Page 22 - Drumul_socialismului_1977_08

Pan. & DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6183 © MARŢI, 16 AUGUST 1977

NICI O „CORiGENŢĂ" LA PREGĂTIREA
DESCHIDERII NOULUI AM DE INVĂŢĂMÎNT

Cînd iuorările sînt rimase

urmă, poţi fi optimist?

Pentru cei chemaţi să se îngri­ Optimismul l-am întîlnit, însă, la
jească de pregătirea deschiderii Şcoala generală din Vălişoara, a-
noului an de învăţămînt a început colo unde — însoţiţi de primarul t ? /mm ţ ţi
numărătoarea inversă. Aşadar, pî- comunei, Gheorghe Avram, şi Ni- x .
nă la 15 septembrie au mai rămas coiae Buda, vicepreşedinte — am '■ \ •
30 de zile. „Mult" — vor zice gos­ întîlnit la ora prînzului zecŢ de IBMjjpf
podarii şcolilor care îşi aşteaptă de elevi în practică, muncind împreu­
pe acum elevii.— „puţin" vor sus­ nă cu prof. Floarea Rotea şi înv.
pina cei care au amînat nejustifi­ Viorica Avram. Şcoala strălucea de
cat lucrările de pregătire. Un raid curăţenie, se efectuau ultimele fi­
pe la aceştia din urmă ne-a pus nisări, după ce în locul soclurilor
£aţă-n faţă cu faptele. şi., a giurgiuvelelor de culoare în­
Şcoala generală din Luncoiu de chisă au apărut albul şi imitaţia
i Jos. Eleva Lidia Dan este „la zi" de marmură.
,cu problemele : „Am vopsit soclul Şcoala generală din Subcetate. ‘ ■ Mi
iîn toate sălile de clasă, plus co­ Stadiul în care se-află lucrările de
ridorul, ne-a mai rămas etajul din construcţie a noii clădiri nu-ţi Alcnţic, se filmează ! Moment tic la aterizarea lui Aurel Vlaicu pe „Cîmpia Libertăţii".^ ^ ONOIU
aripa nouă, dar nu avem vopsea poate da garanţia că la 15 septem­
preparată. Azi, cei care facem
; practică ne-am împărţit în două : brie şcoala îşi va primi elevii. Oa­ Pe platouri, filmul românesc „AUREL VLÂÎCIT
i unii aici, ceilalţi la lotul şcolar, îm­ menii, însă, da. Sint acolo, lucrea­
preună cu profesorul de serviciu, ză. Ei, localnicii, au făcut totul : ! Consemnări
I tovarăşul Toader Magdalena". „Dar au săpat fundaţia, au zidit, au Pentru miile de locuitori din zona cut şi talentat regizor — Mir­
cea
Drăgan
care
—
me­
pe
j punctul termic ?“. „Problema a- tencuit, au montat uşi, el vor zu­ Orăştiei, ca şl pentru sute de artişti leag hunedorean a filmat şi „Lu- I Necesitate, obişnuinţă sau — re-
' ceasta mă depăşeşte. Poate tovară­ grăvi şi parcheta, ei vor finisa. amatori din judeţ, raidurile de fa­ peni 23“ şi „Golgota", care şi-a pus V luînd o celebră butadă — „viciu
ţă nu mai constituie o noutate. Ei
şii...". „Dacă e şcoala noastră, cum să nu âu fost, duminică, martori la marele semnătura pe antologice filme isto­ nepedepsit", citirea presei a de­
Tovarăşii care ne-ar putea infor­ ajutăm?! — se întreabă Emil eveniment din viaţa spirituală a .ju­ rice : „Columna", „Neamul Şoimă- I venit o componentă a vieţii noas­
ma sînt lucrătorii E.G.C.L. Brad —■ Cristea. E drept că eu am norocul deţului : turnarea, pe pămlnt hu- reştilor", „Fraţii Jderi", „Ştefan cel tre de fiecare zi. E firesc de vre­
me ce, pentru omul modern, in­
.şeful de echipă instalaţii Gh. să vin tare des, că sînt vecin cu nedorean, a primelor secvenţe din Mare". Şi-a ales, in realizarea noii formarea e o nevoie în continuă
sale producţii, actori de frunte ai
noul film românesc „Aurel Vlaicu".
Kraeh şi muncitorul Iulian Alexe. şcoala. Dar am şi o fetiţă, elevă Pe platoul Bemllor au venit, dumi­ , scenei noastre româneşti : Radu Be- creştere iar autoperfecţionarea o
Iulian trasează liniile de sudură la aici, într-a III-a“. „Eu n-am nici nică, mii do hunedoreni, de toate aspiraţie mal mult sau mai puţin
o ţeava. „Eu sînt, ştiţi, nou, abia măcar nepoţi la şcoală, dar asta vîrstelc, pentru a contribui, prin ligan, Maria Voluntarii, Bina Cocea, conştientă sau mărturisită. Sînt
Octavian
Toma
Dimitriu,
Coteseu,
am venit din armată". Pe şeful de nu-mi interzice să vin. Dacă stau prezenţa lor, ia realizarea scenelor Bem Rădulescu, Emanoil Pctruţ, Vio­ un om pe care profesiunea îi o-
echipă mu-1 deranjăm imediat. Meş­ în sat, trebuie să pun umărul — de masă ale filmului ce va sinteti­ leta Andrei, Gheorghe Cozeriei, Şte­ bbgă să citească în medie trei
tereşte ceva la motocicleta HD-2- mărturiseşte, fără a se opri din lu­ za, într-o idee de circulaţie naţio­ fan Tapaiagă şi mulţi alţii, rolul ti­ publicaţii pe zi. In concediu
261. De fapt, şeful de echipă e în cru Ştefan Groza. „Băiatul meu nală şi internaţională, ceea ce e mai tular revenind tînărului Gabriel Ose- mi-am propus o deconectare tota­
ţinută de stradă. Dăduse „o fugă" are doar trei ani, poate o să în­ semnificativ şi valoros in viaţa lw.i ciuc, al cărui nume s-a făcut cunos­ lă implicind şi renunţarea la lec­
tura presei. N-am reuşit. Am pu­
cut publicului prin prezenţa sa pres­
după ţigări. Numai că în aceeaşi veţe în şcoala pe care o construim Aurel Vlaicu, şi va oferi culturii tigioasă în „Zidul" şi „Prin cenuşa tut să mă lipsesc de radio, de te­
noastre şi tineretului, în special, c-
ţinută l-am întîlnit pînă la orele noi, aşa că vin. Nu mi-e uşor, xemplul muncii perseverente, a cre­ imperiului". leviziune, dair nu şi de presă şi,
prînzului. în aceeaşi ţinută ne-a pentru că lucrez la Preparaţia Pe- dinţei intr-un ideal dus pină la su­ Aşadar, zona Orăştiei, satul Aurel după cum ml-a fost dat să con­
explicat şi ce mai este de făcut, ţrila, dar asta nu mă împiedică" — premul sacrificiu. Vlaicu, vor fi, în această lună, gaz­ stat, n-am fost singurul în aceas­
cît mai este, ce-i lipseşte şi că „se îşi exprimă opinia Teodor Dănuţ, „Aurel Vlaicu" — primul film din de ospitaliere prestigioasei echipe de tă situaţie. Căci oriunde. In pa­
străduieşte" ca pînă la 1 septem­ iar Ioan Schiopu adaugă : „Cînd programul complex ai cinematogra­ cineaşti şi artişti care vor da viaţă cea solemnă a munţilor de la La­
cul Roşu ori în pitoreasca anima­
brie să dea gata punctul termic, fiei româneşti care va releva perso­ scenariului scris de Eugenia Busuio- ţie internaţională a unei mari
ceanu, autoarea care a încercat să
chiar să-i facă proba. De muncit, e vorba de a face ceva pentru sa­ naje de vîrf ale ştiinţei şi tehnicii ne dea nouă, hunedorenilor în pri­ staţiuni ca Mamaia, zilnic, cu un
acolo, munceau doar Iulian şi cei tul nostru, nu punem problema că naţionale — prinde viaţă aici, pe mul rînd, ţării şi lumii un film de­ ceas înainte de sosirea poştei, la
patru elevi — Mircea Munteanu, e • greu sau uşor. Şi eu am fost azi pămint hunedorean, unde s-a năs­ spre unul din pionierii aviaţiei mon­ chioşcurile de difuzare se for­
Dragomir Benea, Lucian Josan şi noapte la lucru, dar am venit pen­ cut şoimul din Binţinţi, tinde a diale — inventatorul. constructorul, mează şiruri lungi care-şl -aşteap­
Voicu Benea — care săpau canalul tru că trebuie să terminăm şcoala, crescut, a sperat, s-a chinuit, un­ eroul. Omul Aurel Vlaicu — fiu al tă, disciplinate şi răbdătoare, hra-
de
şi-a
aripile.
Realizarea
înălţat
pentru alimentarea cu apă rece. şi o vom termina. Fără discuţie". operei şi-a asumat-o un binecunos­ ţinuturilor noastre.
Succes !
„S-a întîrziat pentru că s-au făcut Oamenii sînt categorici. Dar la
modificări pentru conducte în in­ noua şcoală mai sînt multe de fă­
terior. Trebuie să montăm grăta­ cut : de parchetat, de montat uşi, Festival folcloric în Valea «Ifoîul
rele, dar înainte trebuie şamotat ferestre, sobe, de zugrăvit, de fi­
cazanul, coşul de fum trebuie ter­ nisat. Materiale sînt. înv. Ana Tu- Duminică, 14 august, a fost o zi obişnuită de odihnă şi agrement
minat şi în interior şi în exterior — culeană, directoarea şcolii, e convin­ pentru minerii Văii Jiului. Totuşi, un fapt a atras atenţia : sosirea la
unde mai e de zidit în înălţime să că la 15 septembrie copiii din
vreo 4 metri". „Trebuie, trebuie". Subcetate vor începe cursurile în locurile de petrecere ale minerilor a numeroase echipe şi ansambluri
artistice de amatori din ţară şi din judeţul nostru. Şi nu orice fel da
Şeful de echipă ştie că trebuie, dar noua olădire. „Ce au făcut oame­ artişti. Mulţi din cei sosiţi aici erau laureaţi ai marelui Festival naţio­
de aici pină la a executa este o nii noştri în două luni, nu s-a rea­ nal „Cintarea României“ !.
cale. Aşa cum se prezintă acum lizat în doi ani. Am multă încrede­ [ na spirituală de fiecare zi — pre- |
punotul termic nu ne dă deloc ga­ re în ei“. La Consiliul popular al Aşa s-a născut practic un festival nou, intitulat, „Neste­ , sa. Si nu presa „uşoară", de va- s
ranţia încheierii la timp a lucră­ matele folclorului românesc dăruite minerilor", care a cuprins ample I canţă, gen „Rebus" sau „Urzica", »
rilor. La consiliul popular al co­ comunei Sîntămăria Orlea — secre­ parăzi ale portului popular la Lupeni şi Vulcan, iar la locurile de | ci presa cotidiană de mare tiraj, I
munei, problema punctului termic tara, tovarăşa Olivia Breteanu, e la agrement Brăiţa (Lupeni) şi Brazi (Vulcan), minerii au asistat ore ; presa politică, presa de opinie, '
fel de optimistă. „Cum să nu fiu ?
iscă suspine. Primim, însă, asigu­ m şir la adevărate spectacole şi recitaluri actoriceşti, demne de marile I atitudine şi informaţie este cea,
care se epuizează prima, în mai I
rări. Tovarăşul Li viu Petrul, vice­ Numai cu oamenii din comună am scene ale ţarii. O scurtă privire asupra „listei“ artistice este edifica­ , puţin de un sfert de ceas.
preşedinte al executiv lucrat. Nimeni din afară. Dacă am toare. Din judeţele vecine au venit- artiştii căminului cultural din i Se - petrece aici un fenomen de *
al Consiliului popular Luncoiu de făcut atît de mult cu ei, nu reali­ Goicea Mare (judeţul Dolj) şi cei ai Casei de cultură din Ineu (jude­ | interrelaţie între public şi presă. |
Jos are încredere în participarea zăm puţinul oare a rămas ? în trei ţul Arad) ; da pa meleagurile noastre au venit ansamblurile căminelor , Presa devine sub ochii noştri, de ,,
localnicilor care au fost mobili­ săli de clasă vom intra la 15 sep­ culturala din Ilia şi Dăblca (Premiul l la Festivalul „Cintarea Româ­ | la o zi la alta, mai exigentă cu »
zaţi pentru zilele următoare la ur­ tembrie. Cu restul lucrărilor vom niei !), caselor de cultură din Ilaţeg, Brad, Deva (cu Liviu Oros) şi | sine însăşi, mai operativă, mai di- |j
gentarea _ lucrărilor. Noi, cei oare continua. Avem garanţia hărniciei ansamblul „Haţegana" din Hunedoara, iar gazdele au fost reprezentate , namică, mai combativă, mai mo- ,
am simţit, la faţa locului, acalmia şi răspunderii oamenilor noştri". de formaţiile artistice ale Casei de cultură a sindicatelor Petroşani şi I dernă, într-un cuvînt simplu, mai b
| interesantă. Totodată însă, impli- jj
în oare se lucrează, nu avem pu­ cluburilor din Lupeni şi Vulcan, , cit şi programatic, ea este mai '
terea să. fim optimişti. LUCIA LICIU Dăruite minerilor, nestematele folclorului nostru au fost apreciate democratică şi mai educativă. Sînt »
la adevarata lor valoare. i vechi deziderate acestea pe care 8
„ Aplauzele adresate de minerii participanţi la serbări, dincolo de , mari gazetari români au incer-
rasplaţa pentru munca şi talentul interpreţilor, au însemnat şl o nouă
se
Sărbătorirea „Zilei presei m dovada de preţuire a frumuseţii milenare dar mereu inedite a artei , cat să le aplice demult, dar în |
condiţii vitrege ori improprii. Va-
noastre populare. I Ierbi Branişte reuşeşte să intro- |
, ducă întîiul, în 1836, eoresponden- $
judeţul Hunedoara , ta telefonică in gazetăria romă- ,
poporului român pentru liberlate j nească. Vasile Goldiş, încă înain- s
naţională, pentru independenţă şi ; te de Unirea de la 1918. conturea- J
Sărbătorirea „Zilei presei" şi a colaboratori şi corespondenţi vo­ suveranitate" şi a fost prezentat ză unul dintre principiile elemen- ,
celei de a 46-a aniversări a apa­ luntari ai presei judeţene, munci­ filmul artistic românesc „Ştefan col I tare ale democraţiei în presă >
riţiei primului număr al ziarului tori tipografi, lucrători din domeni­ Mare". în localităţile Homorod, < scriind că „nu e îngăduit să tra- g
taţi uşor corespondenţa de la ori- ,
Aurel Vlaiou, Renghet şi Bozeş au
„Scînteia" a fost marcată în jude­ ul difuzării presei, cititori. fost organizate conferinţe pe tema I cine ar veni. Un ţăran simplu,»
ţul nostru printr-o adunare festi­ Adunarea festivă a- adoptat o te­ „GERMISARA" LA PRIMA EDIŢIE „Judeţul Hunedoara — momente şl dacă so decide să ne comunice i
vă 'organizată la Deva. La adunare legramă adresată Comitetului Cen­ Duminică, pe raza comunei Geoa- documente", iar Ia Geoagiu Băi an­ ' ceva, desigur că in incllcitele sale ‘
au participat ziarişti de la ziarele tral al Partidului Comunist Român, giu, a început prima ediţie a fes­ samblul folcloric „Unirea" din Cluj- i rînduri va fi un grăunte de ade- .
văr care trebuie văzut şi publicat. 1
tivalului culturii şi educaţiei socia­
„Drumul socialismului" Deva şi liste — „Germisara". La centrul de Napoca şi dubaşii din Almaş Să- ' Meseria dv. e să daţi stil şi să J
lişte au prezentat un reuşit spec­
„Steagul roşu" Petroşani, corespon­ tovarăşului Nicolae Ceauşescu, se­ comună a fost susţinută expunerea tacol. Festivalul „Germisara" se va * nu aruncaţi in coş in mod super- ,
denţi judeţeni ai presei centrale, cretar general al partidului. „Din trecutul glorios de luptă al încheia duminică, 21 august a.c. * ficial nişte fraze scrise stîngaci".'
I In perioada interbelică apoi. atît,
de zbuciumată şi de prea multe 8
* ori sumbră, mari gazetari ca Ax- “
| ghezi, Tudor Teodorescu-Branişte, *
Album de vacanţă şurate, de comandamentele şi con­ de tabără au fost întregite cu ac­ » Zaharia Stancu, Brunea-Fox, 9
tivităţi îndrăgite
din care nu au
siliile organizaţiei pionierilor şi au
dezbătut sarcinile ce le revin în lipsit întîlnirile cu fruntaşii în * George Macovescu, Ştefan Voicu *
| şi atîţia alţii s-au străduit să tină '
lumina hotărîrilor Congresului al muncă, jocurile de agrement, ex­ ‘ nestinsă făclia unei prese revo- I
cursiile, drumeţiile — toate cu rea­
Cite fotografii, eîte momente de vomodelism de la Galaţi 1 Cei 8 : Xl-lea al partidului. Ultimele zile le valori educative. * luţionare, democratice, militante. *
autentică bucurie. dar mai ales pionieri, de la Baia de Criş, cîştt- făuritoare de conştiinţe treze. I- '
eîte fapte demne de copiii de azi gătorli etapei judeţene a concursu­ I deal suprem pentru orice ziarist |
nu s-au strîns in albumul vacanţei lui „Prietenii pompierilor" au avut * al cărui talent e fundamentat pe »
mari din această vară ! Veştile bu­ bucuria de a se intilni cu colegii o conştiinţă civică lucidă şi cu- '
ne despre orele şi zilele de agre­ ior de întrecere în tabăra de la I rajoasă. Ideal suprem a cărui rea- I
ment şi veselie ale copiilor hune­ Sfintu Gheorghe, iar micii creatori * llzare n-au putut-o aduce deeît l
doreni sosesc mereu la redacţie. de frumos — poeţi si prozatori — zilele noastre, cînd. cum spunea *
Chiar şi scrisorile în care se vor­ şi-au încercat talentul în peisajul S secretarul general al partidului, g
beşte despre vacanta In salopete oferit de tabăra „tinerelor condeie" ■> tovarăşul Nicolae Ceauşescu, „pre- 9
poartă nu numai amprenta satisfac­ din împrejurimile Sibiului. Ciştigă- I sa este chemată să militeze în '
ţiilor muncii pe care le trăiesc torii etapei judeţene a concursului 8 mod sistematic pentru înarmarea t
şcolarii în această recreaţie mare, „Patrulele de circulaţie" — 8 pio­ * întregului popor, a opiniei publice 8
ci şi cea a voioşiei ce-i stăpîneste. nieri de la Vata de Jos — au avut cu concepţia marxist-leninistă a»
Veştile sosite de la Dobra, Hărău, un program deosebit de instructiv I partidului nostru, să «xplicc ma- g
Deva, Pui şi Baru aduc elogii co­ şi recreativ în tabăra organizată , sclor, de pe poziţiile partidului, 8
piilor din aceste localităţi care s-au anume -pentru ei in judeţul Co- problemele centrale ale vieţii „
alăturat părinţilor pentru a-i ajuta vasna, in timp ce aeromodeliştii ( noastre sociale, evenimentele vie- o
la recoltarea legumelor si fructelor, hunedoreni şi-au împărtăşit expe­ , ţii internaţionale contemporane", §
la strinsul furajelor. Elevi de la rienţa la Sălişte în judeţul Sibiu. lar cititorii simt efortul presei *
şcolile generale nr. 5 şi 6 din Pe­ De citeva zile s-au reîntors acasă I de a satisface această gamă largă 6
troşani, Gurasada şi Pui dau o micii tehnicieni — pionierii care au * de cerinţe. Simt şi-i pretind mai I
mină de ajutor constructorilor la avut meritul de a beneficia de ta­ mult. Şi ziariştii — cuvintul zia- •>
înălţarea noilor edificii social-cul- băra „minitehnicus" din Satu Mare. I rist vine de la zi şi zilnic, dar ■ ei g
turale, iar alţii, — si aceştia sînt Mesagerii purtătorilor cravatelor , nu muncesc numai ziua, ci şi 8
cei mai mulţi — grăbesc, cu parti­ roşii cu tricolor din judeţ — Mă­ ■ noaptea — ziariştii, aşadar, ştiu „
ciparea lor ia muncă, încheierea ruţa Bulz (Baia de Criş), Dealt Iu- | ce aşteaptă cititorul şi se strădu- jj
lucrărilor de pregătire a noului an ditha (Deva), Cristian Timar (Pe­ , iese să nu-1 dezamăgească. E o |
şcolar. troşani), Septimiu Giurgiu (Sime- interrelaţie fertilă, productivă în <
Imaginile şi amintirile care vor ria), Sorin Băroi (Hărău), Sebastian I planul valorilor spirituale. Ieri s-a >
adăuga cele mai multe file albu­ Suşman (Teliucu Inferior) si A- , sărbătorit „Ziua presei" şi orile-}
mului vacanţei s-au „scris" în ta­ drian Popa (Hunedoara) — se află iul mi s-a părut binevenit pentru ,
bere. De frumuseţea lor au bene­ în aceste zile în tabăra Forumului ! a zăbovi cu un gînd dc gratitu- >
ficiat mulţi pionieri şi şcolari hu­ naţional al Organizaţiei pionierilor Istoricul Iladrian Daicoviciu, aflat pe şantierul arheologic de la sanc­ , dine în preajma celor ce ne dau |
nedoreni. Cite asemenea frumuseţi de la Colibaşi. împreună cu alţi tuarele neamului din Munţii Orăştiei, a fost invitatul de onoare al celor . pîinea spirituală de fiecare zi. ,
n-au consemnat pionierii din ta­ 440 de pionieri din tară, reprezen­ 150 de pionieri şi utecişti din judeţul Constanţa, care şi-au petrecut o
băra de orientare turistică de la tanţii Hunedoarei au făcut bilanţul parte din vacanţă in tabăra de la Costcşti. Intîinirea cu istoricul pe RADU CIOBANU |
Novaci (Gorj) sau din cea de na- activităţii politico-educative desfă­ locuri de istorie a fost emoţionantă, instructivă şi educativă.