Page 20 - Drumul_socialismului_1977_08
P. 20
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NK. 6183 <
dif
Adunări generale ate oamenilor nuinell
La I.P.E.G. Deva PREGĂTIREA TEMEINICA A PIANULUI PE 1978 Oameni
~~.4
Caracteristica daninantă a derbaterilar-anali/ă Să fie contractarea producţiei se?
mat mult.'
exigentă, angajare mebiliiateare pentru viitor In expunerea secretarului gene troducerea în fabricaţie a unui nou muncă, reducerea cheltuielilor ma FAŢA DE I
ral al partidului, tovarăşul Nicolae tip de separator electromagnetic, teriale şi creşterea eficienţei eco ...aşt c
Intensificarea programului de tând că nu întotdeauna transportu Ceauşescu, lă Congresul consiliilor instalaţii de forjare automată, nomice. Acum important este ca de em _ c-
cercetări geologice pentru descope rile auto în cadrul întreprinderii au oamenilor muncii se subliniază ne vagonet de transport auto- fiecare formaţie de lucru să-şi re Nu ştim de c>
rirea de noi rezerve de materii fost organizate riguros. cesitatea ca o deosebită atenţie să descărcător şi altele. Aş ţine alizeze ireproşabil sai'cinile ce-i re pul şi inte.
prime este una din cerinţele prin — De multe ori, din şantiere şi fie acordată pregătirii temeinice a să subliniez că la noile produse am vin. Dealtfel, aş remarca aportul funcţionează
cipale ale dezvoltării industriei în raioanele de lucru, sînt trimise ma producţiei anului viitor. în acest avut şi avem în vedere reducerea comuniştilor şi al unor muncitori pentru incasa
această perioadă, cit şi in viitor. şinile la depozit după materiale fă scop, o preocupare de căpetenie a continuă a consumului de metal. ca strungarul Ioan Stanciu, lăcă rent, la sediu
Conştienţi de importanta muncii ră ca şefii de şantiere sau de sec organizaţiilor de partid, a consiliu Edificator în acest sens este că din tuşul Nicolae Ruda, sudorul Lazăr str. G. Enesci
lor, reprezentanţii geologilor, son ţii să verifice înainte dacă mate lui oamenilor muncii şi întregului metalul economisit la cîte o serie Mîndreanu, forjorul Samson Flo- au apărut nc''
dorilor şi minerilor de La I.P.E.G. rialele solicitate există în depozit. colectiv de angajaţi de la Uzina de de 100 bucăţi vagonete am ajuns rea, şeful de echipă Gheorghc Bulz municipiului,
Deva au analizat, în cadrul adună Şi nu puţine au fost cazurile cîrid utilaj minier şi reparaţii Crişcior o să realizăm în plus eite 10-11 va- şi al multor altora la amplificarea triplat în uit
rii generale, cu exigenţă şi respon s-au întors goale—arăta Pavel Si- reprezintă utilizarea cit mai de goncte de 1,5 mc. succeselor în cinstea zilei de 23 Cetăţenii di
sabilitate, activitatea depusă de mion, tehnician la serviciul aprovi- plină, la parametri superiori, a ca — Intr-adevăr — ne-a precizat August. Vlaicu, 6 Mai
întregul colectiv în primul semes zionare-transport. pacităţilor de producţie şi creşte tovarăşul Victor Almăşan, secreta Una dintre problemele care tre za, cartierul
tru al anului, scoţind în evidentă Unii dintre cei care au luat cu rea indicelui de folosire a maşini rul comitetului de partid pe uzină, buie să ocupe un Ioc de frunte pe zone trebuie ■■
lipsurile care s-au ivit şi făcînd vintul au criticat compartimentul lor. — putem spune că, punînd în cen agenda conducerii uzinei este şi tă echilibristi
propuneri concrete de înlăturare a aprovizionare, pentru lipsa unor — Eforturile depuse pentru în trul preocupărilor îndeplinirea obi impulsionarea contractării produc gropi pentr'
lor. materiale şi piese de schimb, pen făptuirea exemplară a sarcinilor de ectivelor stabilite de Congresul con ţiei anului viitor, deoarece pînă a- din zona f
întreprinderea a încheiat cu re tru aprovizionarea neritmică cu plan ce ne revin în actualul cin siliilor oamenilor muncii, organi cum contractele nu sînt realizate ajungă la
zultate bune prima jumătate din a- materiale a şantierelor. cinal, precum şi a angajamentelor zaţiile de partid, sindicat şi U.T.C. nici în proporţie de 50 la sută. ce ? Pentr
cest an. Planul de producţie a fost — Ducem mare lipsă de burlane asumate în întrecerea socialistă, se şi-au subordonat eforturile atît în Acţionînd energic şi cu responsa str. G. Lne.',,.
realizat în ;proporţie de 105 la su concretizează an de' an în rezulta făptuirii în condiţii ireproşabile a bilitate muncitorească, în spiritul o- fier cu lacăt,
tă, cel de beneficii in proporţie de de aeraj şi de prăjini de foraj, a- te tot mai bune — ne spunea to indicatorilor de pian pe anul 1977, biectivelor stabilite de Congresul mergi 20-30 i
146,7 la sută, iar productivitatea răta maistrul Remus Furdui do la varăşul inginer Ioan Oprişa, direc cit şi pregătirii şi demarării ia un consiliilor oamenilor muncii, colec curgi sute de
muncii a crescut cu 5 la sută fată secţia Teliuc. în cadrul secţiei noas torul uzinei. O confirmare- a ce nivel corespunzător a producţiei a- tivul de angajaţi de la U.U.M.R. I.R.E., ţinînd
de prevederi. Totodată s-au obţi tre se fac jumătate din forările pe lor spuse este şi faptul că planul nului viitor. Cu prilejul adunării Crişcior dispune realmente de po cetăţenilor, al
care le execută întreprinderea. Zo
nui peste 4 300 000 lei economii la la zi pe anul 1977 este depăşit cu generale a oamenilor muncii şi în sibilităţi pentru a îndeplini ritmic studieze post
costurile de producţie. Darea de na în care forăm acum este forma peste 3,8 milioane lei iar produc cadrul adunărilor organizaţiilor de şi la parametri calitativi superiori de ghişee la
seamă, prezentată de inginerul Cor- tă din roci foarte tari. Ar trebui să ţia marfă a fost realizată în pro partid au fost dezbătute pe larg a- sarcinile ce-i sînt încredinţate în de locatari,
neliu Arsin, preşedintele consiliu se ţină seama şi să ni se aducă la porţie de 103,65 la sută. Demn de ceste probleme şi s-au adoptat mă cel de-al treilea an al actualului ore ’’
lui oamenilor muncii, ca şi partici timp piesele şi materialele solici menţionat este că aceste depăşiri suri concrete menite să asigure în cincinal. case. .,xele
panţii La dezbateri au insistat mai tate. s-au înregistrat în condiţiile creş tărirea ordinii şi disciplinei în L!V!U BRAICA la abonaţi de
ales asupra deficienţelor, propu- Creşterea ritmului do avansare în terii productivităţii' muncii, indica de teren. In t
nind cele mai bune soluţii de rc7 suitori a fost, de asemenea, larg tor realizat in proporţie de 106,15 tiţi a mai ps
mediere a lor. dezbătută de cei prezenţi la adu la sută. Fireşte, rezultatele econo cu deplasarea
— Secţia noastră din Poiana Rus- nare, deoarece aici s-au realizat rit mice amintite au la bază hărnicia sediul centra)
căi nu şi-a realizat în acest se muri inferioare sarcinilor de plan. muncitorilor noştri, o organizare pe urmele materialelor publicate N.B. ZÂNE şi
mestru principalii indicatori la su — Propun ca suitorile pe care le temeinică a activităţii în cadrul tu Deva.
itori şi galerii — arăta in cuvintul executăm în roci tari şi foarte tari turor formaţiilor de lucru, precum
său tehnicianul geolog Ioan Ro- să nu le mai susţinem cu material şi materializarea măsurilor luate PAC
seti. Poate nu am fi ajuns în a- lemnos — sublinia inginerul Ghcor- încă din anul trecut pentru pregă La articolul „PROIECTANTUL ŞI sîntem chiar noi, beneficiarii a- STOM
ceastă situaţie dacă numeroşii spe ghe Sinziana. Normele permit acest BENEFICIARUL NU CONCURA cestor lucrări. De aceea, este fi ŞI N-AM M/
cialişti in minerit care lucrează la lucru. în acest fel vom obţine vi tirea temeinică a producţiei celui ÎNDEAJUNS LA EFORTURILE resc ca organul de conducere,
de al doilea an al actualului cin
sediul Întreprinderii se deplasau teze sporite de avansare şi vom CONSTRUCTORULUI" s-au primit serviciile de specialitate să ma Noi sîntem
din timp ia faţa locului să ne ajute economisi mult mai mult lemn de cinal. următoarele răspunsuri : nifeste o atenţie sporită pentru plecat, după c
Constructorul — I.C.S. Hunedoa
copcret în muncă. mină. Analizele efectuate cu prilejul a- ra : Nerespectarea termenelor de asigurarea condiţiilor necesare Simeria să i,
realizării acestor obiective. Des
Un alt aspect asupra căruia s-au în legătură cu întărirea ordinii şi dunărilor generale ale oamenilor execuţie a lucrărilor de închi făşurarea investiţiilor ridică insă măsele pentri
oprit numeroşi vorbitori a fost cel disciplinei la locul de muncă, nu muncii cit şi 'de către consiliul oa dere a halei de la laminorul de o serie de probleme grele pri tcam suporta
ai asigurării din timp a şantierelor meroşi vorbitori au criticat faptul menilor muncii au evidenţiat însă sîrmă nr. 3 se explică prin aceea vind proiectarea, avizarea, deschi rna zi, era p>
şi raioanelor de lucru cu proiectele că numărul absenţelor şi învoirilor şi existenta a o serie de rezerve că brigăzile conduse de Toth Lu derea finanţării, coordonarea li T mers la spiţa
şi documentaţia necesară. a crescut faţă de anul trecut, a- insuficient fructificate in vederea dovic şi Nicolae Năstase au fost vrării utilajelor. Privind aprovi s-a spus că n'
deplasate la alte puncte de lucru,
— Noi ar trebui să începem or preciind că trebuie intensificată ac ridicării eficienţei economice. Iată mai bine asigurate cu confecţii zionarea cu tablă cutată, afirma tru că nu s
ganizarea unui nou şantier — re tivitatea de educaţie, acordindu-se de ce ne străduim să le punem în metalice, deci cu condiţii mai bu ţia că noi, beneficiarul, nu ne-am doua zi ne-ai
marca maistrul principal Marcel maximă atenţie exemplului. perso valoare în această perioadă, cind în ne de muncă, ceea ce a făcut îndeplinit obligaţiile este nefon rul meciieal
Stanca, de la secţia Veţel. Nu pu nal al comuniştilor, al celor cu centrul preocupărilor noastre se a- să se realizeze o valoare de lu data. Sarcina aceasta este exclu de serviciu n<
tem ataca lucrările, deşi trebuia să experienţă. flă pregătirea producţiei anului vii crări de 353 000 lei, fată de sivă a reclamantului, adică a curent şi nu .
constructorului, nicidecum a noas
le începem mai demult, deoarece Analizînd în mod realist rezulta tor. In primul rînd este vorba des 302 000 lei valoare planificată. tră. Vă asigurăm că depunem rilizate. A tre :
Beneficiarul — C.S. Hunedoara:
încă nu ne-a sosit documentaţia tele obţinute pînă în prezent şi pre îmbunătăţirea aprovizionării lo Vă informăm că cei mai intere toate eforturile pentru a crea Lat din nou li
necesară. Oare ce fac tovarăşii de sarcinile ce le stau în faţă în etapa curilor de muncă cu materialele saţi ca toate lucrările de investi condiţii optime constructorului în tit. Doctoriţa
la proiectări ? viitoare, reprezentanţii oamenilor necesare, folosirea judicioasă a ţii cuprinse în planul pe anul în vederea respectării termenelor de stomatologie 1
— Colectivul nostru s-a angajat muncii de 1a I.P.E.G. Deva au a- personalului auxiliar şi a mijloa curs şi în perspectiva actualului punere în funcţiune a tuturor lu extrage măse
încă de La începutul anului să exe doptat în unanimitate suplimenta celor de transport uzinal. Cunos- cincinal gă fie executate la tâmp crărilor de investiţii. are timp, oă
cute linia electrică aeriană din rea angajamentului. Astfel ei şi-au cind cauzele care au generat nea gramul de ilu
şantier cu propriile forte — sub propus ca : prin reducerea cheltu junsuri în utilizarea deplină a ca Aşa am pieri
linia maistrul mecanic Remus A- ielilor de producţie planificate să pacităţilor de producţie, consiliul şi rugîndu-i
vram, din şantierul Runculeţ. Nu obţină economii . în valoare de 3 oamenilor muncii a stabilit sarcini scape de nişt
am putut-o execută Insă, deoarece, milioane lei faţă de 1,5 milioane concrete de îndeplinit pentru com za cărora ni
cu toate solicitările noastre, proiec lei ; să reducă cu 18 lei cheltuielile partimentele respective, ceea ce va de treabă aşii
tul se află in faza „de discuţii'*. la 1 000 lei producţie faţă de 9 lei determina amplificarea rezultatelor C.Â.P. Rîu Bărbat a sărbătorit 25 de ani avem mult d,
Despre calitatea reparaţiilor fă cit s-au angajat iniţial; productivi de pînă acum şi crearea condiţiilor
cute utilajelor (care de multe_ ori tatea muncii să crească de la 335 necesare ca încă din acest semestru de ia înfiinţare
sînt aduse din reparaţie capitală a- lei/lucrător, angajament iniţial, la să obţinem realizări la nivelul pre
proape tot aşa cum au plecat), cit 1 000 lei pe lucrător. Angajamente vederilor pentru anul 1978. Duminică, ţăranii cooperatori La i
şi despre buna lor gospodărire au le adoptate de adunare sînt mari, Referitor la asimilarea de noi faţă de grija acordată ridicării
vorbit Ioan Cuc, Lucian Marines- dar ele sînt realiste şi colectivul produse, interlocutorul ne-a rela din Riu Bărbat au sărbătorit îm nivelului de trai al ţărănimii, al
cu, Vasile Petreanu şi alţii. de la I.P.E.G. Deva este hotărît să tat : plinirea a 25 de ani de la înfiin întregului popor, precum şi ho-
ţarea
cooperativei
de
agricole
Mulţi vorbitori au insistat în cu le îndeplinească exemplar. — Privind asimilările, ne-am re tărîrea de a depune toate efor or
vin,tul lor asupra utilizării raţiona alizat sarcinile pentru acest an. producţie. Cu acest prilej, adu turile în vederea înfăptuirii obi
le a mijloacelor de transport, ară MIRCEA LEPĂDATU Ne preocupăm însă să pregătim in narea generală a C.A.P. a adre ectivelor stabilite de Congresul
sat o telegramă C.C. al P.C.R., ai Xl-lea al P.C.R. şi Congresul DE C
tovarăşului Nicolae Ceauşescu, ţărănimii privind dezvoltarea in APA „MAL>
secretar general al partidului, în tensivă şi modernizarea agricul
care se exprimă recunoştinţa turii. ...ne-au. Ini
bolnavi, intri
Mărfuri alim
punde : „Pin
nii iulie a ir
magazine (ap
Schîmb de experienţă naş" — n.n.).
fost în dop'
furnizorul n
zăm că mas,
Ieri, la Boşorod a avut loc un liilor populare din comunele Bo comenzi dep
schimb de experienţă privind şorod şi Bretea Română, pre onorate de c
stilul şi metodele de muncă ale şedinţi de C.A.P., şefi de fermă punsul e cU
organizaţiilor de partid şi consi şi ingineri şefi de C.A.P. din cele — la fel. M
liului de conducere al C.A.P. în două comune — au evidenţiat e- bare : Ce si
organizarea, conducerea şi îndru xistenţa unor însemnate rezerve
marea activităţii economice a pentru sporirea producţiei agri
redresarea
economico-fi-
şi
cole
cooperativei agricole de produc nanciară a cooperativelor agrico
ţie. Vizitele efectuate la sectoare le, a căror deplină valorificare
le de producţie ale C.A.P. şi dis va sta în centrul preocupărilor
cuţiile purtate de participanţii la organelor locale de partid şi dc Elena Vi
schimbul de experienţă — pri stat respective, a consiliilor de Pentru timp
In aceste zile ale întrecerii închinate marii noastre sărbători naţionale — 23 August — oţehu-ii Hune mari şi vicepreşedinţi ai consi conducere ale C.A.P. 1976, aveţi d
doarei depăşesc schimb de schimb sarcinile de plan, dlnd şi in ce priveşte ritmicitatea producţiei un exemplu cediu de odi)
demn de urmat. Nicolae R
ccţi, cînd av,
pe la redacţ
PREGĂTIREA RECOLTEI siliile intercooperatiste au obliga problemele
ANULUI VIITOR Priorităţi în agricultură ţia să asigure impulsionarea slrin- Ilie G'
gerii tuturor cantităţilor de fura ziarul
Punînd in centrul preocupărilor consiliu intcrcoopcratist formaţiile intcrcooperatiste Călan, Toteşti şi scăpate din vedere problemele de je, inclusiv a miriştilor şi masei a.c. ş
înfăptuirea hotărîrilor adoptate de de mecanizatori care execută lu Ilia. sortare a produselor şi de respec verzi din culturile de legume pen marţi.
Congresul ţărănimii, organizaţiile crarea respectivă să-şi îndeplineas Un loc aparte în preocuparea in tare a graficelor de livrare. tru ca fiecare unitate să-şi aco blicat
dc partid de la sate şi conducerile că zi de zi normele, să se încadre ginerilor şefi şi a preşedinţilor De maximă însemnătate este ca pere întreg necesarul de nutreţuri. preve
unităţilor agricole sînt confruntate, ze în ritmurile şi graficele stabilite. C.A.P. trebuie să-l deţină pregăti în această săptămînă să fie înche O subliniere aparte se impune in Decr<
in această perioadă, cu sarcina de Soarta recoltei viitoare este hotă- rea seminţelor, respectiv condiţio iat semănatul legumelor verdeţuri legătură cu organizarea judicioasă
a munci energic pentru a asigura rîtor condiţionată şi de atenţia ce narea stocului asigurat şi trimite pe toate cele 200 ha planificate. a msilozării porumbului şi trecerea,
dc pe acum baze trainice recoltei se acordă în fiecare cooperativă a- rea probelor în vederea analizelor în raport de starea culturilor, la în-
din anul viitor. Terminarea în cel gricolă şi fermă de stat fertilizării dc laborator. LA STRÎNGEREA FURAJELOR — silozări. De asemenea, în scopul Penti
mai scurt timp a arăturilor pe toa terenului cu îngrăşăminte organice asigurării seminţelor de trifoliene
MOBILIZATE FORŢE SPORITE
te suprafeţele unde au fost ca şi chimice, precum şi aplicării a- GRIJĂ DEOSEBITA RECOLTĂRII Deşi nu le prisosesc furajele, o pentru anul viitor, se cere acorda excursii
o
deosebită
recoltării
atenţie
tă
olante ptemergătoare păioasele, mendamentelor calcaroase. La LEGUMELOR Şl FRUCTELOR serie de cooperative agricole tără culturilor destinate acestui scop.
mpune ca pînă la sfirşitul acestei C.A.P. Beriu, Pricaz, Orăştioara de Deoarece ne aflăm în plin sezon gănează în mod nejustificat recol Realizarea sarcinilor din progra In perioad
âptămîni să fie încheiată acţiunea Jos, Peşteana, Silvaş şi în alte u- de valorificare a legumelor şi fruc
de eliberare a terenurilor de paie nităţi s-au transportat şi adminis telor, conducerile unităţilor agrico tatul finaţelor, din zona alpină şi mul judeţean de dezvoltare a zoo Intr-o ase',’
şi baloţi. Au mai rămas de elibe trat însemnate cantităţi de îngră le au datoria să asigure o temeini transportul nutreţurilor la ferme tehniei impune cu acuitate să fie Moldovei, cei
le de animale. Suprafeţe mai mari
impulsionate şi lucrările de con
rat circa 1 000 ha, suprafeţe mai şăminte sau dolomită. Exemplul că organizare a muncii şi mobiliza — de ordinul sutelor de ha — de strucţie a adăposturilor planificate. memoriale Cos'
Cimpulung Mc
mari existînd în consiliile interco- acestora trebuie urmat şi de către rea unor forţe sporite la strîngerea pe care trebuie recoltat finul na Redresarea activităţii economice a doviţa, Putna,
opcraliste Orăştie, Simeria şi Că cooperativele care mai au cantităţi
lăii. mari dc gunoi de grajd la fermele fără pierderi a întregii producţii. tural se găsesc la cooperativele a- C.A.P. depinde decisiv de acţiuni vizita oraşele
După verificarea stării culturilor de
O acţiune de însemnătate deose de animale (C.A.P. Mărtineşti, Din cartofi, este necesar să fie luate gricole din comunele Baru, Sălaşu le ce se întreprind în această pe de Ia Humule
bită este realizarea’ afînării solului eu Mare ş.a.). In ceea ce priveşte măsuri în vederea curăţirii lanuri de Sus, Pui, Riu de Mori. Sarmi- rioadă pentru buna organizare a Piatra Neamţ.
Intr-o altă
zegetusa, Boşorod, Bretea Română,
muncii şi efectuarea la timp şi de
pe cele 12 000 ha prevăzute pentru aplicarea amendamentelor se cere lor de vegetaţie pentru a se putea Orăştioara de Sus şi altele. Con calitate a lucrărilor care hotărâse
cuprinde şi F
acest an, urmărind ca în fiecare intensificată acţiunea în consiliile începe recoltatul. Fireşte, să nu fie siliile populare comunale şi con soarta producţiei anului viitor. Rimnicu Vîlcc