Page 6 - Drumul_socialismului_1977_07
P. 6
Pc*o. 6 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6177 ® MARŢI, 5 IULIE 1977
Majorarea retribuţiei personaiuiui muncitor
Bunăstarea noastră—expresie a rodniciei muncii
(Urmare din aaa. I) construcţii-montaj, sporul de creş ienilor şi tratamentele fitosanitare
tere este cuprins între 16,6 şi 20,8 la cartofi. Ne străduim să muncim
jamentul asumat. De asemenea la sută. Să luăm doar o medie de cît mai bine şi să obţinem produc
productivitatea muncii este mai 18 la sută. înmulţit cu 2386 înseam ţii cît mai mari, contribuind în a-
mare cu 7,3 la sută decît cea pla nă că voi cîştiga în plus 429 de lei. cest fel la îmbunătăţirea bunăstă
nificată, ne-am îndeplinit sarcinile Deci, retribuţia mea tarifară va a- rii întregului popor.
la producţia fizică şi am realizat junge la 2 815 lei. Să recunoaştem;
un volum însemnat de economii la este un spor însemnat, la care se
cheltuielile de producţie. vor adăuga drepturile băneşti ca LUCA OANCEA
Noile măsuri de majorare a re urmare ale vechimii în muncă. şeful secţiei de mecanizare
tribuţiei constituie pentru noi toţi Cum să nu simţim un imbold în de Ia C.A.P. Rapoliu Mare
un puternic imbold în muncă. Im- munca noastră, cum să nu mun
i preună cu întregul colectiv ne an cim mai bine şi mai harnic cînd
gajăm ca la succesele obţinute pî- vedem cu ochii noştri că ceea ce RĂSPUNDEM MASURILOR
nă acum să adăugăm altele, mai realizăm este pentru noi, pentru'
i însemnate, să nu precupeţim nici fiecare în parte, pentru societatea ADOPTATE CU NOI
un efort pentru a da patriei ţesă românească în întregul ei.
turi mai multe şi de cea mai bu
nă calitate. FLOREA SĂLĂJAN FAPTE DE MUNCA
şei de echipă constructor,
LETIŢIA DAVID
începînd cu data de 1 iulie a.c.
ţesătoare Ia Fabrica platforma Chişcădaga s-au majorat şi retribuţiile lucră Noi blocuri cu magazine moderne în oraşul petroşani.
de mătase — Deva torilor din industria alimentară. în
VOM MUNCI MAI DINE IN STRlNSĂ LEGĂTURĂ prima etapă — 1 iulie 1977 — ma n
jorarea este de 16 la sută. Această
măsură, a fost primită cu vie sa \ TOT ETERNA CĂRUŢA... \
SI MAI SPORNIC CU REZULTATELE tisfacţie de angajaţii întreprinderii
de industrializare a laptelui din Si- materialelor ţ Am cumpărat dc curînd o mo- )
meria, care îşi sporesc eforturile i bilă de la magazinul industriei i
Muncesc de mulţi ani pe marile PE CARE LE OBŢINEM pentru realizarea şi depăşirea sar j locale de pe str. Lemn, din Deva. *
şantiere ale patriei. De la o etapă cinilor de producţie, îmbunătăţirea poMicot© l Frumoasă, dar şi suficient de 1
la alta, de la un an la celălalt, aşa calităţii produselor, lărgirea sorti ; grea ca sii nu poată fi dusă în *
cum ştim cu toţii, am beneficiat de ÎN PRODUCŢIE mentelor şi ridicarea continuă a t spate pînă în cartierul Dacia I
runde locuiesc. Aşa că la orele l
condiţii de viaţă şi de muncă tot productivităţii muncii. Activitatea 1 15,30, cu mobila... depozitată in 1
mai bune, pentru noi şi familiile Intre primii care beneficiază de plină de entuziasm desfăşurată s-a S-aa luat măsurile / stradă, am dat telefon după auto- (
noastre. Noi, constructorii am înţe prevederile Decretului pentru apli \ f urgoncta proprietatea I. J.G.C.L. )
carea majorării retribuţiei persona concretizat în îndeplinirea şi depă , Dar surpriză : simbăta are pro- ţ
les cît se poate de bine acest ade şirea prevederilor planului de pro
1 gram redus. Am căutat un căru- 1
văr că viaţa noastră tot mai bună lului muncitor, ne aflăm şi noi, ducţie pe primele şase luni ale a- cuvenite I' ţaş particular. Toţi erau insă 1
este rodul firesc al muncii noastre mecanizatorii. Aceasta exprimă cestui an, în creşterea substanţială
'suprasolicitaţi. Abia seara la orele
tot mai susţinute-, mai responsabile. grija partidului şi a statului faţă a productivităţii muncii faţă de V 18,30 am găsit liberă eterna căru- \
Cu cît sporim rodnicia muncii, pu de muncitorii de pe ogoare, preţu prevederile de plan. In ziarul nostru cu nr. fi 174 din 14
nem în funcţiune noi capacităţi de irea care se dă muncii lor. Majora La toate categoriile de angajaţi iunie 1977-,. materialul intitulat „împli l ţă cu cai, care la un preţ piperat 1
1 m-a făcut cu mobila in «asâ. eu 1
producţie, sporim volumul: bunuri rea retribuţiei noastre — începînd ai întreprinderii, retribuţia, netă va niri şi corigenţe In comerţul bră- t ocazia aceasta am tras. şi ceva l
dean“, critica anumite neajunsuri din
lor materiale, cu atît ne facem via cu data de 1 iulie a.c. — se face în cunoaşte o creştere substanţială, acest domeniu. I Învăţăminte : să nu-ţi cumperi
ţa mai frumoasă, mai îmbelşugată. strînsă legătură cu rezultatele pe Aşa, de exemplu, muncitoarea Receptiv» la semnalul critic, condu ţ mobilă simbăta că ai toate şan- »
care le obţine fiecare în producţie,
Despre recentele măsuri de ma în spiritul eticii şi echităţii socia Margareta Anghel, care în prezent cerea I.C.S. Mixtă Brad a acţionat I sele s-o păzeşti pînă luni cînd !
jorare a retribuţiei personalului liste, fapt ce contribuie la sporirea are o. retribuţie netă de 1 430 lei, în operativ pentru înlăturarea carenţe I îşi începe programul aulofurgo- \
.'net-
lor semnalate. Aşa cum rezultă din
neta I. J.G.C.L.-ului
—
--------
(E. POPA,
muncitor am stat de vorbă pe în substanţială a veniturilor noastre, urma majorării acestei» cu 16 la răspunsul trimis ziarului de către ţ Deva)-
delete cu toţi oamenii din echipa In urma majorării retribuţiei ce sută va primi o retribuţie netă de Direcţia comercială a judeţului Hu
s-au
nedoara,
luat
măsuri
pentru
pe care o conduc, ne-am făcut so lor care lucrează în sectorul vege 1659 lei, cu 229 lei mai mult, iar respectarea oxemplară a programului ANII TREC, DRUMUL ’
coteli fiecare şi am văzut că o să tal, între 15,4 şi 18,3 la sută, după muncitoarea Maria Moldovan I, ca de funcţionare a punctelor de des t AŞTEAPTĂ... \
cîşligăm mai bine. Ne bucurăm cu un calcul aproximativ, mecanizato re avea o retribuţie netă 1 319 leu facere stradală a produselor aiimen-. \ i
atît mai mult cu cît noi, chiar de rii Traian Ursica, Nicolae Stănilă, va primi 1530 lei. Avînd şi trei tare şi nealimentarc, a regulilor de i Am consemnat, la timpul cu- •
la începutul acestei luni, benefi Alexandru Lazăr şi Titus Şerban copii, ea va realiza un spor de- 600 igienă şi protecţia mărfurilor. Ali ţ venit, faptul că a fost asfaltat)
ciem de majorare. vor primi o retribuţie mărită cu lei lunar. De asemenea, retribuţia mentele din chioşcuri şi din celelalte i drumul Simeriu — Croi — Rapo-lt.
unităţi sînt în prezent acoperite cu
T şi celo care duc spre alte centre |
Eu, de pildă, aveam pînă la 1 200—240 lei, iar Constantin Rusu, netă a fochistului Viorel Filimon tifon, s-au instalat lăzi metalice pen i de comună aprociind aceasta ca i
iulie a.c., o retribuţie tarifară de Ion Bâlosu şi Iosif Buda, vor rea va creşte de la 1724 la 2 000 lei, tru colectarea hirliei şi cartoanelor Vo realizare frumoasă a Direcţiei)
2 386 de lei . La noi, în sectorul liza o retribuţie mai mare cu 240 maistrului Tahch Ioan de la 2 090 care au servit Ia ambalarea alimen l judeţene de drumuri şi poduri, i
pînă la 300 lei. De asemenea, I. la 2424 lei, laborantei Irina Zamfi- telor. 1 amintind că o porţiune de circa '
De asemenea, s-a acţionat în direc
Buda şi N. Stanciu, care au cîte rescu de la 1 445 la 1 676 lei, iar ţia întăririi controlului asupra respec ţ 50 m, cam la jumătatea drumului ţ
trei copii, beneficiază şi de mări mecanicului Petru Iancu îi va spori tării regulilor generale de comerţ.
rea alocaţiei care, în total, va spo retribuţia netă cu 334 lei. Mobili Pentru servire preferenţială, lucrăto
rul gestionar Bene Parlenie de la
Şantiere gospodăreşti ri, faţă de cea actuală, cu 110 lei. zaţi de măsurile adoptate de partid unitatea nr. 9 a fost atenţionat şi ! HiBBBBi !
Trebuie să subliniez şi faptul că, pentru creşterea nivelului de trai sancţionat cu avertisment.
lucrînd în acord global, noi primim al oamenilor muncii, angajaţi în Au fost stabilite măsuri şi in ceea \ <
pînă la 10 la sută din valoarea treprinderii sînt hotărîţi -ă răspun ce priveşte respectarea prevederilor i intre Uroi şi JEtapolt, a rămas ne- i
î asfaltată din cauza unor lucrări j
IN LOCALITĂŢILE COMUNEI producţiei realizate peste prevede dă cu noi fapte de muncă, inlensi- programului judeţean dc dezvoltare i de consolidare şi tasarc. Dc a- l
rile planului de producţie. fieîndu-şi eforturile pentru a obţi a reţelei de aprovizionare şi desfacere ) tunci a trecut mai bine de un an »
HĂRĂU Am finalizat acţiunea de recal- ne rezultate tot mai bune în creş a mărfurilor către populaţie. in acelaşi ţ şi jumătate dar drumul este tot ţ
şl
obiective
Socotind
tare a orzului, producţia obţinută terea producţiei şi a productivităţii timp educative criticile adresate şi < neasfaltat. Să fi uitat sus-numita:
O activitate susţinută pentru fiind bună. Acum lucrăm la recol muncii. recomandările făcute prin articolul â- ţ unitate dc această porţiune de y
continua dezvoltare şi înfrumuseţa tarea griului. La porumb, cartofi şi mintit, consiliul oamenilor muncii ai 1 drum ?! îi aducem noi, pe accas- »
re a comunei Hărău se desfăşoa sfeclă de zahăr am aplicat cîte 2 CORNELIU STÎRCESCU unităţii, a luat măsura ca acesta să j tă cale, aminte. Şi mai semnalăm, »
ră în toate localităţile aparţinătoa fie prelucrat cu toţi lucrătorii pen l că porţiuni neasfaltate şi gropi i
re acesteia. La Hărău se munceş şi 3 praşile, am făcut lucrările de directorul întreprinderii tru a se trage • învăţămintele nece I ne astupate sînt nu mimai pc dru- ;
te de zor pentru extinderea spaţiu combatere pe cale chimică a buru de industrializarea Icpteiui sare. \ mul amintit, ci şi pe cel care i
lui şcolii generale ; cei din Chi- / duce dc la Deva la Cirjiţi şi de '
mindia depun eforturi susţinute la \ la Deva la Şcinuiş, Certej şi spre ^
finisarea căminului cultural ; bîr- ) Hărău. ,
săîenii acţionează hotărît să-şi pro Grijă, răbdare şi pricepere
cure- materialul lemnos în vederea | AU UITAT DE OBLIGAŢII ţ
acoperirii cît mai grabnice a cămi
. Sint ciţiva cooperatori din Bă-1
nului cultural pe care în viitorul în modelarea fiecărui tînăr cia care, ciad. esto vorba da drep- /
an vor să-l dea în folosinţă. Ală 1 luri sint primii, iar alunei cînd c 1
luri de aceste lucrări, cetăţenii co ) vorba dc obligaţii dau fnanoi, nu j
munei au executat, prin muncă Combinatul siderurgic din- Hune cescu şi a altor comunişti, îjwă- fost şi cazuri cînd un tînăr sau t vor să muncească, căulînd tot ^
voluntar-patriotică şi prin contribu doara, unitate de prim rang a in ţind temeinic o meserie-, invăţind altul s-a abătut de la calea dreap î felul de motive. între aceştia se i
ţiev un pod şi 5 podeţe, şanţuri pe dustriei romaneşti, distinsa cu să fie oameni adevăraţi. Şi dacă tă şi a trebuit să fie reeducai ? l numără şi Ion Toma, Cînd e vre- 1
marginea drumurilor pe o lungime titlul de Erou al Muncii Socialiste, astăzi colectivul combinatului — — Da, au fost. De curînd s-au mea de prăşit dă fuga 1". Sirneria
de aproape 10 000 m şi, împreună este recunoscută pentru producţia ne spunea tov. Constantin Văetuş, reîntors din deţinere, bmeficiind Îşi ia certificat medical. Buni la V
mediei
/
eliberea-,
îi
inimă
unii
cu elevii şcolii generale, cu cadre sa nu numai in ţară, ci pe mai responsabilul cu problema polilico- de prevederile Decretului privind y ză; certificate orieînd. Ion To- \
le didactice de aici, au plantat în toate meridianele lumii. Alături de ideologice al Comitetului U.T.C. amnistierea unor infracţiuni, ciţiva / ma noate să lucreze doar la el în /
livada şcolii 300 pomi fructiferi. vechi oţelari, jurnalişti, turnători, din C.S.H. — este puternic înche tineri. Au fost primiţi cu toată y grădină, la C.A.P. însă. nu. Tot ţ
In fruntea acestor acţiuni s-au aici lucrează în prezent şi peste gat, omogen, cu largi posibilităţi căldura. Colectivele in care au I astfel procedează şi Irina Oncisx- i
) lescu care, în fiecare an cînd! tre- )
situat permanent — ne spunea to 4 200 da tineri. Realitatea din fie da auloperfacţionare continuă, ca- fost repartizaţi şi care au dat do i bule să participe la muncă în i
varăşul Titus, Marinoiu. primarul, care uzină, din fiecare secţie, de vadă dintotdeauna de o puternică I oimn, afirmă că-i bolnavă, ba că )
comunei — deputaţii Filon Albu, la covirşitoarea majoritate a locu forţă educativă sint hotărite să ( se internează în spital să sc ope- l
Petru Malea, Viorica Mărcuşan, rilor de muncă te obligă să apre facă totul, să le demonstreze . prin , reze. La nunţi însă — tinde merge 1
Aurelia Lugojan şi Maria Lugojan, ciezi că aceştia îşi aduc o impor OoSeoM de muncă — diferite modalităţi (ajutor tovără ţ ca bucătăreasă si munceşte cile l
Emilia Bembea şi Nicolae Bonta, tantă contribuţie la rezultatele re şesc, acordarea încrederii in capa i 3 zile şi 3 nopţi în şir — nu-i boi- !
marcabile cu care combinatul în no numai loc de citatea lor de a deveni buni mun ) navă- Se vindecă ca prins farmec. 1
i Nu se găseşte oare un ac şi pen- ^
cheie fiecare an. Muncitori, tehni citori, apreciere pentru lucrul bine ) tru „cojocul" lor ?
LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE cieni şi ingineri tineri işi conjxigă făcut) că pot deveni şi ei oameni
eforturile cu ale-celor care i-au producţie, d şi şcoală de nădejde ai combinatului. Au e- VREI NU VREI, TREBUIE l
Şl MODERNIZARE A STRĂZILOR învăţat meseria pentru a face din xistat şi tineri care s-au abătut
mărcile produselor combinatului: o de educaţie adesea de la ordinea şi disciplina SĂ BEI ALCOOL {?!) {
In municipiul Hunedoara se lu
ţ Inlr-una din zile mă aflam în;
crează intens la. întreţinerea şi mo chestiune de onoare. Pentru toţi de producţie, de la conduita socia Ţcrama din Haţeg,, aparţinând coo- 1
dernizarea străzilor. Au fost exe aceşti tineri, munca înseamnă per lă (Vasile Cătineanu de la distile ( peraiivei de consum orăşeneşti. I
cutate asemenea lucrări pe o lun fecţionare, responsabilitate, cinste pabil să îndeplinească sarcinile, ria de gudroane, Cojistantin Şovin \ De tejghea se apropie un om mai »
gime de 620 m — strada Victor şi căldură tovărăşească, intr-un cu- toate acestea se datorase organiza de la alimentarea O.S.M., Isaia Ti- l în virstă care, după cum se ve- i
Babeş_; se trasează conturul străzi vînt înseamnă angajare, fie că este ţiilor de partid, mujicii majorităţii hănoiu de la reparaţii electrice). ) dea, era în trecere prin oraşul
lor Pădurii, Aleea Pădurii şi Bră- vorba despre realizarea calitativ comuniştilor. Fiecare la locul lor Comuniştii de aici, oameni pricepu ( nostru. \
det, unde se aşterne strat de zgu superioară a producţiei, fie despre ţi in a face educaţie, au interve I — Dă-mi, te rog, un pahar cu ;
ră ; s-au încheiat: lucrările de ca educarea în spirit muncitoresc a au înţeles că cale mai bune căi de nit şi acţionat la timp, cu tact şi i apă minerală — se adresează *
nalizare şi introducere a apei pe celor ce se află la început de drum educare prin şi pentru muncă a răbdare, aducindu-i pe aceşti tineri r* acesta politicos, celui de după (
strada Aurel Vlaicu ; se acţionea în meserie. Şi acest început de tinerilor sint ordinea, disciplina, pe calea cea bună. A fost greu, \ tejghea, adică barmanului Ghin- j
, dă.
ţ
ză intens la modernizarea şoselei drum într-o profesie — de lumina spiritul tovărăşesc şi de omenie. dar prin eforturile făcute, caracte
Sintuhalm care pe aproape 4 km. tor, forjor, turnător, cocsar, lăcătuş Acestea sînt de fapt ideile ce se rele tinerilor amintiţi au fost mo 1 — Apă minerală se vinde numai,
va avea 3 şi 4 benzi. sau electrician — l-au făcut în ul desprind cu deosebită claritate din delate aşa cum ne-am dorit. l la cofetărie, nu aici, la cramă — ţ
'
; veni răspunsul cam înţepat.
Alături de aceste lucrări s-au e- timii ani mii de tineri. Integrarea cuvîntarea tovarăşului Nicolae Practica şi viaţa ne-au dejnon- i — Atunci dă-mi, te rog, un suc )
xecutat, prin muncă patriotică, lor activă, conştientă în muncă, fa Ceauşescu la plenara C.C. al P.C.Ii. slrat că munca de educare şi mai sau un sirop cu apă insistă cetă- 1
plantări de pomi fructiferi, arbori miliarizarea nu numai cu proble din 28—29 iunie a.c. ., din Holărî- ales cea da reeducare sint grele, \ ţeanuf. *
ornamentali şi flori pe mari su matica producţiei, dar şi cu uni rea Comitetului Politic Executiv al dificile. în spiritul' Hotăririi la care I — Nu înţelegi că nu te servesc ţ
prafeţe precum şi alte lucrări de versul uman specific unei colecti C.C. al P.C.R. cu privire la creşte decit cu băuturi alcoolice — li/
înfrumuseţare a oraşului, a căror vităţi sau făcut, fireşte, cu susţi rea rolului unităţilor socialiste, al ne-am referit, eforturile şi respon spuse hotărît Ghindă. )
valoare se ridică la peste 16 mili nute eforturi de către comunişti, organizaţiilor obşteşti, al maselor sabilităţile familiei, ale şcolii şi Cei care ne aflam în cramă,'
oane lei. de către toţi muncitorii, tehnicienii populare în educarea şi reeducarea colectivului de muncă din între ne-am simţit incomodaţi de refu
La executarea lucrărilor realizate o şi inginerii cu experienţă. prin muncă a persoanelor care co prindere trebuie conjugate in aşa zul categoric al barmanului, mai 1
ales că avea apă minerală şi '
contribuţie de preţ şi-au adus-o depu — Mulţi, foarte mulţi tineri au mit abateri şi încălcări de la nor fel incit fiecare copil, fiecare ti- sucuri. Oare, dacă treci pragul ţ
taţii Nicolae Iacob, Mihai Cervenco- trecut, de-a lungul anilor prin mele de convieţuire socială şi le năr să primească o robustă şi să I acestei crame, este chiar obliga-
vici, Tiberiu Pascu, Silviu Faur, Ioan ,,mîinile“ comuniştilor Nicolae gile ţării. nătoasă educaţie. Va fi în folosul toriu să consumi ce vrea Ghindă? r
Nistor, Ana Bărănescu, Anton Cio- Mărculescu şi Ştefan Tripşa, Eroi — Au fost calificaţi şi încadraţi nostru, al întregii societăţi. (NICU SBUCHEA, corespondent).^
ponea, Grigore Nistor, Ioan Cotar, ai Muncii Socialiste, ale lui Anato- în colectiv mulţi tineri, azi oa
Florica Bute şi alţii. lie Lesnic, Vălean Popa, Ioan Băn- meni cu înaltă personalitate. Au ' V. PÂTAN
/