Page 9 - Drumul_socialismului_1977_07
P. 9
Proletari din foafe fărlle, unlfi-vâ!
ANUL XXIX
NR. 6 178
MARŢI,
12 IULIE
1977
8 pagini — 50 bani
in fumina hotărîrllor plenarei C.C. al P.C.R. LX cXX A Jt Lf i V : varăşul Nicolae Ccauşescu a adre
tuturor
clasei
sat
participanţilor,
muncitoare, tuturor oamenilor mun
cii, întregului nostru popor un sa
calde
mal
şl
lut
călduros
cele
SEMESTRUL II - ETAPĂ DE URI S-AU DESCHIS LUCRĂRILE PRIMULUI C01RLS Intr-o atmosferă de puternic en
urări.
tuziasm, de nemărginită încredere
şi stimă, la propunerea tovarăşului
' Ion Dincă, in înalta funcţie de pre-
MUNCĂ INTENSĂ, RODNICĂ, Al CONSILIILOR OAMENILOR MUNCII , CEL MAI 1 şedinţe al celui mai reprezentativ
forum al clasei muncitoare a fost a-
lcs tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU,
secretar general al Partidului Co
munist Român, preşedintele Repu
pentru îndeplinirea planului şi REPREZENTATIV L AL CLASEI MUNCITOARE blicii Socialiste România.
Congresul a ales, apoi, organele
de lucru şi a adoptat ordinea de
zi.
Reunind mii de reprezentanţi ai
Republicii,
preşedintele
partidului,
clasei muncitoare, clasă conducătoa tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, Intîmpinat cu vii aplauze şl căl
re a societăţii socialiste, ieri s-au care a declarat deschise lucrările duroase ovaţii a luat cuvîntul to
deschis în Capitală lucrările Congre Congresului consiliilor oamenilor varăşul NICOLAE CEAUŞESCU. Ma
angajamentelor, pentru pregătirea sului consiliilor oamenilor muncii, muncitoare, stăpînă po dcstinclo şi sului — şi prin intermediul radiote-
gistrala expunere înfăţişată Congre
primul
muncii,
clasei
congres
al
care dezbate, Intr-un profund spi
con
leviziunli—întregului
popor
rit muncitoresc, cu înaltă exigenţă,
competenţă şl răspundere, proble proprietară a mijloacelor de pro stituie un document de excepţională
ducţie, caro se reuneşto pentru a
mele cardinale ale dezvoltării şi dezbate căile de accelerare a în însemnătate al partidului nostru, ale
cărui teze teoretice, concluzii ştiin
modernizării industriei, a celorlalte făptuirii Programului elaborat de ţifice şl orientări practice dau ines
producţiei şi investiţiilor pe 1978! tinue a întregii activităţi econo- ţării noastro pe noi trepte de pro timabile jaloane lucrărilor marelui
ramuri ale economiei, ale adînci-
Congresul al Xl-lea de ridicare a
rii democraţiei şi perfecţionării con
forum
muncitoare,
în
al
clasei
gres şi civilizaţie.
tregii activităţi de înfăptuire a Pro-
mico-sociale.
In numele Comitetului Central al
Lucrările marelui forum au fost partidului, al Consiliului de Stat, al
A, inaugurate de secretarul general al guvernului, precum şi personal, to (Continuare în pag. a 2-a)
Economia judeţului Hunedoara a încheiat prima jumătate a acestui an
cu succese de prestigiu, rod al sprijinului primit din partea conducerii
partidului, al măsurilor luate de organele şi organizaţiile de partid, de
organele colective de conducere, al puternicei angajări patriotice, dăruirii şi
responsabilităţii muncitoreşti. După cum am mai anunţat, planul produc
ţiei industriale a fost depăşit pe semestru cu 437 milioane lei, sarcina de
creştere a productivităţii muncii cu peste 5 000 lei po lucrător — indepli-
nindu-se astfel şi prevederile suplimentare —, iar la export s-au livrat în în întrecerea socialistă
plus produse în valoare de 21 milioane Iei valută. Economia naţională a
primit suplimentar din partea judeţului nostru 87 milioane kWh energie
electrică, 15 000 tone cocs, 72 000 tone fontă, 35 300 tone
72 000 tone fontă, 35 300 tone oţel, 27 000 tone la-
minate, 7 600 tone fier în concentrate şi alte produse,
jncentrâte şi alte produse. Au fost reduse chel-
tuielile de producţie şi consumurile la energie, materii Bilanţ bogat
iumurile la energie, materii prime şi materiale,
î suplimentare la materialele de construcţii :
se înfătuiesc angajamentele suplimentare la
a jumătate a anului, organizaţiile do partid, co-
Păşind în cea de-a doua jumătate a anului,
dustrie şi de pe şantiere beneficiază de jaloane
lectivele do muncă din industrie şi de pe şantii
precise privind direcţiile prioritare do acţiune şi după prima decadă
rioritare do acţiune şi obiectivele calitative, atît
în ce priveşte realizarea planului pe 1977 cit şi. pentru
lanului pe 1977 cit şi. pentru pregătirea produc-
în documentele recentei plenare a C.C. al P.C.R.,
ţiei anului viitor, cuprinse în documentele recentei plena
în cuvîntarea secretarului general al partidului, tovarăşul N I C O L A E
CEAUŞESCU. De pe acum trebuie pus pe primul plan al activităţii econo-
mice creşterea şi mal rapidă a ă a productivităţii muncii şi reducerea, mai sub- Cantinuînd şirul succeselor înregistrate în primul
stanţială a cheltuielilor iteriale, consumurilor de materii prime, mate- semestru al acestui an, sub conducerea organelor
riale, combustibili şi energie — ie — factori fundamentali ai ridicării eficienţei şi organizaţi Dor de partid, colectivele muncitoreşti
economice şi sporirii venitului Ltului naţional —, promovarea intensă a pro-
greşului tehnic, folosirea din In plin a capacităţilor de producţie şl a uliiaje- hunpdorene şi-au mobilizat eforturile în vederea
lor, raţionalizarea utilizării forţel de muncă. Cu maximă energie se cere ampDficării realizărilor, pentru a întîmpina Congre
să se acţioneze în domeniul Jl investiţiilor — Incepind cu sarcina expresă sul consDiUor oamenilor muncii cu rezultate tot
idului de a rezolva în cel mai scurt timp pro-
trasată de conducerea partidului de a mai de seamă. Oa urmare, energeticienU, siderur-
blema forţei de muncă pe şantiere. giştii şi minerU au înscris noi fapte de muncă în
Sarcinile pe semestrul II incumbă o deosebită rcsponsabilitatc, care nu cronica întrecerii, reuşind să dea suplimentar eco
îngăduie spiritul de automuiţumire şi practica meii în asalt, pentru că nomiei naţionale însemnate cantităţi de produse.
in majoritatea unităţilor din judeţ ele cresc substanţial tnţial şi, deşi pe ansam-
blu s-au obţinut rezultate bune şl foarte bune la toţi . toţi indicatorii de plan Merită evidenţiate, intre altele, plusurDe obţinute
— mai puţin la investiţii —, există încă rămîneri in n urmă ce trebuie rccu- în prima deoadă a lunU iulie a.c., care se concre
peratc şi mai sînt mari rezerve do perfecţionare a a activităţii productive, tizează în 3,6 milioane kWh energie electrică, 4 500
inclusiv în folosirea mai eficientă a forţei de muncă ___________________ __________ Depoul coordonator C.F.R. Simeria : şeful de atelier tone fontă, 300 tone cocs, 700 tone oţel, 1 000 tone
xemplu, sînt de recuperat rămîneri în urmă la cărbune la minele Bărbă- Aurel Todeasă împreună cu maistrul loan Părău fac
teni, Lupeni, Dîlja, Livezeni, Ţebea, la fire de mătase artificială, repere recepţia lucrărilor la o locomotivă Diesel electrică. laminate, 53 tone fier în minereu şi altele.
din mase plastice, la buşteni şi lemn pentru celuloză, la ciment, încălţă Foto : V. ONOIU
minte, preparate din carne, lapte de consum, mobilier. La investiţii sînt,
de asemenea, de recuperat restanţe, la marile obiective industriale cît şi
la unele obiective din agricultură şl sociale. Pentru toate rămînerile In
urmă trebuie stabilite grafice ferme de recuperare !
La productivitatea muncii sarcina de creştere suplimentară este de 2-3
la sută în industrie şi de 4-5 Ia sută în construcţii. întreprinderea de li &
anţi şi industria cărnii nu au realizat în primul semesţru planul la pro ; .JCSii? Xv>XJcji>S 4 JtUx :
ductivitatea muncii, iar I.E. Deva, I.V. Călan, I.F.E.T. Deva şl alte unităţi
nu au atins încă nivelul prevăzut prin sarcinile suplimentare. Se impune
rile şl punerea în practică a soluţiilor privind progresul tehnic. CREŞTEREA PRODUCTIVITĂŢII MOMII
finalizarea de urgenţă a studiilor de raţionalizare a transporturilor interne
şi de îmbunătăţire a fluxurilor de fabricaţie, să fie impulsionate cercetă
In condiţiile cînd consumurile do energie şl combustibili sînt raţiona > J»
lizate în economie prin repartiţiile date, o atenţie cu totul deosebită tre
buie acordată încadrării în aceste repartiţii, reducerii consumurilor, gospo obiectiv prioritar pentru minerii din abatajele tupeniului
dăririi judicioase a întregului fond de materii prime, materiale, combus
tibili şi energie, precum şi folosirii eficiente a mijloacelor băneşti puse la
dispoziţia unităţilor, consolidarea şi dezvoltarea realizărilor obţinute la in
dicatorii cconomico-financiari este un obiectiv major al activităţii pe se Din expunerea tovarăşului Nicolae mare productivitate (18 abataje sînt cu un minus de peste 9 900 tone
mestrul ai doilea ! Ceauşescu la Plenara C.C. al P.C.R. echipate cu susţinere metalică şi 12 faţă de plan, la care s-au mal a-
Congresul consiliilor oamenilor muncii — ale cărui lucrări s-au deschis din 28-29 iunie a.c. se desprinde dintre acestea sînt dotate cu com dăugat încă 6 200 tone după primele
ieri —, prin largul schimb de experienţă pe care îl prilejuieşte, va evi cu pregnanţă sarcina creşterii cît bine de tăiat cărbune), folosirea 7 zile ale acestei luni, precum şi
denţia, cu siguranţă, noi posibilităţi pentru îmbunătăţirea activităţii eco mai rapide a productivităţii muncii, mai judicioasă a maşinUor şi uti faptul că 50 la sută dintre brigăzi
nomice, modernizarea industriei, a celorlalte ramuri, pentru introducerea lajelor din dotare etc. De aseme nu şi-au realizat planul, ne arată
accelerată în producţie a cuceririlor revoluţiei tehnico-ştiinţifice şi perfec indicator fundamental pentru pro că aici nu s-a acţionat în suficien
ţionarea continuă a organizării şi conducerii în fiecare unitate. Este nece gresul economiei. nea, s-au obţinut peste 2 270 000 lei
sar ca măsurile şi hotărîrile adoptate de congres să se afle din următoa La Exploatarea minieră Lupeni, economii la preţul de cost, econo tă măsură pentru organizarea exem
rele zile pe masa de lucru a tuturor conducerilor colective din industrie, productivitatea muncii a fost reali mii datorate mai ales unei folosiri plară a fiecărui loc de muncă, pen
investiţii, transporturi, institute de cercetare. judicioase a materialului lemnos şi tru folosirea maximă a tuturor re
Am intrat, aşadar, într-o etapă de muncă hotărîtoare pentru finalizarea zată în proporţie de 100,1 la sută. a energiei electrice. Dar colectivul
sarcinilor de plan şi angajamentelor pe acest an, pentru redresarea de Am putea spune că este un rezul zervelor existente.
plină a investiţiilor, pentru pregătirea temeinică, din toate punctele de ve tat satisfăcător, care se datorează de aici s-a angajat să sporească su La comitetul ds partid, la con
dere, a producţiei şi investiţiilor anului 1978. In întîmpinarea zilei de 23 întregului colectiv, măsurilor luate plimentar productivitatea cu 2,3 — ducerea exploatării şi la comitetul
August, a Conferinţei Naţionale a partidului, comuniştii, toţi oamenii mun de comitetul de partid şi de sindi 2,7 la sută în acest an. Or, aşa cum sindicatului ni se spune că motivul
cii hunedoreni să-şi sporească angajarea şi eforturile pentru obţinerea de cat, consiliul oamenilor muncii, mă arătam, ea abia a putut fi realiza^
noi succese, care să' situeze şi în acest an judeţul nostru în detaşamentul suri care virau direct acest scop : tă. Acest lucru, corelat la faptul că
judeţelor fruntaşe ale ţării ! (Continuare in pag. a 4-a)
mecanizarea abatajelor frontale de exploatarea a încheiat semestrul J
Ei fixează drumuri în muchia muntelui
Urcăm adeseori dramuri în energetică Riu Mare-Retezat, oa al existenţei marelui obiectiv. La
serpentine vijelioase, tăiate meş menii şantierului din Haţeg al sute de metri înălţime, la o a-
teşugit in stinca muntelui, admi Întreprinderii de construcţii fo numită cotă hotărită de specia
răm în exclamaţii minunăţia pei restiere Deva, şantier condus lişti, sus în creastă de munte,
sajului ce se deschide în faţa o- de mulţi ani, cu statornică pasiu- constructorii deschid punct de
chilor, dar mai arareori ne a- lucru. Nu unul, două. Multe. A-
leargă gîndul la cei care au pus colo vor trebui să urce maşini şi
sudoare şi pricepere în fiecare utilaje de mare complexiţate.
centimetru din asfaltul pe care-l Cum ? Pe drumul ce există mai
străbatem — la meşterii de dru întii în imaginaţia proiectanţi
muri. In cele mai multe rînduri lor ? Iar apoi va fi fixat de oa
ei işi isprăvesc lucrul intr-un loc, meni în muchie de munte ! Aşa
n-au vreme să-şi admire bine a fost spre castelul de echilibru,
opera şi se apucă statornic, me spre ferestrele de la Valea Jurii,
reu de la capăt de un alt drum.
Va fi mai greu, ori mai frumos ? ne şi competenţă de un vechi şi Netiş şl Valea Mare, la coborî-
Nu-şi pun întrebări. Oricum, va priceput meşter în drumuri de rea în amonte de la baraj, la
fi un drum bun, de folos oame munte, tovarăşul Dumitru Popa. Rîuşor, Cetatea de Colţ şi alte
nilor multă vreme de aci înain Intr-un şantier imens cum este locuri.
te. Ne-am dat bine seama că aşa cel din Retezat, care pune teme — Cînd mi s-a încredinţat sar-
lie unei însemnate cetăţi de lu
gîndesc şi deschizătorii de dru mină, drumul înseamnă nervul Fixat în muchia muntelui, drumul urcă sus, sus, acolo unde construc- i
muri de pe amenajarea
muri de pe amenajarea hidro vital al devenirii, iar mai apoi, {Continuare in pag. 4—5) torii străpung munţii, creează lăcaş viitoarei cetăţi de lumină ^
