Page 23 - Drumul_socialismului_1977_08
P. 23
© MARŢI, 16 AUGUST 1977
Pag. 7
eu PRIVIRE LA PREVEDERILE LEGI 4 „NU AVEM" — [
I UN „SORTIMENT" 1
im: ) CARE AR TREBUI \
PENSIILOR SI DECRETULUI DE \ SĂ LIPSEASCĂ /
l
1 Am intilnit şi din păcate con- l ’
MAJORARE A PENSIILOR t tinuăm să întilnim pe „nu a-
iinnnrn vn înlîJnirn
«nn n~ !
} vem“, atunci cind soliciţi ceea '■)
* ce .este scris negru pe alb '
m t
ia i
llisfa de meniu uneia sau alteia
4 ECONO ' din unităţile de alimentaţie pu- i
a economie (Urmare din pag. 1)
caracterizată I blică. Aşa s-a întimplai zilele }
area sau e-l Creşterea neplafonată a pensiei la sulă. Pe de altă parte, diferen ! trecute, cind lă hanul „Cerbul", ţ
funcţie de ) aparţinând Cooperativei de con- l
. sau altor V ţierea procentelor in cazul aceleiaşi l suni Brad, unde nu se găseau j
din punct! retribuţii medii în funcţie de grupa I virşli, deşi erau prevăzuţi in I
iustriai. Me- \ în funcţie de grapa de muncă de muncă reflectă importanţa so ) listă. Exemple s-ar mai puteai
iilor econo- cială a muncii depuse în anii de
imul caplta :s activitate. Procentul maxim din i da multe şi de la alte unităţi, j
ă d.c. a ţări-1 baza de calcul esle dc 85 Ia sulă pen 1 „Nu avem“ este ■ un... „sorti- (
l ment“ care
ar trebui să lip- /
lie slab dez- J Conform prevederilor Legii pensiilor, cei care lucrează în grupele I şi II de muncă beneficiază tru grupa I de muncă, de 80 la
e statele ca-1 de pensii mai mari. Dăm mai jos cîtcva exemple : - sulă pentru grupa a Il-a şi de 75 sească cu desăvirşire din unt- )
iltate. în e-1 la sulă pentru grupa a îll-a. \ tăfilc de alimentaţie publică. I
r dependentei Umanismul profund al legii esle
rialiste deţin reflectat şi de faptul că nu fixează CA SĂ NU AIBĂ
ante, conlro-] plafoane maxime, deşi nu limitea
însemnată! ză plafonul maxim, stabileşte ni BĂTAIE DE CAP
economice, i Pensia J 150Oj Pensia J 1050 Pensia ] 2400 velul minim în sumă absolută al (
îturi uriaşe L 8 pensiei. Iată, dc pildă, în cazul u- La C.A.P. Sintandrei era o 1
rea ţărilor I Grupa 1 Grupa 1 Grupa ______ =»Ji nei retribuţii medii de 1 201 lei, a- ) gazetă de perele. Era... dar nu 1
rile depen-l m plicind procentul de 80 ia sută i mai esle. A fost luată şi arun- '
ct de vedere / 1 cată intr-o magazie. Întrebat de
inuă să con- ţ 2320! pentru grupa I de muncă, 75 pen ice a procedat a.şa, tovarăşul
tru grupa a Il-a şi 70 pentru gru
formă sau 1 pa a IlI-a, ar rezulta o pensie de , Andreşel Stelian, secretarul co-
desfacere I ) mitetului de partid, a răspuns
lentă alei Grupa II. 961, 901 şi respectiv 810 lei. Dar / cu seninătate că pentru a nu
nopolist din / legea prevede că cuantumul în su 1 avea bătaie de cap, că dinşii au
mă absolută nu poate fi mai mic
imperialiste.) 12240 de 1 020, 960 şi respectiv 900 lei. \ acum alte probleme mai im-
este favori-1 ! portante şi n-au timp să se o-
.erul unilate- j Grupa | | Grupa III. Grupalll. Şi calculul acesta este valabil în } cupe şi de gazeta de perete.
iei, de slaba l cazul tuturor tranşelor de retribuţie 1 Aici, nu numai gazeta de pere-
oidustriei, de > -iih ■tarifară medie. i te ci şi propaganda vizuală este
colonială, del a-mu——a aaam totaua» Iată, deci, suficiente elemente I inexistenţă. *
arilor depen- i oare fac din noile reglementări re
ct dc vedere) (Retribuţia tarifară gQOOjj |Retribuţia tarifară 3000 jRetribuţia larilara ‘^•QOol feritoare la pensii un sistem mo
prod'i ‘aj, bil, stimulativ şi echitabil. NUMAI LA SAC
de tfuiterii )
îuse agricole l ? Zilele trecute ne-a vizitat la
menţinută de I ' subredacţia voluntară a ziarului
imperialiste l i nostru din Haţeg cetăţeanul {
nai de jnij- Despre avantajele pensiei suplimentar®
I N.I., care ne-a adresat rugămin- '
ce şi extra-1 • tea să facem demersurile cuve-
itice şi ideo-* \ nite pentru a se publica în zia-
. cadrul că-1 LA CONTRIBUŢIA CU LA CONTRIBUŢIA CU ţ rul judeţean dialogul său cu u- ^
important îl/
ul neechiva-1 0e vorbă ou maistrul ® dacă se contribuie cu
îl de capital. ^ 2 LA SUTA 4 LA SUTĂ 4 la sută peste 25 de ani, j
principal PETRO CULDA,
cită vechime va cumulaşi
de ia Şantierul Petru Culda, i se va apli | na din vinzăloarelc magazinului,
J mixt din Haţeg, situat in strada \
de construcţii nr. 1 • timp de 5-10 ani, pro- ® timp de 5-10 ani, pro- ca un procent de calcul de i-Decebal. „Aveţi sare?“, întreb eu. '
18 Ia sută şi va primi o l „Din belşug“ — îmi răspunde
i solemna l a! T.O. Deva, despre centul de calcul fiind 5 la centul de calcul fiind 8 la ţ vinzâloarea. „Atunci, vă rog 4
cument poli- 1 pensie suplimentară de I kilograme„Cit anume ? — in- i
internaţional, l avantajele pensiei sută, pensia suplimentară sută, pensia suplimentară 1 treabă mirată vinzâloarea. Pen- *
ictele princi- * va fi de 126 Iei va fi de 202 lei. 454 lei, care se adaugă la i tru o asemenea cantitate să in- )
itică 'externă l pensia pentru munca de cep un sac ? Nici vorbă. Dacă-ţi î
«/./rnffr/if Qnvn n iei Jfl ,
s.Cu. adop-/ suplimentare I trebuie neapărat sare, o iei .
la”' întâlniri- ţ pusă. sac. E vorba doar de... 50 kilo
lo--)
..
i i. *
lilaterale ale l i y grame" ! ! ,,Numai atit... ? !“. i t
te, ale şefi-1 ) Şi uite aşa, am rămas fără 5 u
sau, în u-1 Noile reglementări' legale privind
e miniştrilor pensiile şi majorarea pensiilor, a- i s'are. Că doar nu era să cumpăr [
iniştrilor I
J.s.c. procla-l părute din necontenita grijă a par Menţionăm încă o dată că aceste 1 50 de kilograme ! (N. SBUCHEA,
dreptului > calcule sint raportate ia retribu \ corespondent. \
ie care sta- i tidului şi statului nostru de a asi • timp de 10-15 ani, • timp de 10-15 ani, la ţia actuală a lui Petru Culda şi \
gura oamenilor muncii venituri cit
se obligă l Ia nivelul actual de calcul al pen 1 SĂ CUNOAŞTEM Şl NOI
ze în rapor- 1 mai mari, au fost primite cu viu procentul de calcul fiind un procent de calcul de 12 )
ORA ÎNCHIDERII !
e şi in ra-1 interes dc marea masă a angajaţi siilor pentru vechimea în muncă, ORA ÎNCHIDERII ! ţ
ilelalte state, > lor. Prevederile privind atribuirea 8 la sută, pensia supli- la sută, pensia va fi de dar realitatea arată că pensia va
arilor faţă I pensiei suplimentare, prin contribu fi considerabil mai mare, pentru i Duminică 7 august, orele 21,30. |;
majore ce' ţia benevolă din retribuţia ta mentară va fi de 202 lei. 302 Iei. că de-a lungul următorilor ani de
nirea, anga-1 rifară cu 2 sau 4 la sută asi J în staţia „PECO" de pe strada lj
concrete de gură creşterea substanţială a pen muncă va beneficia de noi majo i Horia, din Deva, opreşte o ma- y
■ şină. Apoi alta.
ru soluţiona-ţ siei suplimentare, în raport cu pe rări ale retribuţiei, ia care se vor \ i|
:ăile şi mij-i adăuga şi creşterile aferente din — Vă rugăm să ne faceţi pli■ *
lune pentru) rioada cit s-a contribuit cu acest trecerea sa în alte categorii şi gra l nul.
laţiilor bila' procent. daţii superioare de încadrare cit şi j — Nu se mai poate, am ter- l
.economice :S Iată, concret, cit va cîştiga su
altă natură, l plimentar la pensie maistrul prin viitoarele majorări ale pensiilor. ' minat — răspunde evaziv de-1
se consti- > cipal PETRU CULDA, de la Şan ) servanta Tereza Smarandache. i
i — Ce-aţi terminat ? Benzina 7 1
înfăptuit Jal • timp de 15-20 ani, cu • timp de 15-20 ani, cu
n declaraţie tierul nr. 1 al T.C. Deva, dacă ? — Nu, programul pe astăzi 1
: un docu-l în raport de retribuţia sa actuală, procentul de calcul 10 la un procent de calcul de ţ — Dar programul e pină la
î importanţă / Un nou traseu i 22 ! Vă rugăm să ne serviţi, nu
orturile din-1 va contribui cu 2 sau cu 4 la sută. sută, pensia va fi de 252 14 la sută, pensia va fi de 1 mai avem benzină nici să ai- 1
nnatare ; ea i Să notăm, însă, că acest calcul se lei 353 lei. ! de autobuz interurban l jungem pină acasă. J
principale j rezumă la retribuţia actuală a lui / — La 22 plecăm noi acasă, l
’-Ttstor ra-j Petru Culda — 2 520 lei — şi deci ) dar de la 21,30 nu mai servim /
dau., d.s.c. 1 nu sint cuprinse majorările retri i înecpînd de duminică, 21 au- t oe nimeni — răspunde catego- i
îent juridic l î gust, întreprinderea de trans-
cu o mare buţiilor şi pensiilor ce vor avea * porturi auto Deva pune la dis i ric deservanta. Oare aşa să fie i
torie, repre-1 loc în continuare, in conformitate poziţia publicului un nou tra l tovarăşe şef de staţie ? *
ă formă de / cu prevederile planurilor de per
ir angaja- i spectivă. seu interurban de autobuz j CARE PROGRAM DE LUCRU |
onale, mai Este vorba de traseul Hunedoa 1 E BUN ? J
formală, de) Aşadar, în condiţiile noilor pre • timp de peste 20 de • timp de 20-25 ani, cu ra t- Deva — Lugoj — Timi
relaţiile bl t vederi ale Legii pensiilor şi De şoara, după următorul orar l
î a princi-) ani, cu un procent de cal- un procent de calcul de 16 plecare din Hunedoara la ora ^ Am fost in ziua de 11 august i
: internaţio- j cretului de majorare a pensiilor, a- 6,30, sosire in Timişoara la ora l la poşta din Deva să achit taxa )
!
Carta Or-) plicate la situaţia lui Petru Cul cui de. 12 la sută, pensia la sută, pensia suplimenta- 1 11,15. Plecare din Timişoara la * pentru telefon. .................................'
Am intrat în
inilor Unite. I da, veniturile sale la pensia su ora 16,15, sosire la Hunedoara \ clădirea poştei la ora 7,00.
de preşedin- > va fi de 302 lei. ră va fi de 403 lei. i 1 M-am dus la ghişeu. Am ruga-
Socialiste l plimentară vor fi, pe baza calcu la ora 21. ) t-o pe tovarăşa care era la
e Ceauşescu, i lului făcut împreună, următoarele : 1 (ghişeul respectiv să încaseze
:fi de state, ) ' banii. N-a vrut, deşi stătea de î
ile funda- /
aţiilor inter- 1 I pomană, spunând că are pro- 1
olaborării şi l 1 gram de la 7,30, deşi pe uşa de ţ
1 la intrare scrie clar că progra- rl
ritatea R.S. \ Colectivul de mumă—înaltă scoală de educaţie 1 mul pentru poştă este de la 6 j
oate statele, i
de orinduire»
la 21. Credem că programului i
ţele progre-i I de lucru cu publicul de la poş- .'
ice, antiim-) Ită i se pot aduce îmbunată- )
da sa con-1 Afirmaţia aceasta primeşte o con — n.n.). Am muncit şi acolo, m-am prinderii, secretarii comitetelor de dus intr-adevăr, a stat o săptă-
>tă împotri- 1 firmare în plus dacă ne referim la calificat ca mecanic, dar e o ex partid şi U.T.C., preşedintele sindi mină, apoi a comis un furt, a ple i ţiri, cit şi modului de servire l
ului, colo-l colectivul de muncă de la Fabrica perienţă tristă, pe care, pentru ni catului se interesează îndeaproape cat şi... dus a fost. Nu ştie ni l a cetăţeanului. (N. B. ZAMFI- 1
neocolonia-I de industrie locală din Orăştie. El mic în lume, n-aş vrea s-o mai tră de evoluţia lor. De două ori pe meni pe unde hoinăreşte. Să nu fi 1 RESCU — Deva). (j
1 respecta-1 a dovedit-o mereu, de-a lungul a- iesc". Pe Ioan C., din atelierul săptămînă, factorii răspunzători se găsit oare acolo, pe şantier, cli
lecărui stat! nilor, astăzi fiind deosebit de a- montaj-presă, l-am găsit aplecat întrunesc, se informează reciproc, matul, atmosfera, la care s-a aş ^ DIN FERICIRE. NIMIC GRAV
ertate, inde-1 preciat şi stimat pentru rezultatele teptat ? Nu ne putem pronunţa, în
suveranitate, / bune obţinute pe toate planurile. să e păcat de tinereţea lui pe care I O fetiţă de 12 ani păşea liniş-
—relor dej şi-o iroseşte aşa, fără rost (are doar ‘ tită pe trotuarul din faţa Insti
fără' Cu aproape două luni în urmă, 20 de ani şi ard o calificare — de tutului de proiectare din Deva.
;erin îl beneficiind de măsurile de înaltă Educarea şi reeducarea tinerilor mecanic auto — obţinută la un Deodată, a simţit că trotuarul
leme-1 umanitate privind amnistierea u- cedează sub greutatea sa. A
ve calea I nor infracţiuni şi încadrarea în centru de reeducare). reuşit să mai facă un pas şi...
excluderii l muncă a celor ce au săvîrşit aba Tinerii veniţi din detenţie sau a întors capul. Nu-i venea să
ţării cu fo- teri, aici au fost repartizaţi trei ti asupra unui strung. „E greu sau discută asupra celor ce mai sînt centre de reeducare, pe lingă fap creadă ochilor. In spatele ei
raporturile neri veniţi din centre de reedu tul că trebuie încadraţi în mun
modalităţile care. de ce eşti plin de sudoare ?“. „Nu de făcut. că, asigurindu-li-se şi condiţii de apăruse o adevărată fintină. A-
2 statul ro- e greu deloc, dar e cam cald azi. Desigur, rezultatul final ai efor continuare a pregătirii şcolare sau dincă de aproximativ__ 7 m, fîn-
ază să ac- Cum au fost ei primiţi în co Vreau să devin strungar, am înce turilor depuse depinde şi de tine profesionale, trebuie înconjuraţi cu tina fusese acoperită da con
infăptuirea lectiv şi trataţi în această perioa put o şcoală de calificare şi sînt ho rii în cauză, de dorinţa lor de a multă atenţie, trebuie să li se infil structori, in urmă cu ciţiva ani,
; mal sus dă ? Cum se simt în mijlocul noi tărât s-o termin. Oamenii de aici se integra în colectivele de mun treze sentimentul responsabilităţii doar cu o tablă subţire de
ltarea rela- lor lor tovarăşi ? Iată cîteva decla sînt tare buni cu mine şi nu vreau că unde au fost repartizaţi, de şi utilităţii lor sociale. Pentru _a- ciţiva mm, peste care s-a aşter- i
itate. D.s.c. raţii : „îmi place munca asta, mă să le înşel încrederea". felul cum înţeleg ei şansa ce li ceasta, colectivele de muncă sînt nut un strat de balast şi cârd- f
la Secreta- simt foarte bine aici, aş vrea să nu Despre cei trei tineri angajaţi de s-a dat de a intra şi rămîne în chemate să se preocupe permanent mizi. Iar la suprafaţă a fost )
iei Naţiu- mai plec“. Sint cuvintele lui Tra- curin'd ne-au vorbit frumos toţi din rîndul oamenilor, nu la marginea şi cu multă răspundere de îndru l turnat trotuarul propriu-zis. Şi I
:a ce întă- ian V., un tînăr timid, de nici 18 ani, jur, maiştri şi şefi de ateliere, cei societăţii. marea şi educarea lor, să-şi folo } atit. O totală neglijenţă din. j
i de instru- venit în întreprindere acum o lună jpartea acelora care au lucrat ţ
şi juridic şi jumătate. „Cum ai ajuns „acolo" ce şi-au asumat răspunderea pen Odată cu tinerii de care am vor sească cit mai eficient puterea de laici. Din fericire, nu s-a intim- i
cuprinzînd, de unde ai venit ?“ — l-am în tru deplina integrare a lor în mun bit mai sus, s-a întors din detenţie influenţare în scopul formării —la ; plat nimic grav, dar dacă se în- j
ca şi viaţa colectivului. Pentru a-
marea şcoală a muncii — de cetă
igaţii ale * trebat. .„M-am înhăitat cu nişte .ceasta. s-au preocupat de. la început şi Mircea Cuţureanu, tot din O- ţeni de nădejde, oameni _înaintaţi, I tîmpla, cine era oare vinova- l
răştie. S-a prezentat ia organul de
ire. „prieteni", am făcut o spargere, am şi se preocupă şi in continuare, cu miliţie, dar n-a vrut să se anga demni de noua noastră orinduire. jtuZ? (LIVIU BRAICA). |
I fost prinşi şi... am stat un an şi mult tact, cu grijă şi răspundere, jeze pe motiv că merge pe şantie
patru luni la şcoală (de reeducare •mai mulţi factori. Directorul între- rul de la Kîu Mare-Retezat. S-a DOINA COJOCARU
