa de exemplu, cu elevii de la din grupe şi secţii şi inspectorii CONSTITUIREA COMISIEI JUDEŢENE şoara, Vaţa, Cinciş şi Sălaşu de investiţii i
liceul metalurgic — viitoarele ca obşteşti s-a organizat concursul Sus, precum şi desecările locale la viitor.
dre de metalurgişti — s-a organi „Intre metronom şi protecţia mun A PRODUCĂTORILOR AGRICOLI
zat, la începutul anului, concursul cii", iar lunar, începînd din luna Zilele trecute, la Deva, a avut loc, în lumina sarcinilor desprinse din maiştri, pr<
„Protecţia muncii se învaţă odată martie, are loc acţiunea „Protecţia expunerea ’secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, Consfătuire de lucru investiţii. I
cu meseria", care a antrenat 450 muncii are cuvîntul", care cuprin la Congresul consiliilor de conducere ale unităţilor agricole, al întregii analizat, m<
ţărănimi şi a Hotărîrii congresului, şedinţa pentru constituirea Comisiei
de elevi. de, practic, pe toţi angajaţii. In ca judeţene a producătorilor agricoli. Au participat membrii comisiilor Pro In ziua de 29 iunie a.c., la Deva, programul
Cu cei care se prezintă pentru drul ei se prezintă situaţia protec ducătorilor agricoli din comunele complet necoop eraţi vizate, ai birourilor a avut loc o consfătuire de lucru popular ju
angajare, după instructajul intro ţiei muncii la zi şi filme pe teme comisiilor din comunele parţial cooperativizate reprezentanţi ai orga la care au participat prim-vicepre- productivit
ductiv general, se face o testare pe de N.T.S., de prim ajutor în caz nelor agricole judeţene şi ai organelor contractante. Cu acest prilej s-a şedinţi şi vicepreşedinţi ai consilii ţirea calits
baza unui chestionar întocmit de de accidentare şi alte teme. prezentat o informare privind realizările la fondul de stat ale gospodăriilor lor populare municipale şi orăşe le au evid
populaţiei pe semestrul I, precum şi planul de măsuri pentru dezvoltarea
cabinetul de protecţia muncii, care GHEORGHE ALEXOl producţiei agricole In sectorul gospodăriilor populaţiei în perroada^ 1977— neşti, aparatul unor secţii şi di semnate rc
cuprinde 25 de întrebări, cu cîte 3 responsabilul comisiei sociale, 1980, în lumina sarcinilor reieşite din documentele Congresului ţărănimii. recţii ale Consiliului popular jude blemelor a
variante de răspunsuri axate pe condiţii de muncă, de viaţă Ca preşedinte al Comisiei judeţene a producătorilor agricoli a fost ales ţean, conducerile Trustului de con fost adopt
N.T.S. şi pe obligaţii prevăzute iii a Comitetului sindicatului tovarăşul ing. Petru Radu, director generai adjunct al Direcţiei generale strucţii Deva şi I.C.S.H.. şefii şan concrete, c
regulamentul de ordine interioară. I.V. Călan pentru agricultură şi industrie alimentară a judeţului Hunedoara. tierelor de construcţii şi de loturi, lităţi.