Page 14 - Drumul_socialismului_1977_08

Pag. 6 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6182 • MARŢI, 9 AUGUST 1977

PREMIUL I !

Anunţam nu de mult faptul că la concursul de literatură al pres­
tigioasei edituri Cartea Românească, poetul hunedorean Valeriu Bârgău
a obţinut premiul I pentru poezie. Iată însă că la scurtă vreme un
alt succes vine să se adauge la palmaresul acestui poet hunedorean,
muncitor Ia combinatul siderurgic : premiul întii pentru poezie în
cadrul concursului naţional „Partidului şi ţării un imn al virsteî
noastre" organizat de către C.C. al U.T.C. şi U.A.S.C.R. !
Publicăm în continuare poezia premiată.
Dragostea poetului tinăr

Peste timpla veacului poetul apleacă mina de muncitor
la maşinăriile munţilor noştri acoperiţi de zăpadă
roţile dinţate ştiu cum se trage du pă sine o ţară
din rădăcinile pâmîntului spre viitor.
Primăvara rîurile aduc strămoşi din pămînt
umflă tulpinile copacilor şi le deschide ochii buime
Cenaclu!- loc de dezbatere exigentă, , tot ce se zămisleşte şi crapă de iarbă >
— în cuvinte nu mai e loc de dormit
şi ies pe cîmp cu vîntul să moşească privirile ţării
constructivă a operei literare să răstoarne giganţii de piatră din lume
— poetul in oraşul său să privească macaraiele de oţel.
Poetul tînăr are în faţă cuvintele şi faptele sale
Pentru un creator de literatură, să" amintim numai citeva din lo­ cercurile şi cenaclurile literare le-a cules din uzine —de pe coarnele bătucite ale plugului
fie el membru al Uniunii Scrii­ curile şezătorilor literare organi­ să-şi asume tot mai mult răs­ strămoşesc,
torilor sau numai un aspirant la zate) au aplaudat creaţiile aces­ punderea pentru promovarea unei de pe fiecare piatră rostogolită din Carpaţi.
acest titlu al consacrării, cenaclul tor scriitori, oameni de diferite literaturi valoroase din toate Pe jos mergind odată cu viaţa patriei sale
literar este prima opinie, primul profesii şi ei, care îşi consacră o punctele de vedere, atît al con­ poetul alege haina vieţii
cititor avizat care receptează o- parte a timpului lor liber desco­ ţinutului cit şi al formei. Ele să
! pera şi îi discerne sensurile sau peririi prin cuvînt a frumosului. vegheze permanent împotriva u- a celorlalte lucruri ce nu au fost spuse niciodată
îi descoperă neîmplinirile. In a- în Festivalul naţional „Cinta- niformizării, pentru diversificarea şi ard de două mii de ani buza fiecărui om.
ceasta constă unul din rolurile rea României", şi activitatea ce­ tot mai largă a scrisului, lup- Poetul tinăr la apel nu lipseşte.
1 importante ale unui cenaclu în naclului „Ritmuri", ca dealtfel stă gînditor lingă tulpina copacului său
: viaţa unui grup de condeieri. a tuturor cenaclurilor din ţară, a tînd însă pentru un conţinut su­ patria si partidul sîngele-i încălzesc.
) In peisajul literar hunedorean, cunoscut un puternic reviriment, perior şi o limbă unică — deşi VALERIU BiRGĂU
alături de cele peste 11 cenacluri atît în domeniul conţinutului cre­ se poale scrie în limba română,
literare cunoscute (şi alte nume­ aţiilor, cit şi al formei. Sub în­ în maghiară, germană, sîrbă, în
roase cercuri literare, dispuse în drumarea competentă a prozato­ idiş şi în altele — limba concep­
centrele importante urbane ale rului Radu Ciobanu, membru al ţiei revoluţionare despre lume şi
judeţului şi constituite din pasio­ Uniunii Scriitorilor, conducătorul. societate, limba socialismului şi Duminică, la Orăştie «
naţi creatori de frumos, din con­ cenaclului, s-a organizat, pe lin­ comunismului !“. Consemnări
deie viguroase şi talentate, Ce­ gă şedinţele de lucru obişnuite, şi în lumina acestor deziderate FILMĂRI CU PUBLIC PENTRU
naclul literar „Ritmuri" din De­ schimburi de experienţă cu alto majore pentru ridicarea nivelului FILMUL „AUREL VLAICU"
va este o prezenţă activă şi me- cenacluri. Astfel, o utilă întâlnire activităţii cenaclurilor, condeieri­ Duminică, 14 august, incepînil | Se. aud uneori glasuri, care nu i
! ritorie. Iubitorilor de literatură, a avut loc cu cenaclul „G. Coş- lor de la „Ritmuri" Deva le re­ cu orele 8,00, pc platoul Dealului I emana neapărat de la duşmani, |
■> mir ,care îşi exprimă nedumerirea ,
i cele mai reuşite creaţii lecturate buc" al .Casei de cultură Brad, vine o mare responsabilitate. Va Bemilor din Orăştie, echipa de in legătură cu faptul că la noi, >
realizatori
ai
„Aurel
filmului
i şi analizate în şedinţele de lu- prilej care a permis un schimb de trebui să se militeze mai mult Vlaicu" va filma scene de masă J azi. orice act social ambiţionează 1
j fcru ale acestuia, le sînt cunoscu­ opinii reciproc, de mare impor­ pentru afirmarea tinerilor. Celor reprezentînd zboruri ale pionie­ S să fie, implicit, un act politic.'
te fie din paginile ziarului jude­ tanţă pentru activitatea de crea­ doi descoperiţi şi încurajaţi in a- rului aviaţiei româneşti. Vor fi , „La voi se politizează totul", ni ,
ţean „Drumul socialismului", fie ţie viitoare. cesţ cenaclu, Viorel Lucaci şi Ti- prezenţi numeroşi locuitori ai sa­ | se spune cu rezervă, cu reproş I
din suplimentele trimestriale Ceea ce i s-ar putea reproşa beriu Dăioni, vor trebui să li. se telor din jur, in. costume popu­ * sau pur şi simplu cu lipsă de în- :
I telegere a fenomenului.
„Ritmuri hunedorene", editate de cenaclului „Ritmuri", este exis­ adauge şi alţii. lare. Cei ce doresc să participe | Se „politizează" Ia noi. fireşte, 5
redacţia ziarului in colaborare cu tenţa in cadrul şedinţelor de De asemenea, va trebui oa la aceste filmări au acces la pla­ „ şi nimeni nu face din aceasta un ’
toul de filmare Sn tot cursul zilei.
Comitetul judeţean de cultură şi lucru a unei atmosfere de critică membrii Cenaclului literar „Rit­ Cu acest prilej va avea Ioc şi o k secret. jPentru elucidarea lucruri- )
educaţie socialistă, la care se a- indulgentă uneori, adoptată de muri" să militeze pentru diversi­ serbare cimpencască. B lor insă — atît cit ne îngăduie 8
daugă culegerile anuale editate de cei prezenţi dintr-o tendinţă gre­ ficarea genurilor pe care le abor­ , spaţiul de faţă — cred că nu e *
instituţia mai sus menţionată. Pe şită de a nu supăra pe cineva, dează. Formaţiile artistice hune­ UN FRUMOS SUCCES AL . lipsit de interes să pornim de ia '
plan naţional, realizările cele mai climat care mai domneşte aici, dorene au nevoie de montaje li- ELEVILOR HUNEDORENI | distincţia dintre noţiunile de po- 8
J liticianism şi politică. Politieia-
1
reprezentative ale cenaclului „Rit­ deşi cenaclul beneficiază de pre­ terar-muzicale, de texte pentru . nismul a început să se manifeste *
în cadrul taberei naţionale a e-
muri" simt cunoscute din a- zenţa permanentă a unor conde­ brigăzile artistice de agitaţie. Spre levilor, organizată la Deva de că­ I la noi odată cu epoca fanariotă, !
pariţiile, e drept sporadice, din ie talentate şi afirmate deja, .ca acestea va trebui sa-şi îndrepte a- tre C.C. ai U.T.C. în colaborare 'adică la conjuncţia dintre feuda-*
păcate, în revistele de speciali­ Traian Filimon, Miron Ţie, Du­ tenţia acest cenaclu (şi nu numai cu Ministerul Educaţiei şi învăţă­ J lism şi capitalism, fiind unul din'
tate „România literară", „Lucea­ mitru Hurubă, Constantin Gh. el) pentru a-şi aduce o contribu­ mântului, s-au desfăşurat sesiuni | hibrizii monstruoşi ai proprietăţii S
fărul", „Tribuna", „Steaua", „O- Naidin, Potrişor Ciorobea ş.a., ca­ ştiinţifice in domeniile istorie, fi­ * private şi ideilor democraţiei bur- ”
| rizont", „Vatra", „Familia" ş.a. re ar trebui să imprime o mai ţie mai directă, mai substanţială lologie, economie politică, psiholo­ ? gheze, cu influente grave şi defor- *
B mate asupra conştiinţei si cu e- Jj
la viaţa culturală a judeţului. E
gie, folclor şi- critică literară.
' Dar lucrările creatorilor de la mare exigenţă în discuţiile de a- drept, unii din condeieri au mai La această manifestare, elevii * fecte incredibil de mari în timp. J
i „Ritmuri" se răspîndesc în rîn- naliză a lucrărilor propuse spre scris astfel de texte, dar fenome­ hunedoreni s-au comportat remar­ ' Politicianismul, cultivat de parti- «
, dul iubitorilor de literatură şi lectură. Aceasta devine, cu atît nul n-a devenit o permanenţă. cabil. Astfel, la secţia filologie, 8 dele burgheze, a marcat evoluţia {
prin întilnirile organizate de că­ mai imperios necesară cu cit se­ premiul I a fost obţinut de elevul întregii societăţi româneşti pină I
a
Festivalului
Ediţia
viitoare
tre cenaclu cu sprijinul Centrului cretarul general al partidului nos­ naţional „Cintarea României", a- Tibcriu Dăioni (Liceul „Decebal“ * la Eliberare. Progresele care s-au »
t înregistrat totuşi în această Iun- t
Deva), premiul III — Margareta
tru,
N1COLAE
tovarăşul
judeţean de îndrumare a creaţiei CEAUŞESCU arăta în cuvintarea flată deja în atenţia cenacliştilor Soos (Liceul nr. 3 Deva), şi men­ I gă perioadă ş-au datorat forţelor j
| populare şi a mişcării artistice de rostită la Conferinţa naţională a de la „Ritmuri", pune în faţa ţiune — eleva Olivia Avram (Li­ * progresiste si democratice sau «
masă la locurile de muncă, în în- scriitorilor din 26-27 mai anul a- lor noi cerinţe. Gîndind şi scri­ ceul industrial metalurgic Hune­ | chiar elementelor înaintate din,
I sinul boierimii, dar au avut uni
doara).
1 treprinderi, instituţii şi şcoli. De cesta că : „Activitatea cercurilor ind în chip comunist, abordind în Cu acest prilej au fost de ase­ • caracter parţial, lent si internai- ]
numeroase ori muncitorii, ingi­ şi cenaclurilor literare trebuie să analiză 'creaţiile in spirit exigent, menea decernate premiile la con­ J tent, lipsit de ritmicitate. Un sin- ,
nerii şi tehnicienii- Centralei e- se desfăşoare într-o atmosferă de constructiv, Cenaclul „Ritmuri" cursul literar „Tinere condeie", I gur exemplu mi se pare deosebit,
] lectrice Mintia, şantierului Fabri- colegialitate şi sprijin reciproc, Deva îşi va dovedi prin activita­ organizat anual de către C.C. al « de elocvent pentru ilustrarea ade- J
j cii de ciment Chişcădaga sau ai intr-un spirit exigent, creator, tea sa maturitatea ce i-o conferă U.T.C., in cadrul căruia eleva
Daniela Cikini, de la Liceul nr. 2
Fabricii de mătase din Deva (ca constructiv. Ar trebui, de fapt, ca virsta. Hunedoara, a obţinut premiul II.
[Despre politice
............................................................. ..
X t
A d o u a f a c u l t a t e vărului că sub masca generoasă.
a diferitelor sloganuri de moment, «
politicianismul nu urmărea' în j
fapt decît satisfacerea cit mai-ra-,
Curind adunarea începu. Vorbiră mai mulţi nuanţele să cinte „Mulţi ani trăiască". Apoi într-o şedinţă de producţie şi i-a acuzat pa pidă a unor interese de clasă-, de >
colegi de muncă ai sărbătoritului şi tovarăşi din trecură fiecare pe la capul mesei unde ciocniră muncitori că prea fac pe deştepţii şi-s obraznici grup sau individuale în dauna in- |
conducere după care secretarul organizaţiei de cu sărbătoritul. „Noroc tovarăşe inginer Chira cu el“. „Hai noroc, tovarăşe Ilie" — ridică paha­ tereselor întregului popor. Exera- ,
bază din combinat ii felicită şi îi oferi ca amin­ — i se adresă acestuia maistrul Ilie — după rul Aioanei. Băură amindoi. „Şi ce-a mai fost". piui este următorul : în anul 1940 >
tire şi semn al preţuirii tovarăşilor săi de mun­ ce-am ciocnit cu tatăl, nici fiul nu trebuie uitaL producţia de energie electrică, în 8
că o statuetă, din marmură de Alun, întruchi- nu-i aşa ?“ continuă cu subînţeles Ilie. „Noroc, „Ce să fie — îi răspunse Ilie — de la şedinţa Europa, în milioane ltW, era în,
aia oamenii şi-au schimbai tactica. Acum nu-l
Germania de 41 000. în U.R.S.S. de s
pînd un oţelar. Toată asistenţa trecu apoi ală­ tovarăşe Ilie, aici erai 1 ll cunoşti pe proaspătul mai tratau cu indiferenţă. Din contră, ii acor­ 33 000. In Anglia de 22 000 ş.a.m.d. j
turi în sala de recepţii a clubului unde urma nostru coleg, inginerul Aioanei ?“ „Acum l-am dau prea mare atenţie, dar aşa in batjocură.. Şi Pe ultimul loc se afla România,
să se desfăşoare banchetul de adio. Inginerul cunoscut". „Vezi că ţi-l dau pe mină să-l creşti". ştii ce făceau ? Se prefăceau că li s-a defectat, să cu 400 ! Limbajul fără echivoc al ,
şef Pavel Chira, care făcea parte dintre organi­ „Lăsaţi pe mine tov. inginer şef. Dar dacă pă­ zicem, agregatul şi-l chemau să le arate cum cifrelor poate duce po oricine la I
zatori, se aşeză alături de Aioanei deoarece tot ţesc cu dinsul cum a păţit nea Lupşa cu dum­ să-l repare. Inginerul venea, cerceta, făcea nişte concluziile fireşti. „
nu cunoştea tînărul pe altcineva din cei pre­ neavoastră ?“ — continuă cu insinuare maistrul calcule, ba punea şi mina, da ţi-ai găsit, nu Opusă politicianismului, politi-«
zenţi. ' ■ i Ilie. ,,Ei... ştii dumneata să te descurci, nu-i pri­ mergea şi pace,. Atunci apărea ca din îniimpla- ca este activitatea conştientă, 5
Aioanei îşi roti privirea prin sală şi avu sen­ mul pe care-l creşti. Noroc tinere !“ i se a- re nea Lupşa şi imediat se remedia defectul sistematică şi organizată, pusă în,
mod dezinteresat în slujba între-,
zaţia că era la un banchet al milionarilor. Cei dresă apoi lui Aioanei inginerul Chira, „... şi gii naţiuni şi practicată de întrea- ]
prezenţi veniseră îmbrăcaţi intr-o ţinută sobră, bine-ai venit la noi". „Noroc, şi vă mulţumesc „Şi tovarăşul inginer ce zicea ?“ — il iscodi A- ga naţiune. Concepută in acest,
ioanei. „Ce să zică, se cam ruşina dumnealui,
care nu trăda in ei pe purtătorii timp de opt pentru urare" îi răspunse noul venit şi după ce mai ales că oamenii, cină venea nea Lupşa îl mod, politica nu putea deveni ,
ore pe zi ai salopetei. Şi erau de fapt milionari 'ciocniră dădură paharele peste cap. Apoi Chira luau pe acesta aşa, cu subînţeles, peste picior". realitate decit sub conducerea |
unui partid revoluţionar, a cărui,
oamenii aceştia, dacă se gindea bine că citise se scuză şi-şi părăsi păntru moment locul. Se „Lasă mă nea Lupşa crezi matale că poţi repa­ raţiune de a fi trebuia pusă pro- ,
de atitea ori în presă despre depăşirile de plan, număra doar printre organizatori. „Ce spuneaţi ra ce n-a putut tovarăşul inginer care are fa­ gramatic sub semnul slujirii ne- 8
de ordinul milioanelor, realizate de oţelari. La c-a păţit tov. inginer şef cu sărbătoritul ?“ îl cultate ? Că matale ai doar şcoala de ucenici". precupeţite a maselor. Am văzut *
acest gind privirea ii fu . atrasă de colegul de aborda Aioanei din nou pe Ilie. „Ei tinere, asta-i care era situaţia României într-un ,
masă din dreapta, inginerul şef Chira care, ridi­ o poveste tare interesantă. Fii numa atent că-ţi Şi vezi că după cile jo ironie de-asta nea Lup­ singur domeniu în 1940, cînd 3
cat in picioare, cu paharul in mină, tocmai işi prinde bine". „Acu’cinşpe ani cînd Iov. inginer şa găsea hiba adică vorba vine, că de fapt des­ P.C.R. se afla în cea mai feroce ’
ilegalitate, iar (ara pradă celui ,
începea toastul. „Permiteţi-mi, stimaţi tovarăşi, Chira a venit din facultate direct aici la noi, coperea doar falsa defecţiune şi punea în funcţiune } mai abject politicianism intern si -
să ridic paharul- în cinstea acestui om minu­ Andrei Lupşa s-a angajat în faţa conducerii o- agregatul. Asta a durat doar citeva luni după t internaţional. Care este nivelul >
nat, care timp de o viaţă a pus puţin cite puţin ţelăriei să-l introducă el in probleme pe ingi­ care tov. Chira s-a dus la nea Lupşa şi i-a »material şi spiritual al României J
din toată fiinţa sa in fiecare tonă de oţel care...“. ner, ca mai vechi pe-aici şi mai cu experienţă spus : „Nea Lupşa matale ai avut. dreptate. ■ de azi, care este prestigiul poli- ,
Vecinul de masă, din stingă, îl trase de mine că în d’ale astea. Şi de-aici a plecat toată chestia. Uite eu mă dau bătut şi mă dau pe mina ma­ I ticii ei In întreaga lume, sînt iu- >
pe Aioanei. „Cred că eşti nou pe-aicea. Eu sînt Tovarăşul. Chira purta barbă ca ăia din filme tale să mă faci meseriaş. Unde zici să lucrez > cruri binecunoscute. Singurul a- |
maistrul Ilie“. „Inginer Aioanei, îmi parte bine şi nea Lupşa i-a zis intr-o zi : .„..Tinere, iar- de mîine ?“. Şi nea Lupşa l-a luat la el ih sec­ t mănunt care s-ar mai, cuveni ao-
. că vă cunosc“ — îi răspunse tînărul cu vocea tor pe mina lui şi l-a dat apoi şi pe mina al­ | centuat este acela că toate im- (
« presionantele, dar deloc uşoarele S
scăzută, intinzinduA mina. „Ştii că tovarăşul in­ tă-mă că mă bag in treburile dumităle, dar eu tor muncitori destoinici şi uite-aşa a început a | realizări n-ar fi fost posibile fără '
giner şef Chira e fiul adoptiv al lui Lupşa ?“ i ca om bătrin zic să-ţi dai jos coada aia de doua facultate a tovarăşului inginer Chira. „Ei | politica ştiinţifică, marxist-ieninis- jj
capră de la gură, că dumneata eşti băiat tinăr
se adresă mai departe in şoaptă vecinul din hai noroc, dragii mei, le tăie vorba o voce care «tă, bazată pe principiile materia-«
stingă. „... Cinste acestui om care a crescut a- şi de ce să te sluţeşti cu mina dumităle", la era a lui Lupşa ce venise între timp lingă ei". t lismului dialectic si istoric aplica- *
titeă generaţii de tineri, indrumindu-le primii care inginerul i-a replicat : .„..Dumneata* tova­ „Vorbeşte de lup şi lupul la uşă — i-o întoarse I te la .realităţile noastre de către |
« P.C.R. Principala caracteristică a *
paşi in muncă ca un adevărat părinte...". „Cum, răşe, să-ţi vezi de treburile*dumităle, dacă nu Ilie — tocmai de matale vorbeam nea Lupşa". I acestei politici este marea ei corn, '
tovarăşul Chira e orfan ?" îşi iscodi Aioanei vrei s-o păţeşti" şi a început să-l cam ocolească „Nu zău, şi de bine sau de rău ?". „Păi tocmai xplexitate oare implică toate as-1
pe nea Lupşa. Ba mai mult, cină bătrinul i-a
vecinul. „Pe naiba, nu in senul ăsta ţi-am spu­ zis „Tinere eu cred că cel mai bun lucru pentru ii spuneam tovarăşului inginer Aioanei, care-i ■ | peetele existentei umane. Menirea I
s-o — preciza Ilie — da Lupşa l-a crescut ca numai de ieri la noi, de intîmplarea matale 8 ei, cum arăta tovarăşul Nicolaex
inginer, aici, în combinat“. „Aha, acum înţeleg dumneata, acum la început, ar fi să lucrezi cite cu tov. inginer Chira, atunci demult cină venise * Ceauşescu, este „de a făuri o ci" 9
de ce-l iubeşte tovarăşul Chira atita pe bătrin“ o lună la fiecare sector de-aici ca să cunoşti dinsul la noi". „A, da, da, faină treabă ! Bun | vilizaţie spirituală superioară, ca- a
8 re nu se poate realiza decît prin x
îi răspunse tot in şoaptă Aioanei. „...Ridic pa­ mai bine secţia ; avem muncitori buni aici şi cu băiat ! Cum te simţi tinere aici „Bine deo­ , formarea unui om tnou, cu o îiial- g
harul pentru corectitudinea de care a dat do­ experienţă de la care poţi să inveţi multe", tov. camdată !, Sper să-mi placă !“. „Ei acu’ cînd te h tă conştiinţă şi pregătire cultura-1
vadă in toţi anii de muncă comunistul Andrei inginer i-ar fi răspuns ofensat „Dumneata crezi văd, parcă tare-mi pare rău că ies la pensie şi I lă şi profesională, cu un profil x
Lupşa". .,Frumos vorbeşte Uom’le tovarăşul in­ că eu de-aia am făcut facultatea să mă-nveţe nu te pot lua pe mina mea să ta botez oţelar. v moral-politic înaintat". Acest om g
giner, era bun de profesor ori de avocat“ — nu ■un muncitor ce am de făcut ? Atunci mai bine Că la mulţi le-am fost naş, zău că nu mă laud". | nou nu poate fi aşadar conceput g
se putu stăpini din admiraţie Ilie. „într-adevăr" făceam şcoala de ucenici şi nu-mi mai rodeam (in afara politicii. El este un om'
— ii ţinu isonul Aioanei. „...In numele colec­ coatele pe băncile institutului cinci ani de zile". „Pe dinsul îl iau eu pe mina mea nea Lupşa, x politic. Iată de ce noi, comuniştii. I
| „politizăm", adică aşezăm sem-1
tivului de muncitori in care lucrează, al biroului „Dar tov. inginer Chira cu ce se ocupa atunci n-ai nici o grijă ! Ii în miini bune — ii replică \ nul egalităţii între actul social şi'
comitetului de partid pe combinat şi al consiliu­ la oţelărie ?“. „Păi cu ce să se ocupe, umbla şi Ilie". „Atunci să fie'cu noroc", adăugă sărbăto­ x actul politic, făcînd din aceasta |
lui oamenilor muncii îi urez tovarăşului Andrei dinsul toată ziua de la un sector la altul şi în­ ritul, ciocnind cu cei doi. Şi băură pentru noro­ , un ţel al însăşi existentei noastre. |
Lupşa o viaţă lungă, multe bucurii şi multă să­ cerca să dea sfaturi. Dar nu-l prea lua nimeni cul fiecăruia şi pentru norocul tuturor.
nătate şi fericire". Asistenţa se iv.dică in picioa­ în seamnă. Şi de la o vreme se vede că s-a RADU CIOBANU î
re şi începu intr-o explozie de glasuri de toate săturat să lot fie neluat in seamă şi s-a ridicai PETRIŞOR CIOROBEA