Page 17 - Drumul_socialismului_1977_08

Proletari din toate fărlîe, unifl-vă!
ANUL XXIX

NR. 0183

MARŢI,

16 AUGUST
1977

8 pagini — 50 hani

ale partidului nostru privind per­
Trecerea muncitorilor auxiliari actualitatea politică fecţionarea organizării producţiei,
îndeplinirea în cele mai • bune
condiţii a planului pe acest an şi
întregul cincinal, creşterea sub­
si necaiificati in activităţi direct Săptămîna al cărei suocint bi­ dc întreaga politică internă şi stanţială a retribuţiei după mun­
că. reglementarea. In spiritul eti­
» » j lanţ îl facem s-a remarcat din externă a partidului şi statului cii şi echităţii socialiste, a siste­
nou, în viaţa politică a tării, prin nostru. mul!’i de pensionare, majorarea
intensa, neistovita şi laborioasa Vizitele de lucru ale secreta­ pensiilor, a alocaţiilor pentru co­
productive—o acţiune ce trebuie activitate a secretarului generai rului general al partidului, tova­ pii. perspectiva trecerii in anul
partidului,
al
răşul Nicolae Ceauşcscu, în jude­
Re­
preşedintele
publicii Socialiste România, tova­ ţele Gorj şi Mehedinţi, întilnirile viitor la reducerea săptămînii de
lucru, precum şi in domemul po­
răşul NICOLAE CEAUŞESCU, cu minerii Olteniei, cu oamenii liticii externe. In cuvîntările ros­
de urgenţă înfăptuită consacrată dialogului rodnic cu şi Drobcla — Tur,nu Scvcrin, cu tite de secretarul general al par­
muncii din municipiile Tîrgu Jiu
oamenii muncii şi mobilizării c-
nergiilor întregii noastre naţiuni lucrători dc pe ogoare — desfă­ tidului la adunările populare de
la Tirgu .Tiu, Motru, Drobeta —
Este necesar ca activitatea personalului auxiliar din între­ la înfăptuirea neabătută a Pro­ şurate intr-o atmosferă de vi­ Turnu Severin sînt înfăţişate in
prinderi — în primul rînd cel care lucrează în domeniul apro­ gramului elaborat de Congresul al brantă însufleţire şi entuziasm, de chip magistral, cu limpezime, co­
aleasă stimă pentru conducătorul
vizionării, transporturilor interne şi alte compartimente — sâ fie Xl-lea al partidului, precum şi iubit, de angajare fermă în mun­ ordonatele definitorii ale politicii
astfel organizata incit sâ-i dea posibilitatea de a-şi însuşi, prin înîlăcăratelc manifestări ale că — au prilejuit o atotcuprin­ partidului, consacrate înfloririi pu­
sentimentelor de dragoste şi re­
într-un termen scurt, o meserie de baza şi sâ poatâ lucra efectiv cunoştinţă ale clasei muncitoare, zătoare analiză a modului cum
cel puţin jumătate din timpul sau de munca în sectoarele direct ale întregului popor pentru cel ce se înfăptuiesc hotărîrilc Congre­ ternice a patriei socialiste, ric'.i-
productive ale unităţii respective. ne conduce destinele, de deplină sului al Xl-lea, o amplă sublinie­
şi indestructibilă încredere fată re a preocupărilor fundamentale (Continuare în pag. a 2 a)
(Din Hotărîrea Congresului consiliilor oamenilor muncii
din industrie, construcţii şi transporturi)
jFX.
La Congresul consiliilor oamenilor muncii clin industrie, construcţii
şi transporturi s-a apreciat că pînă in anul 1980 se va putea realiza su­ in întîmpinarea zilei de 23 Âygusf
plimentar, faţă de prevederile cincinalului, o producţie de circa 120 mi­
liarde lei. Ca pentru întreaga naţiune, sarcina este mobilizatoare şi pen­
tru colectivele muncitoreşti din judeţul nostru. In acest context de însi!-
fleţitoare angajare, menită să urgenteze mersul ţârii spre progres şi dez­
voltare eeonoinico-socială, economiei hunedorene îi revine sarcina să Raport muncitoresc
realizeze un însemnat volum de producţie peste planul cincinalului ac­
tual. Căile de obţinerp a acestei producţii suplimentare sînt multiple,
principalul fiind creşterea productivităţii muncii — indicator de bază
al eficienţei economice. In intim,pinarea apropiatei săr­ CU ANGAJAMENTELE de lucru şi a utilajelor din do­
O direcţie cu multiple semnificaţii — atît economice, cît şi sociale bători naţionale a poporului nostru ANUALE DEPĂŞITE tare, activitatea s-a îmbunătăţit
— privind sporirea producţiei materiale, o constituie calificarea tuturor — ziua de 23 .August — colectivele ŞT MAJORATE simţitor, rezultatele sînt din c? in
lucrătorilor auxiliari şi necalificaţi şi trecerea lor în activitatea direct de muncă hunedorene, hotările să
productivă, cel puţin jumătate din timpul lor de lucru. Această măsură materializeze neabătut prevederile Rezultatele deosebit de bune pe ce mai bune. De remarcat că. de
ştiinţifică şi revoluţionară, adoptată de primul Congres al consiliilor oa­ care le-au obţinut în acest an, i-au la începutul acestei luni. mobiliza­
menilor muncii, se va solda, pe plan economic, cu un apreciabil spor celui de al Xl-lea Congres al rea şi hărnicui forestierilor, in in-
de producţie, obţinut în exclusivitate pe scama creşterii productivităţii partidului, să-şi realizeze exemplar determinat pe minerii din Poiana timpinarea zilei de 23 August, se
muncii. sarcinile de plan şi angajamentele Ruscăi ca recent, în cadrul adu­ concretizează in îndeplinirea şi de­
Ţinînd cont de ponderea deosebit de pronunţată a economici hune­ nării generale a reprezentanţilor păşirea planului cu 70 mc la che­
dorene în economia naţională, de' numărul mare de unităţi economice asumate în Întrecerea socialistă, îşi oamenilor muncii ' pe întreprinde­ restea, cu peste 1000 mc la buş­
şi de angajaţi, se poate aprecia cu deplin temei că şi în judeţul nostru amplifică eforturile, obţinând noi re, să-şi analizeze cu exigenţă si
aplicarea fermă, cît mai grabnică, a acestei măsuri va conduce, în acest şi însemnate succese în producţie. teni de fag. cu aproape 200 mc !.a
an şi în întregul cincinal, la obţinerea unor însemnate producţii supli­ înaltă răspundere posibilităţile de lemn de mină şi cu 600 mc la ce­
mentare. depăşire a sarcinilor de plan anua­ luloză, recuperând sensibil din res­
Cerinţele crcscîndc ale economiei naţionale de cărbune cocsificabil şi COTELE HĂRNICIEI le. Chibzuind în spirit comunist, ei tanţele acumulate în nrimnip luni
energetic, de minereuri şi alte materii minerale utile fac necesară tre­ şi-au suplimentat angajamentul a- ale anului.
cerea imediată a personalului necalificat şi auxiliar în activitatea direct SIDERURGIŞTILOR nual la 65 milioane lei producţia
productivă din abataje, din sectoarele de exploatare. BRIGĂZI MINIERE FRUNTAŞE
— Noi am analizat posibilităţile de întărire a formaţiilor productive Colectivele de siderurgişti de la
prin deplasarea unor lucrători auxiliari, am găsit unele soluţii, le-am Prima decadă a lunii august s-a
aplicat deja şi primele efecte economice sînt pozitive — remarca tova­ Hunedoara şi Călan desfăşoară larg soldat cu rezultate bune pentru
răşul Constantin Chirilă, secretarul comitetului de partid de la între­ întrecerea socialistă în cinstea ma­ un mare număr de brigăzi de la
prinderea minieră Hunedoara. rii sărbători de la 23 August, in-
Referindu-se Ia aceeaşi latură a problemei, tovarăşul Szabo Carol, deplinindu-şi ritmic şi de bună întreprinderea minieră Pctrila. Ast­
directorul întreprinderii de lianţi Chişcădaga, sublinia cil în cadrul uni­ fel, brigăzile conduse de Vi orei
tăţii, prin trecerea în activitatea direct productivă, a rămas un număr calitate sarcinile la producţia de Corchiş şi Isloy Mihai, de la sec­
foarte redus de muncitori auxiliari, strict necesari serviciilor funcţionale metal. De la începutul anului şi torul V — sector care şi-a realizat
pe care le efectuează. pînă în prezent, pe vetrele fier­ lună de lună sarcinile de plan de
In aceste zile, în majoritatea unităţilor economice din judeţ, ca de­ binţi de la Hunedoara şi Călan la începutul anului, cele conduse
altfel din întreaga ţară, se efectuează analize, se întocmesc situaţii, se s-au produs suplimentar sarcinilor de Eugen Voicu, de la sectorul IV,
identifică posibilităţi şi se adoptă soluţii privind trecerea muncitorilor Constantin Alexe, de la sectorul X,
necalificaţi şi auxiliari prin forme de calificare şi apoi repartizarea lor de plan aproape 90 000 tone fontă,
în formaţiile din procesul de producţie. Acţiunea trebuie însă intensi­ 17 000 tone cocs metalurgic, peste Florea Mmrici şi Ion Apostol, de
ficată, ştiut fiind eă in unele întreprinderi există încă mult personal au­ 40 000 tone oţel Martin şi electric, la sectorul III, şi-.au depăşit pre­
xiliar şi necalificat, al cărui aport ar putea fi substanţial în activitatea mai mult de 30 000 tone laminate vederile de pian. extrăgînd o can­
direct productivă. Se cere procedat cu exigenţă şi răspundere, cu de­ finite. întregul spor de producţie titate apreciabilă de cărbune. în
plină obiectivitate şi disecrnămînt. întâmpinarea zilei de 23 August,
La şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. din 8 au­ a fost realizat pe seama creşterii minerii de la Pelrila sînt ho ţări ţi
gust a.c. s-a indicat, intre altele, folosirea cu maximă eficienţă a for­ productivităţii muncii şi în condi­ globală, 50 milioane iei producţia
ţei de muncă şi mijloacelor tehnice şi trecerea pe şantiere a persona­ ţiile obţinerii unor' însemnate eco­ marfă, la 9 000 tone de fier în mi­ să răspundă prin fapte de muncă
lului auxiliar şi a muncitorilor necalificaţi. Ţinînd cont de această re­ nomii de materiale : metal, cocs, nereu marfă livrat, 102 000 tone do- deosebite îndemnurilor pe care
comandare, şi avind în vedere că în activitatea de investiţii a judeţului le-a făcut secretarul general al
se înregistrează unele r^mînerj în urmă faţă de sarcinile de plan — res­ feroaliaje, refractare etc. lomită. 2 900 tone talc, 10.6 milioa­ partidului, t o v a r ă ş u l Nicolae
tanţe datorate în bună măsură şi lipsei forţei de muncă, este necesar ne lei beneficii suplimentare, pre­ Ceauşescu, cu prilejul recentei vi­
să se acţioneze cît mai grabnic pentru completarea efectivelor, una din ENERGIE ELECTRICA cum şi la alte produse şi indicatori zite de lucru efectuate în Valea
măsuri fiind trecerea în activitatea productivă a tuturor lucrătorilor au­ economici. Realizările înregistrate Jiului.
xiliari şi a celor necalificaţi. Chestiunea vizează în principal şantierele PESTE PLAN în cele 7 luni şi jumătate ale a-
de la Rîu Mare-Retezat si Chişcădaga, nlatformele industriale de la Că- nului, la care se vor adăuga altele BENEFICII SUPLIMENTARE
lan şi Hunedoara, dar şi celelalte şantiere care înalţă obiective econo­ Organizîndu-şi temeinic munca
mice sau social-culturale în judeţ. în această privinţă, o sarcină exoresă, pe cele trei schimburi, asigurind pînă la 23 August şi în continuare, La Fabrica de produse refracta­
de mare răspundere, revine beneficiarilor de investiţii, care au sarcina o funcţionare continuă, în depline dau garanţia că şi angajamentele re Baru au fost îndeplinite sarci­
să sprijine permanent şi efectiv activitatea constructorului. condiţii de siguranţă a instalaţiilor majorate vor fi îndeplinite exem­ nile de plan pe cele 8 luni ale
Calificarea tuturor lucrătorilor auxiliari şi trecerea lor în activităţi plar. anului. Colectivul de aici a depă­
direct productive are şi o semnificaţie socială. Prin calificarea într-o me­ şi agregatelor, energoticienii din O DECADA RODNICA şit planul la producţia globală cu
serie şi sînt astăzi atîtea meserii frumoase şl bine retribuite — cresc judeţ au livrat peste plan siste­
considerabil veniturile directe ale oamenilor muncii, nivelul lor de trai mului energetic naţional, in cele PENTRU FORESTIERI peste 6 milioane lei, concretizată
material şi spiritual. în acelaşi timp, însuşirea unei meserii presuntinc 7 luni şi jumătate ale anului, mai într-un înseninat volum de produ­
învăţătură, studiu, cunoaştere, ceea ce determină ridicarea nivelului ge­ Confruntat cu unele greutăţi şi se fizice : 160 tone plăci termoizo-
neral de pregătire a angajaţilor, înţelegerea mai rapidă si mai apro­ mult de 160 milioane kWh energie neajunsuri, colectivul I.F.E.T. De­ lante, 230 tone prafuri exoţerme,
fundată a problemelor cu care se confruntă producţia, viaţa, societatea, electrică. Contribuţia principală o va a acumulat, în primele luni ale 218 tone cărămizi refractare. Spo­
a problemelor care duc înainte naţiunea, spre mai bine, spre civilizaţie au, cum este şi firesc, energeti- anului, nerealizări la unele sorti­ rul de producţie a fost obţinut pe
şi bunăstare. cienii de la Mintia. Pînă la sărbă­
Trecerea muncitorilor auxiliari şi a celor necalificaţi în activităţi di­ mente. în ultima vreme însă, ca seama creşterii productivităţii mun­
rect nroductivc este, aşadar, o necesitate obiectivă a actualei etane de toarea naţională a poporului nostru urmare a unei mai bune organi­ cii, în timp ce s-au înregistrat be­
dezvoltare a economiei naţionale, de sporire a producţiei materiale, de — 23 August — ei îşi vor majora zări a muncii în parchetele fores­ neficii suplimentare în valoare de
edificare multilaterală a patriei. Ea se cere aplicată grabnic, riguros, sensibil sporul de energie electrică tiere, a folosirii depline a timpului peste 2 milioane lei.
principial şi responsabil in toate domeniile activităţii economico-sociale. pulsat în sistemul energetic na­
ţional.
Cu privire la prevederile Legii pensiilor şl Decretului de majorare a pensHSor
llo sistem de pensii mobil, stimulativ şi echitabi
Sistemul de pensii, legiferat nu pa de muncă şi vechimea în mun­ zul pensiilor de peste 4 500 lei. Se
demult de Marea Adunare Naţio­ că. Se regăseşte şi aici principiul urmăreşte ca şi în cazul retribuţiei
nală, reflectă într-un grad înalt socialist al retribuţiei muncii. Cu diminuarea raportului între pensiile
grija deosebită şi statornică a cît i-ai dat societăţii mai mult în mici şi cele mari, acesta redueîn-
partidului şi statului nostru pentru timpul activităţii, cu atît societatea du-se la 5,8 la sută prin aplicarea
oamenii muncii care, fie din cauza îţi înapoiază mai mult la anii bă- noilor majorări, faţă de 7,5 la sută
vîrstei sau din alte motive, nu mai trineţii. cît era înainte.
pot participa direct la activitatea O altă calitate definitorie a le­ - Pe de altă parte, spiritul de e-
productivă. gislaţiei ce se referă la pensii esfe chitate al legii se reflectă preg­
Intre calităţile principale ale înaltul său spirit de echitate. De­ nant în cuantumul în care se
noului sistem de pensionare se în­ cretul privind majorarea pensiilor, calculează pensia, din baza de
scrie cu majuscule creşterea pro­ în două etape, incepînd cu 1 august calcul. Astfel, dacă la o retribuţie
gresivă a pensiei în raport cu re­ a.c., în medie cu 23,2 la sută, nivel medie de 1 200 lei, luată ca bază
tribuţia avută în timpul activităţii, superior celui prevăzut în docu­ de calcul, pentru grupa a IlI-a dc
fără limitarea acesteia la vreun mentele Congresului al Xl-lea al muncă, procentul este de 75 la
plafon. Trei sînt elementele care partidului este ilustrarea elocventă sută, la o retribuţie medie de pe­ I.V. Călan, secţia turnătorie I. . . . . .
Colectivul de aici obţine, în cinstea zilei de 23 August, rezultate bu.no
stabilesc în sumă absolută pensia, a principiului echităţii. Procentul ste 4 000 Iei, procentul este de 54 în muncă, însemnate depăşiri de pian. în fotografie : aspect de la ban­
atît cea pentru limită de vîrstă de creştere este de 40 la sulă în da de montaj şl probe a radiatoarelor de calorifer.
cît şi cea de invaliditate : retribu­ cazul pensiilor mici, de pînă Ia 400
ţia avută în timpul activităţii, gru­ lei, dar de numai 8 Ia sută în ca­ (Continuare în pag. a 7-a) Foto : VIRGIL ONOIU