Page 1 - Drumul_socialismului_1977_08
P. 1
Proletari din toate fările, uniii-vă!
ANUL XXIX
NR. 6181
MARŢI,
2 AUGUST
1977
A
In intîmpinarea zilei de 23 August actualitatea"” politică
cursul
săptăminii
In
trocuite, ductivităţii muncii sociale. Pe a-
Raport muncitoresc tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, ceastă linie au loc continue re
secretarul general al partidului, structurări In favoarea creşterii
preşedintele Republicii, a primit ponderii lucrătorilor direct pro
în staţiunea N cp tun persona ductivi, apropierea mai pregnan
lităţi de seamă şl ziarişti. tă a cercetării ştiinţifice de ne
Amintim la loc de frunte întSl- voile stringente ale producţiei
30 000 TONE LAMINATE nirea cu tovarăşul Santiago Ca materiale, reducerea considerabilă
rdio, secretar general al Parti a ciclurilor asimilării produselor
FINITE FESTE PLAN
| Oamenii muncii din agricultura Desfăşurînd larg întrecerea dului Comunist din Spania, cu noi, reducerea consumurilor de
care a avujt o convorbire tovără
materii prime, materiale, energie
socialistă pentru metal mal şească, în spiritul relaţiilor exis şi combustibil, creşterea gradului
calitativ al producţiei, organiza
tente între cele două partide.
mult şi mai bun, colectivul do
De asemenea, tovarăşul Nicolae rea superioară a producţiei şi a
i judeţului Hunedoara siderurgişti hunedorenl obţine Ceauşescu a acordat Interviuri muncii, utilizarea la parametri
constant realizări de prestigiu
în producţie. In cele 7 luni ale ziarului britanic „The Observer* înalţi a agregatelor, instalaţiilor
şi reprezentantului Raddoteleviziu- şi maşinilor şi a timpului de lu
au
ridicat
iaminatorii
anului,
| eu încheiat secerişul ursului la 30 000 tone producţia de la nii vest-germane. cru, toate acestea, ca şi altele, în
folosul sporirii eficienţei întregii
Larga şi ampla semnificaţie a
peste
minate
finite,
realizată
plan de la începutul anului. Re Congresului consiliilor oamenilor activităţi eoonomice.
zultate notabile au înscris co muncii capătă din zi în zi ac Săptămâna care a trecut a con
lectivele de la bluming-semifa- cente tot mai puternice de trans stituit, de asemenea, o probă
Telegrama adresată €.€, al Fo€.§t. bricate, de la laminorul de 800 mutare a ideilor şi direcţiilor de grăitoare a efortului lucrătorilor
s acţiune din documentele adopta din agricultură pentru strîngerea
mm, de Ia cele 2 laminoare de
tovarăşului NH'OJLâE CEÂÎIŞESCU sîrmă şi dc Ia alte secţii. te — magistrala expunere a to la timp şi fără pierderi a recol
varăşului Nicolae Ceauşescu, Ho- tei şi depozitarea ei corespunză
ENERGIE ELECTRICA tărîrea şi Chemarea — în viaţa toare, pentru desfăşurarea orga
Oamenii muncii ele pe ogoarele judeţului Hunedoara au încheiat unităţilor productive, in cercetare nizată a tuturor lucrărilor ce le
în bune Condiţiuni, în ziua de 31 iulie a.c., recoltarea cerealelor de SUPLIMENTARA şi proiectare, în viaţa colectivelor cere ampla campanie de vară. In
vară în unităţile agricole de stat şi cooperatiste. Prinlr-o bună organizare a muncitoreşti. acest larg context se înscriu or
Mobilizaţi de indicaţiile şi îndemnurile date de tovarăşul Nicolae ganic şi rezultatele obţinute de
fundamentale
Una
din
ideile
Ceauşescu, cu prilejul Congresului consiliilor oamenilor muncii din muncii, asigurarea funcţionării care captează preocupările colec lucrătorii ogoarelor hunedorene.
Ia parametri optimi a agregate
unităţile agricole, al întregii ţărănimi, mecanizatorii, ţăranii coope lor şi instalaţiilor, colectivul de tivelor de muncă, a creaţiei ştiin Preocupările multiple pe planul
ratori şi ceilalţi lucrători ai ogoarelor au desfăşurat larg întrecerea energeticieni al întreprinderii ţifice şi tehnice, a organizaţiilor înfăptuirii riguroase a obiective
pentru strîngerea la timp şi fără pierderi a recoltei. clectrocentrale Deva au livrat de partid este înfăptuirea unei lor stabilite de Congresul al XI-
în telegrama adresată cu acest prilej Comitetului Central al
Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, de către sistemului energetic naţional, în game largi de măsuri care să a- (Continuare în pag. a 2-a)
cele 7 luni ale anului, mai mult
sigure sporirea neîncetată a pro
Comitetul judeţean de partid, printre altele, se spune: «Vă raportăm că de 155 000 MW peste plan, din
au fcot depăşite sarcinile de plan privind livrările la fondul de stat la tre care numai în luna iulie
orz, iar în următoarele zile vor fi realizate integral prevederile la
grîu. Pe asemenea, au fost îndeplinite sarcinile asumate la livră- aproape 70 000 MW, •-5ŞŞ
rile_ de lapte de oaie _ şi depăşite substanţial livrările la lapte de
vacă pe cele şapte luni ale acestui an. Potrivit indicaţiilor Dumnea O GAMĂ DIVERSA colectivul de muncă - I
voastră, s-au depus eforturi susţinute şi au fost depăşite sarcinile DE MATERIALE k
trasate privind efectuarea arăturilor de vară şi însăniînţarea cultu DE CONSTRUCŢII
rilor duble. în întreg judeţul se desfăşoară, activ munca pentru re creuzet al conştiinţei:
coltarea, şi buna depozitare a' furajelor, pentru depăşirea planului La întreprinderea „Marmura*
de însiiozări. din Simeria au fost conce
Vă raportăm, mult stimate tovarăşe secretar generai, că avem pute şi au intrat în fabricaţie
culturi bune de porumb, estimînd recolte superioare anilor anteriori, în acest an cîteva produse noi,
că. producţia de legume este, de asemenea, bună, ceea ce ne per ieftine, uşoare şi cu un înalt Procesul complex de educaţie
mite sS. asigurăm o bună aprovizionare a populaţiei. Ne angajăm să grad de funcţionalitate, solici
acţionăm în continuare pentru perfecţionarea întregii activităţi în tate de către constructori. In
agricultură, pentru sporirea aportului ci Ia progresul de ansamblu ultima vreme, de aici au fost nu se face numai în şedinţe
ai economiei noastre naţionale". livrate beneficiarilor din tară
125 000 bucăţi corpuri abrazive,
54 tone de diferite forme de
-MbM8 dsn abataje luminatoare şi plăci ondulate şi nu se poate limite Ia planuri
din poliester armat cu fibre de
sticlă, mai mult de 1000 mp de
o Minerii de la Paroşeni. care de nomisindu-se 723 MWh energie elec
Ia începutul acestui an deţin pri trică, 312 tone combustibil conven dale mozaioate într-un singur Există o tradiţie la I.V. Călant luat prin surprindere. Dacă tine
mul loc în hărnicie pe Valea Jiu ţional şl alte materiale. O contri strat, alături de alte 20 000 mc pe care n-o găseşti in altă uni rii sint disciplinaţi ? Păi cum să
lui, au încheiat şi cea de a şaptea buţie substanţială în obţinerea a- de dale mozaicate obişnuite. tate din judeţ. Orice tinăr este nu fie ! Nu sint probleme cu ei.
lună a anului cu realizări deosebite. eestor frumoase rezultate şi-a adus-o supus, înainte de angajare, unui Ba ar fi una : tinerii nu prea au
Cu producţia realizată în schimbu sectorul Musariu II, condus de in test, un fel de concurs pe care unde să-şi petreacă timpul liber.
rile record organizate în 28. 29 şi 30 ginerul Nicolae Dineş, care se si
iulie — în cinstea „Zilei minerului" tuează pe primul loc în întrecerea trebuie să-l treacă fiecare. Şl o Ar fi bine ca la casa de cultură
— acest, destoinic colectiv de mun pe exploatare. dată intraţi în focul muncii, grija si fie organizate cit mai multe
că a • ridicat la peste 30 000 tone de o Realizarea planului la produc cea mare a colectivului este e- activităţi. Ioan Pienaru lucrează
cărbune producţia extrasă suplimen ţia globală în procent de 113,7 la ducarea lor, integrarea lor cit doar de două săptămini, dar lo
tar de la începutul anului. Tot în sută, a producţiei marfă în procent mai rapidă. 800 de tineri in via
cinstea sărbătorii minerilor, în data de lll,7 la sută şi a productivită cul de muncă, oamenii ii plac
de 30 iulie a rost pus în funcţiune ţii muncii valorice în procent de ţa uzinei înseamnă ceva. Iar da foarte mult. Este ajutat, cere a-
cel de-al 3-lea complex mecanizat 115,3 la sută realizarea peste sar că ne gîndim că pentru viitorul jutor, se simte foarte bine.
de tăiere în sectorul I al exploa cinile de plan pe cele 7 luni ale a- Călanului, tinerii joacă un rol — Noi avem grijă de tinerii
tării. nulul a unei cantităţi de 7 430 tone deosebit, înţelegem mai bine că noştri, ne ocupăm in permanenţă
o Colectivul I. M. Barza, unitate de minereuri cuprifere şl complexe educarea tineretului, nici, ca pre de educaţia lor — ne spune
fruntaşă pe (ară în întrecerea socia — acesta este, pe scurt, bilanţul cu tutindeni, reprezintă pentru în maistrul Arthur Platlnca. Roade
listă pe anul 1976, raportează în care se prezintă la sărbătoarea lor tregul colectiv o problemă majoră. le ei se văd in rezultatele muncii,
cinstea „Zilei minerului" succese deo vrednicii mineri de la Deva şl Mun-
sebite în producţie: depăşirea cu 22 celNTSe cuvine subliniat că sporurile Ne-am oprit doar la o secţia iar munca de educaţie trebuie să
milioane lei a planului la produc de -*producţle amintite au fost obţi — reparaţii şi deservire energeti fie permanentă. Aici noţiunea de
ţia globală, cu 17 milioane lei la pro nute integral pe seama creşterii că — spre a vedea cum acţionea temporar, de sezonier n-are ce
ducţia marfă, în timp ce , producti productivităţii muncii şi în condiţiile ză organizaţiile de partid şi ti căuta. Tineri ca Olimpia Bălescu,
vitatea muncii a înregistrat o de înregistrării unor economii la chel neret, colectivul de muncă in a- Oswalde Zaharia, Nedelcu Chi-
păşire a planului cu 4 234 lei pe an tuielile de producţie, îndeosebi la ceastă direcţie. Aici lucrează pes
gajat, Realizări bune au fost obţi cele materiale. ciudean şi mulţi alţii găseşti pre
nute şi la indicatorii de eficienţă. o Realizări meritorii au obţinut în te ZOO de tineri, care fac part« tutindeni in uzină. Dar că „pădu-
Astfel, pe cele 7 luni ale anului, acest an şi minerii de la Certej. El din 11 organizaţii U.T.C. Pe şe
cheltuielile de producţie au fost re ful de echipă Ioan Bărboni l-am (Conlinuare în pag. a 7-a)
duse cu 330 000 lei faţă de plan, eco- (Continuare în pag. a 3-a)
in ziiele decisive pentru strînsul recoltei
Mecanizatorii au dat măsura hărniciei lor
I
decide soarta recoltei. Dialogul i
Acum, la încheierea strîngerii recoltei de grîu, se cuvine să acordăm cu ei era posibil numai in lan, n
cinstirea cuvenită mecanizatorilor, celor care au dat o adevărată bătă în pauza de masă, cind se gă- )
lie pentru ca din roadele bogate ale acestui an să nu se piardă nici un seau cîteva clipe de răgaz. i
bob, pentru ca recolta viitorului an să fie şi mai bogată.
Reportajul nostru redă cîteva episoade din munca neobosită depusă — Vasile, tu ai făcut şapte »
de minuitorii combinelor şi tractoarelor de la ivitul zorilor şl piuă seara buncăre, Vintilă — şapte, Nico- \
tîrziu, în cooperativa agricolă de producţie din Sîntandrei. laescu tot şapte. înseamnă că pi- i
nă la amiază am dat gata 50 de )
tone — spunea cu vădită satis- i
Zi toridă de iulie. După ce a hely, a avut cuvinte elogioase facţie Ilie Giura. /
făcut nişte calcule sumare la pentru conştiinciozitatea şi răs — De aici ne mutăm la „Dacia", \
marginea tarlalei, inginerul Ioan punderea ce o dovedeşte această nu? a întrebat unul dintre me- i
Igna ne-a spus : „Azi se anunţă canizatori. 1
o zi plină pentru băieţi. Cred că reportajul — Cred că şi acolo facem tura ţ
„batem" in jur de 100—110 tone. şi umplem buncărul — a corn- i
■Aseară, ora 21 ne-a găsit în S>.Su ÂKW pletat altul. A avut densitate, i 1
cîmp la seceriş. La arături s-a s-au dat îngrăşăminte cit a fost \
lucrat pînă noaptea tîrziu". formaţie de muncă in realizarea nevoie, erbicidatul l-am făcut la }
Cind am adus în discuţie acti programelor de lucru pe fiecare timp. Aşa că putem avea şi pro- )
vitatea mecanizatorilor din secţia campanie. ducţie. I
care deserveşte cooperativa agri Oricine s-a putut convinge de — Pînă pe la cinci (ora 17 — ’
colă din Sîntandrei. directorul acest adevăr, v&zîndu-i pe meca
C.A.P. Sîntandrei. Mecanizatorii Ioan Duca, Petru Furdul, Vasilc Vil- S.M.A. Simeria, ing. Emil Sze- nizatori in cîmp, acolo unda se (Continuare în pag. a 4-a)
| ceiear Pâpp Ladislau executau arături după recoltatul griului.
ceieanu.
