Page 12 - Drumul_socialismului_1977_08
P. 12
Pag. 4
DRUMUL SOCIALISMULUI
Adunări generale
r s c
„Noroc bun, Uricani!“. Urarea creşe şi grădiniţe, o casă de cul şi II, avantajelor suplimentare în
minerească adresată duminică ce tură, numeroase unităţi de de ce priveşte aprecierea vechimii
lui mai tinăr oraş al Văii Jiului servire social-culturală. Oraşul în muncă şi a vîrstei de pensio
a fost însoţită de sentimente înăl de miine se va întregi cu încă nare, baza de calcul a pensiei,
ţătoare prilejuite de o dragă săr 800 de apartamente, un nou cir precum şi sporul anual ce se a-
bătoare : aniversarea a trei de- nematograf, o şcoală cu 24 săii tribuie pentru primii 5 ani vechi
' cenii de existenţă a minei şi a de clasă, un complex social-ad- me (peste vechimea limită în
oraşului Uricani. Omagiată o dată ministrativ, un hotel-restaurant, muncă prevăzută de lege). S-au
cu sărbătorirea Zilei minerului, o cabană, cu noi grădiniţe şi că făcut referiri privind aproviziona
aniversarea de la Uricani s-a mine, cu zone de agrement, cu rea corespunzătoare, civilizată, a
transformat într-o manifestare spaţii verzi care vor înfrumuseţa oamenilor muncii, asigurarea cu
caldă, de preţuire a muncii eroi viaţa localnicilor. o structură îmbunătăţită a fondu
cului detaşament al clasei munci Împlinirile oraşului, perspecti lui de marfă şi a condiţiilor de
toare, de ataşament şi recunoş vele lui sînt, de fapt, perspecti servire a populaţiei, îmbunătăţi Raport' muncitoresc
tinţă faţă de grija deosebită pe vele cărbunelui. Acolo, în adine rea asistenţei medicale, a reţelei
care partidul, personal tovarăşul de mină se va scrie viitorul ora sanitare, întărirea ordinii şi dis o Hotăriţi să materializeze e-
Nicolae Ceauşescu o poartă per şului. Pentru cărbunele Uricaniu ciplinei în rindul cadrelor medi xemplar prevederile celui de al
manent îmbunătăţirii condiţiilor lui MlINE înseamnă cuprinderea cale, pentru promovarea princi Xl-lea Congres al partidului, să
de viaţă şi de muncă ale celor ce în exploatare a unor noi perime piilor eticii şi echităţii comuniste. extragă pentru ţară cărbune Adresîndu-se colectivelor de oa- rco
trăiesc în Valea Jiului. tre miniere — Uricani vest şi Înţelegem că ridicarea nivelului mai mult şi mai bun, MINERII meni ai muncii din siderurgie, Che- ţie, ,
La adunarea festivă consacrată Hobiceni. ,,Pînă la sfirşilul actu de trpi depinde' direct de realiza VĂII JIULUI au obţinut de la marea Congresului consiliilor oa- efic
sărbătoririi Zilei minerului şi a- alului cincinal — mărturisea cu rea integrală a sarcinilor de plan, începutul anului succese deose menilor muncii din industrie, con- Ci
niversării a 30 de ani de existen vădită mindrie în adunare ing. de modul în care fiecare miner, bite in producţie. în cele 7 luni strucţii şi transporturi subliniază : şi ii
ţă a minei şi oraşului Uricani, ce Carol Schreter, directorul E.M. fiecare angajat îşi îndeplineşte ale anului ei au depăşit produc „Congresul vă cheamă să faceţi, şi ritat
a avut loc la casa de cultură din Uricani — producţia de cărbune programul de lucru, de modul în ţia globală cu 55 milioane lei, în continuare, totul pentru creş- au s
localitate, au fost prezenţi mineri, va creşte faţă de acest an cu 63 care fiecare îşi face pe deplin iar producţia marfă cu peste 39 terea producţiei de metal, pentru preot
maiştri, ingineri, electricieni şi la sută iar prin punerea în ex datoria. Avem convingerea că milioane lei. în acelaşi timp gospodărirea şi utilizarea cu maxi- tea t
mum de randament a acestei mari secţii
lăcătuşi de mină, oameni care în ploatare a noilor cîmpuri minie minerii Uricaniului, alături de s-a obţinut o depăşire a planu şi deosebit de preţioase bogăţii. Ac- lor, a
urmă cu 30 de ani au deschis re şi modernizarea în continuare puternicul detaşament muncito lui de investiţii de 11 la sută.
primele drumuri subterane, acti a proceselor de muncă, producţia resc al Văii Jiului, vor şti să-şi Pentru creşterea randamentelor ţionaţi pentru folosirea cu rezul- lor în
Proa
vişti de partid şi de stat, repre de cărbune va creşte pină în 1985 pună în valoare întreaga capaci în abataje şi reducerea efortu tate superioare a tuturor instala- conom
ţiilor şi capacităţilor siderurgice,
lui fizic al minerilor, “se desfă
zentanţi ai organizaţiilor de masă de aproape două ori şi jumătate tate şi putere de muncă, elanul şi şoară' o susţinută şi vastă acţiu prin îmbunătăţirea radicală a struc- buie s
şi obşteşti, numeroşi localnici. Au Biografia Uricaniului au scris-o voinţa pentru a face totul ca cu ne de mecanizare a lucrărilor turii producţiei de metal şi extin- condus
participat tovarăşii llie Verdeţ, oamenii cu faptele lor, cu biruin vîntul dat în faţa secretarului ge derea fabricaţiei sortimentelor va- a mun
membru al Comitetului Politic ţele, cu bucuriile şi necazurile lor. neral al partidului la recenta vi miniere, de modernizare a teh loroase la parametrii calitativi de riguros
nologiilor din subteran, de do
Executiv al C.C. al P.C.R., secre In bătălia pentru îndeplinirea pas zită pe aceste meleaguri să fie tare a minelor cu utilaje şi oare are nevoie economia noastră. părere
tar al C.C. al P.C.R., Gheorghe cu pas a sarcinilor pe care parti respectat cu cinste". instalaţii de înaltă productivi Aduceţi-vă, în acest fel, contribu- şeful s>
Pană, membru- al Comitetului Po dul le-a pus în faţa industriei lrkr-un vibrant climat sărbăto tate şi eficienţă. ţia la realizarea în condiţii supe- Zoltan
litic Executiv al C.C. al P.C.R., miniere, colectivul minei s-a au- resc, participanţii la adunarea • In cinstea ,,Zilei mineru rioarc a întregului proces de in- sudor I
preşedintele U.G.S.R., ministrul tocrescut şi educat, s-a călit re festivă au adoptat, în unanimita lui", COLECTIVUL I.M. HU dustrializare a ţării, de dezvoltare alt gruj
muncii, Constantin Băbălău, mi voluţionar, şi-a cultivat trăsături te, o telegramă adresată Comite NEDOARA a raportat un succes In ritm înalt a producţiei mate- maistrul
nistrul minelor, petrolului şi geo de inestimabilă valoare — hărni tului Central al partidului, tova de prestigiu : îndeplinirea pla riale în patria noastră". canicul
logiei, membri ai birourilor comi cia, devotamentul, spiritul de sa răşului Nicolae Ceauşescu, in ca nului la producţia globală şi Pe această înflăcărată chemare a şi şeful
tetelor judeţean şi municipal de crificiu, fermitatea, cinstea, dem re se spune printre altele : marfă pe 8 luni ale anului. Im partidului au fost grefate aproape siderurgia
partid. nitatea. Aceste trăsături au fost „Permiteţi-ne, stimate tovarăşe perioada scursă din acest an, ei în întregime lucrările adunării ge- asupra met
Biografia minei şi a oraşului relevate cu căldură în adunare de Nicolae Ceauşescu, ca acum, în au realizat suplimentar sarcini nerale a reprezentanţilor oamenilor atenţie ms
sărbătorit e redată de cei care au profesoara Elena Costea, cea care această frumoasă zi de august lor de plan 8 300 tone fier în muncii de la Combinatul siderur- vizii şi r-e
scris-o cu faptele lor eroice, cu a crescut la Uricani generaţii de sărbătoresc, să vă raportăm că minereu marfă, 98 500 tone dolo- gic Hunedoara, unitate economică gregatelor
dîrzenie şi curaj, cu neostoita do tineri — azi mineri ce-şi ono în cei 30 de ani de existenţă mi mită şi peste 2 800 tone talc. De de prestigiu a judeţului nostru, a rii minuţie
rinţă de a pune umăr de miner rează cu probitate muncitorească na Uricani a dat patriei 12 mili menţionat şi rezultatele bune ţării. Avînd un pronunţat spirit tor lucrări
la ridicarea industrială a ţării. statusul social. oane tone cărbune cocsificabil — obţinute la indicatorii de efici critic şi autocritic, informarea pre- asimilare .
Muncitorul pensionar Victor Radu Luînd cuvîntul în încheierea a- hrana siderurgiei româneşti în enţă : reducerea cheltuielilor la zentată de ing. Sabin Faur, direc- şi îmbunat
trăieşte emoţionat anii de geneză dunării festive, tovarăşul llie plin avînt de dezvoltare — iar în 1 000 lei producţie cu 34,7 lei, torul general al Centralei indus- bricaţie, tc
ai Uricaniului de acum trei dece Verdeţ a adresat participanţilor, primele 7 luni din acest an a din care la cheltuieli materiale triale siderurgice şi al Combinatu- prelungire;
nii : „Era în ’47 cînd o mină de tuturor minerilor şi locuitorilor dat peste plan aproape 4 000 tone cu 8,9 lei, şi obţinerea unor be lui siderurgic Hunedoara, a creat a capacităţ
oameni inimoşi, dintr-un sector Uricaniului, un cordial salut şi cărbune, ceea ce echivalează cu neficii suplimentare de 5,6 mili baza unor dezbateri vii, pătrunse rea staţion-
de la Lupeni, au venit să ia piep cele jnai bune urări de noi suc întreaga producţie realizată în a- oane lei. de înaltă exigenţă şi răspundere sporirea -pj
tiş lucrările de deschidere a noii cese din partea conducerii Parti nul deschiderii minei. Prin crea • Şi MINERII DE LA BAR muncitorească, de unanimă anga- De fapt,
exploatări carbonifere. Ei au fost dului Comunist Român, a secre rea unor baze temeinice încă de ZA s-au prezentat la „Ziua mi jare pentru îndeplinirea sarcinilor helcanu,; di
sufletul activităţii din anii de în tarului său general, tovarăşul pe acum, vom atinge ritmuri şi nerului" cu sarcinile de plan pe de plan deosebit de mobilizatoare ţelării, ore
ceput, ei au pus bazele colectivu Nicolae Ceauşescu. Subliniind iz- mai mari de dezvoltare şi creşte 8 luni ale anului, îndeplinite şi pe care le au în acest an siderur- tal în corn
lui de muncă de la Uricani. Di bînzile pe care minerii de aici re a extracţiei de cărbune, astfel depăşite. De menţionat că anga giştii hunedoreni. Hotărirea lor diţionată c
ficultăţile pe care le-am biruit le-au cucerit în cele trei decenii ca la finele actualului cincinal al jamentul anual de 19 milioane plenară de a materializa neabătut sumurilor i
împreună la deschiderea galeriei de existenţă, capacitatea şi stoi revoluţiei tehnico-ştiinţifice, pro lei a fost îndeplinit exemplar. prevederile recentului Congres al tehnologic
de coastă Balomir — cu vagone- cismul cu care au înfruntat greu ducţia de cărbune extras să fie In cinstea „Zilei minerului", an consiliilor oamenilor muncii — ca- toate secţii
tele trase de cai — trecerea la tăţile începutului, ca şi cele ivite cu 63 la sută mai mare de cit cea gajamentul anual a fost supli re, pentru oamenii ce dau ţării mc- materie r pr
tracţiunea mecanizată cu locomo pe parcurs, vorbitorul a apreciat a anului în curs. mentat la 21 milioane lei, iar tal, au semnificaţii de mare impor- această pri
tive, săparea puţurilor, atacarea tenacitatea colectivului, angajarea Păstrăm, tovarăşe secretar ge recent, în adunarea generală a tanţă economică —, hotărirea lor, terea proc
primului orizont, construcţia fu- lui plenară la efortul comun de con neral, în memorie cuvintele mo oamenilor muncii pe întreprin deci, s-a constituit şi ca un anga- C.S. Hunet
nicularului, a staţiei de compre- struire a societăţii socialiste. „Re bilizatoare ce le-aţi rostit la re dere, el a fost majorat, în cin jament în faţa partidului pentru de progret
soare şi a atelierului care marcau centa vizită a tovarăşului Nicolae centa adunare populară din Pe stea zilei de 23 August, la 30 preţuirea acordată muncii lor şi mult de li
introducerea mecanizării în sub- Ceauşescu în Valea Jiului, dialo troşani cu prilejul vizitei de lu milioane lei. rezultatelor deosebite pe care le-au lăm opera
terai,, începerea construcţiei ora gul cu minerii a prilejuit posi cru în Valea Jiului. Îndemnurile • Cu satisfacţia realizării pla obţinut în ultimii 6 ani, cînd au utilajelor c
şului în 1951, mutarea minerilor bilităţi noi de afirmare a acestui pe care ni le-aţi adresat de a fi nului pe 8 luni, şi-au sărbătorit ocupat, tot de atiţea ori, locul I promovăm
in primele locuinţe noi, in 1953, detaşament puternic al clasei în continuare un detaşament pu ziua şi MINERII DE LA CER- pe ţară în întrecerea socialistă, de- nologii m<
sînt momente din biografie ce nu noastre muncitoare pentru înde ternic, de frunte al eroicei noas TEJ ŞI VORŢA. Ei au înregis cernîndu-li-se înalte ordine şi dis- insistăm p
se uită...". Mircea Jampa, prima plinirea exemplară a sarcinilor pe tre clase muncitoare, a partidului trat depăşiri de 16,4 la sută la tincţii. După cum s-a mai scris, taţii unor
rul Uricaniului, are vîrsta oraşu care Congresul al Xl-lea al şi statului nostru, în sporirea producţia globală, de J.5,8 la su pentru realizările ' din anul 1976, riale refra
lui ale cărui destine e chemat să partidului le-a pus in faţa econo producţiei, în dezvoltarea econo tă la producţia marfă' şi de 15,4 Combinatului siderurgic Hunedoara în procesui
le conducă. El ştie că la şcoala miei ţării. Vizita de lucru a se miei, ne mobilizează şi mai mult la sută la productivitatea mun i s-a conferit Ordinul Steaua Re- ceea ce nt
Uricaniului s-au format şi afir cretarului general a relevat şi în activitatea noastră de viitor, cii, iar la preţul de cost au în publicii Socialiste România clasa tăţim şi i
mat mineri destoinici cum sînt necesitatea îmbunătăţirii unor ac iar cuvîntul nostru mineresc este registrat economii de aproape 2 I şi al 6-lea Steag roşu_ de între- mergînd ţ.
Gheorghe Scorpie, Traian Pop, tivităţi economico-sociale în Va de a răspunde cu noi fapte de milioane lei. prindere fruntaşă pe ţară. s-ar asigui
Andrei Tâlces, Petre Cîmpeanu, lea Jiului, pentru ca munca mi muncă, cu noi şi mari realizări. SIDERURGIŞTII HUNEDOA Realizări bune au obţinut side- pierderilor
REI au realizat de la începutul
maiştri Alexandru Donciu, Cor nerilor să fie mai rodnică, mai Sintem pe deplin bucuroşi şi en anului un important volum de rurgiştii hunedoreni şi în primul laminării,
semestru al acestui an, ca şi în Alţi vort
nel Bololoi, Miron Belgun dar şi eficientă, să se răsfirgă pozitiv tuziasmaţi de grija părintească roduse peste sarcinile planului. luna iulie. Pe cele 7 luni, ei au directorul
gospodari vrednici care şi-au lă asupra nivelului lor de trai". Re- ce ne-o purtaţi nouă, minerilor S a acelaşi timp, ei au obţinut realizat în plus faţă de sarcinile fan Teoi
sat viguroasă amprentă în noul ferindu-se la îmbunătăţirile adu ca şi întregului popor, ce se ma
chip al aşezării. Pentru cei peste se de programul de creştere a terializează şi in măsurile luate însemnate economii de materia de plan o producţie globală de proiectare
directorul
le, între care aproape 2 500 to
peste 69 milioane lei, concretizată
7 600 de locuitori ai oraşului s-au nivelului de trai al poporului, pentru creşterea bunăstării mate ne cocs, peste 2 500 tone metal într-un marc volum de produse tronic, 4
construit aproape 1300 de apar vorbitorul a stăruit asupra preve riale şi spirituale, condiţiilor de în şarjă, circa 3 700 tone cără fizice, între care 14 500 tone cocs feritoa.,^ .
tamente, 5 şcoli in care învaţă derilor Legii pensiei, a condiţiilor viaţă şi de muncă, aceea a ma mizi refractare, 700 tone feroa metalurgic, mai mult de 85 000 to- lor de m;
1500 de elevi, 2 cămine pentru de care beneficiază cei ce se în jorării retribuţiei de care minerii liaje, etc. Un succes deosebit a ne aglomerat feros, circa 67 000 t-o- sumului a
nefamilişti, 27 unităţi comerciale, cadrează în grupele de muncă I beneficiază printre primele cate fost înregistrat privind onorarea ne fontă, 40 000 tone oţel Martin procentulu
gorii de oameni ai muncii. Aces sarcinilor la export. In cele 7 şi electric, 30 000 tone laminate fi- tona de ot
tei griji, minerii Uricaniului se luni ale anului, C.S. Hunedoara nite, livrînd suplimentar la export şi compar
angajează să-i răspundă şi în a livrat partenerilor externi produse în valoare de aproape 32 care le cc
continuare cu fapte ce se vor produse peste plan în valoare milioane lei. De asemenea,-au în- mult şi n
concretiza în realizarea exempla de 32 milioane lei. registrat rezultate notabile privind realizarea
ră a sarcinilor de producţie_ şi a creşterea productivităţii muncii şi a siderur?
angajamentelor asumate în între
cerea socialistă".
Sărbătoarea de la Uricani s-a La articolul „RESTANTELE NU
RECUPEREAZĂ
SE
încheiat în cîntul şi jocul sutelor NIND... NEREALIZARI", PRELIMI- Pe yrmele materialelor
apărut
de artişti amatori, veniţi aici din de curînd, ne răspund :
multe aşezări ale judeţului, pen activitatea excavatoarelor şi mij- aceste nea
Constructorul — I.C.S. Hunedoa
tru a împlini cu coloritul folclo ra : In legătură cu lipsa dulghe loacelor de transport, s-a discu- întreprindă
rului local, al melosului popular, rilor şi fierarilor-betonişti am luat tat cu mecanicii şi conducătorii crete în
al stihurilor izvorîte din dragos măsuri de a utiliza meserii în auto, reglementîndu-se problemele activităţii
tea de patrie şi neam, aniver rudite la execuţia cofrajelor şi de disciplină. Toate acestea au formăm c,
sarea deceniilor de muncă şi îm armăturilor, precum şi de a an dus la devansarea unor stadii fi- dente sînt
să interver
pliniri a minerilor de pe Jiul de gaja dulgheri şl fierari. Se acţio zice. prin toate
nează pentru mecanizarea lucrări
Beneficiarul — I.V. Căian : As-
Vest. lor de fasonare a armăturilor. In pectele semnalate în articol sînt de utilaje
Uricani : Aspect de la parada portului popular. LUCIA LICIU privinţa lipsurilor semnalate în juste, iar faptul că s-au criticat menelor di
coltărid furajelor — trifoliene şi fi
neţe naturale — mai ales în cele
din consiliile intercooperatiste To- /
teşti şi Haţeg — pentru transpor Executarea arăturile
tul şi depozitarea acestora, precum
Deva, Şoimuş, Cristur, Hărău şi
Intre lucrările prioritare, la ordinea zilei,
Recoltarea, transportul Leşnic cantităţi cuprinse între şi în vederea asigurării unor canti muncii de pe ogoarele judeţului nostru, se af
tăţi de siloz cel puţin la nivelul
600—1 100 tone siloz. O situaţie ne planului, iar acolo unde sînt con executarea arăturilor de vară — lucrare care
diţii, să se însilozeze cantităţi su
satisfăcătoare la însilozări se în-
şi depozitarea furajelor tîlneşte la C.A.P. Bîrcea, Banpo- plimentare. O mare atenţie trebuie unor recolte sporite în anul viitor. Cu prilejul
trepirins în consiliile intercooperatiste Deva şi
toc, Bîrsău, Bejan, Veţel şi Archia, acordată modului de depozitare şi că în majoritatea unităţilor din consiliul Deva
păstrare a furajelor în şire. întrea
Unităţile agricole socialiste au relor prevăzute în plan pentru fie din consiliul intercooperatist Deva; tru organizarea muncii în schimburi prelungi
datoria ca, folosind toate sursele care unitate. la C.A.P. Foit, unde din 220 tone ga cantitate de furaje ce intră în berarea terenului de paie, ceea ce a permis să
rupere arături. Ca urmare, au mai rămas de e:
depozite trebuie cîntărită şi pre
dc care dispun, să-şi asigure între In unităţile consiliilor intercoope- plan s-au însilozat 80, precum şi la dată cu proces-verbal şefilor de pe numai 250 ha. Suprafeţe mai mari de arat
C.A.P. Simeria şi Petreni din con
gul necesar do furaje pentru pe ratiste Simeria şi Deva, datorită siliul intercooperatist Simeria. ferme sau brigadierilor zootehnici, Archia, Bejan, Popeşti şi Veţel, unde trebuie s
rioada de stabulaţie. Aceasta im acţiunilor întreprinse de organiza iar depozitele împrejmuite şi do pentru eliberarea tuturor suprafeţelor de paie,
pune luarea de măsuri pentru ţiile de partid, consiliile de con Dacă la recoltări se stă bine, la tate cu materiale pentru preveni de lucru mecanizatorilor la executarea arăturile
impulsionarea acţiunii de recoltare ducere şi secţiile de mecanizare, transportul şi depozitarea furaje
a fîneţelor - naturale, terminarea organizării muncii în flux, s-a reu lor sînt mari rămîneri în urmă. rea incendiilor. In consiliul Simeria, cele mai bune rezulta
coasei a Il-a la trifoliene, recol Această 'acţiune trebuie accelerată Asigurarea unei baze furajere jţinut mecanizatorii de la C.A.P. Sîntandrei. Rai
bîlna. Rămîneri în urmă se înregistrează din ci
tarea miriştilor. Totodată, trebuie şit să se încheie cositul tinetelor la C.A.P. Bîrsău, Sîntandrei. Bo corespunzător cerinţelor, atît can ifost eliberate operativ de paie, la C.A.P. Sime
naturale şi coasa a II-a la tri
intensificată activitatea la transpor foliene. De asemenea, s-au însi- bîlna, Rapoltu Mare, Veţel, Bejan titativ, calitativ cît şi sortimental, Veni. în toate consiliile intercooperatiste trebu
şi în alte C.A.P.
tarea şi depozitarea în cele mai lozat însemnate cantităţi de nutre In toate unităţile agricole socia constituie premisa principală pen mul de lucru la eliberarea terenurilor de pai<
bune condiţiuni a furajelor, pre ţuri. Astfel, între 1 000 şi 1 400 tone liste, trebuie să se acţioneze cu tru craşterea efectivelor şi a pro rllor de vară pe toate suprafeţele stabilite, c
cum şi continuarea acţiunii de în- siloz au realizat C.A.P. Sîntandrei, maximă operativitate şi răspundere ducţiei animaliere, fapt bine cunos condiţii bune obţinerii unor recolte mari şi în'
silozare şi de asigurare a frunza Ra.polt u Mare şi Bobîlna, iar C.A.P. pentru Încheierea grabnică a re- cut de toţi factorii de răspundere.