Page 28 - Drumul_socialismului_1977_08

Pog. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NB. 41811

H U N E D O A R A 1977 FI

IERI SI

Pe coordonatele industrializării

De la uzina de fier, la marele

combinst s

După cum se ştie, in urmă cu lelor de la tatăl său, care a lu­ 800 mm, inginerul şi şeful secţiei
for ei ani, ia Hunedoara a fost a- crat „numai" 37 de and la uzina — Nicolae Pascu — s-a lăsat şi
Kiversată împlinirea a 220 de ani de fier. Tatăl i-a povestit, fiului el, recent, la „vatră". Intre cei
da atestare documentară a side­ istoria fontei într-atît de pasio­ cu vechimea cea mai mare aici
rurgiei pe aceste meleaguri şi a nant şi convingător, incit Arcadie se află şi maistrul principal, Ioan
S0 de ani de existentă a combi­ Schwartz — din 1945 în combi­ Dragbta, secretarul comitetului de
natului siderurgic. De fapt, a- natul hunedorean — a rămas de partid pe secţie.
iuncL, la 12 iunie 1884, cind a peste 33 de ani in preajma „fur­ — De la primul laminor de
intrat în funcţiune primul furnal nalelor mici“, cum li s-a spus şi 800 mm al Hunedoarei — ne spu­
la Hunedoara, lua fiinţă aici aşa- aşa le-a rămas numele, furna­ ne tovarăşul Ioan Dragota — a
zisa uzină de fier, având ca îna­ lele 1—6, unde astăzi este mais­ mai rămas o singură hală, cu oa-
intaşi furnalul de pe Valea Cer- tru principal şi secretar al comi­ jele de bază. Azi laminorul este
nei, de acum 220 de ani, si pe tetului de partid pe secţia I fur­ complet modernizat, dotat cu u-
cei de la Govăjdia, de acum 160 nale. tilaje de înaltă productivitate,
C.S. Hunedoara. O.S.M. ar. 2. Echipa o(,clarului Gheorghe Păscărea nu, de la cuptorul n
de ani Distanţa în timp, de la — Ce-a mai rămas, Arcadie pentru prelucrarea integrală a maşiniştii-şarjaro Vasile Gogoaşe şi Nicolae Crişan, după o nouă şarjă dată peste plan. foto :
elaborarea primelor tone de fontă Schwartz, din uzina de fier Hu­ producţiei de oţeluri.
la Hunedoara si până azi este nedoara ? Şi Ioan Dragota a preluat şta­
destul de mare. Dar adevărata — Pentru monografii şi arti­ feta pentru laminoare de la tatăl o cinci ani —- 27 miliarde ei snve
viaţă a siderurgiei moderne a cole de ziar a rămas doar nu­ său oare, după 32 de ani de mun­
Hunedoarei începe de la elibera­ mele. Pentru noi, însă, cei de că la „800“, în 1962 a ieşit la pen­
rea patriei Încoace. Mai exact aici, care am lucrat cu înainta­ sie. Nici fiul nu e departe de Există în colecţiile ziarelor, în obiective industriale sau sociale. miliarde, adică m
«pus, după 1948, după ce ou un şii noştri şi care le-am preluat cifra 32. Ioan Dragota transformă fototeci şi în filmoteci, aceste fi­ Cu toate acestea, ceea ce s-a fă­ miliarde anual !
an in urmă România devenise ştafeta, a rămas tradiţia de pri­ de 25 de ani blumuri de oţel în dele cronici ale vieţii de fiecare cut de atunci încoace în oraş şi egal, Jn •- Veţie şţ,
Republică. cepere, hărnicie şi dăruire mun­ laminate. zi, suficiente dovezi în stare să în judeţ, prin grija partidului şi HG P'x .«clITl LH;
Intoreînd alte file de mono­ citorească, pe care le amplificăm Făcind o raportare în timp a demonstreze că realităţile pe ca­ stalului nostru, mie mi se pare Ele exprimă ca/
grafie vom consemna că primul cu fiecare an, cu fiecare descăr­ ceea ce a acumulat Hunedoara şi re le vedem azi derulîndu-se sub de-a dreptul fantastic. Pur şi crea şi recrea valo
fumai modern al ţării a intrat In care de fontă. Mi se pare lu­ oamenii ei intr-un sfert de veac ochii noştri nu pot fi aflate, ari­ simplu nu am avut timp să ob­ de constructori ai
producţie la Hunedoara in 1952. crul esenţial pe care, la rîndul — vechimea în muncă la lami­ cit ar fi căutate, în arhivele cu serv câte schimbări s-au petrecut ele ne servesc ci
I-au urmat cele 4 baterii de coc­ nost ru, îl transmitem, cu aceeaşi norul de 800 mm a lui Ioan Dra­ documente a căror vechime a de­ de la o zi la alta, dar de cite ferinţă ; şi când
sificare (ti secţiile chimice, apoi forţă şi răspundere patriotică ce­ gota — aflăm un răspuns deose­ păşit 30 de ani. Dovezile aces­ ori meditez la ele mi se par fan­ ansamblul unei r
alte furnale, de capacităţi mărite, lor tineri, care rămân în urma bit de revelator privind marşul tea — imortalizate în cuvîntul ti­ tastice. cum e cea a cont,-
cele două fabrici de aglomerare, noastră eă tacă fontă la Hune­ impetuos spre dezvoltare şi pro­ părit, pe hârtie fotografică sau pe Şi totuşi, omul căruia toate dcţul Hunedoara, •
oţelăriile Martin nr. 2 si electri­ doara. gres al tării întregi. Astfel, volu­ pelicule de film — amintefic mul­ transformările survenite în aceşti de sisteme de r<y
că, laminoarele. Politica partidu­ De fapt, ne-a mai spus inter­ mul investiţiilor alocate de partid tora dintre noi de anii cînd, la ani pe faţa localităţilor îi Detaşăm din a o,
lui pi statului nostru de dezvol­ locutorul, din primele 4 furnale, şi de stat acestui oraş de side- chemarea Partidului Comunist par fantastice e unul din­ fră — 3 183 400 000
tare impetuoasă a industriei, a care constituiau dotarea uzinelor rurgişti în ultimii 25 de ani echi-fe Român, pe şantierul naţional tre miile de ctitori aflaţi de volumul investiţii;,
întregii economii naţionale, s-a de fier, ultimul se mai află în valează cu valoarea fondurilor Bumb eşti—Livezeni se punea una la primele începuturi şi pină azi ective social-cult,
concretizat, la Hunedoara, intr-un funcţie poate ca o amintire sau necesare construirii unui oraş ou din primele pietre la temelia re­ pe schele. întreprinderea do ma­ cele pentru locuin'
combinat siderurgic modern, con­ poate ca o comparaţie cu prezen­ un milion de locuitori, adică a- construcţiei, cînd Valea Jiului, teriale de construcţii, întreprinde­ rea. în 1975 inve_
stituit, azi, din 7 uzine, zeci de tul — dar i s-au adus destule proape 11 oraşe de mărimea de Hunedoara cu oraşele lor în de­ rea „Marmura", laminorul de 750 pentru asemenea
secţii, ateliere, laboratoare, in ca­ modem izărL azi a Hunedoarei. venire sau in renaştere, adică mm, laminorul bluming de 1 300 zentau ceva mai
re lucrează peste 17 000 de oa­ In combinatul siderurgic hune- Un singur lucru ar mai trebui şantiere, erau loc de muncă, şcoa­ mm, nr. 2 de sîrmă, fabrica do lioane lei. In ani,
meni Din aceştia, circa 7 600 sânt dorean însăşi ştafeta generaţiilor spus. Ultima monografie a Com­ lă, casă şi loc de culturalizare dolomită de la Zlaşti, fabrica de de atunci şi care
comunişti — un nucleu puternic, este o tradiţie. Doi fii ai fostu­ binatului siderurgic Hunedoara, pentru mii de tineri ce îmbrăca- oxigen numărul 2 şi cite alte o- pină la sfîrşitul
unit, hotărât, care organizează şi lui furnalist Constantin Qprincă datată 1974, la virsta de 90 de seră uniforma reconstrucţiei. Câţi biective nu poartă pe ele sem­ mele alocate pen
conduce cu competenţă si înaltă lucrează azi la oţelăria electrică, ani a acestui gigant producător ani au trecut de atunci ! nătura zidarului Tudor Polifro- această natură re
răspundere revoluţionară activita­ Iar din familia Moise, trei gene­ de metal, este deja depăşită de De anii aceia îşi aminteşte zi­ nie, om pdntru care, in mai bine peste 630 m;Jioar
!(
tea în această mare şi reprezen­ raţii — bunicul, fiul şi nepotul evenimente, de ritmurile dezvol­ darul Tudor Polifronie, de la de 21 de ani, I.C.S.H. a însemnat dezvoltare mare '
tativă cetate de metal a ţării. — s-au succedat, în anumite pe­ tării socialiste. Cu siguranţă, însă, şantier, şcoală şi familie. de consum mare
In combinat lucrează încă mulţi rioade s-au aflat împreună, pe că următoarea monografie, prevă­ şantierul 1 al I.C.S. Hunedoara. Cîţi Tudor Polifronie numără mează, lucru de
— Nu pot şă uit imaginea Hu­
oameni care au luat pieptiş urcu­ cajeie primului laminor al Hune­ zută pentru anul 1984, la cente­ nedoarei în care am venit eu azi judeţul Hunedoara ? Cîteva dată în documen'
şul, adică începuturile construc­ doarei, cel de 800 mm. Ultimul narul combinatului, va vorbi mai pentru prima dată în 1956. Lu­ mii, fiecare cu începutul şi cu in viaţa practică.
ţiei socialiste. Unul dintre ei este reprezentant, Romulus Moise, a bine despre ceea ce s-a făcut, se crez de mulţi ani în cadrul continuarea sa la scară diferită. Marile valori i:
comunistul Arcadie Schwartz, oa­ Ieşit şi el de curînd îa pensie. face, se va face în Hunedoara. I.C.S.H. la construcţii industriale Ei desăvîrşesc o operă ale că­ val tarea industri
re a învăţat abecedarul furna­ Un alt veteran de la laminorul de DUMITRU GHEONEA şi mă număr printre cei ce au rei dimensiuni le dau mai con­ s-au răsfrânt pon. t
cludent cifrele.
pus umărul la realizarea multoc absolută asupra
noastre. Şi in ac-
In 1965 statul investea pentru
dezvoltarea industriei şi vieţii so­ tiţiile pentru scop
ciale a judeţului Hunedoara cir­ rale sint o bază
Sintom un pop
ca 1 289 000 000 lei. După 10 ani.
Biografia unei aşezări din Valea Jiului în 1975, cifra se ridica la aproape tori. Am fost in'^
3 miliarde, ca in cincinalul actual, de după eliberare’
1976—1980, corespunzător prevede­ finit pentru to
Ia preajma bulgărilor de căr- Român. Un sfert de milion de valoarea producţiei industriale. va oferi locuitorilor săi cele mai rilor Congresului al Xl-lea al Şi aceasta, sub
bone s-a ţesut o istorie cu pa­ metri cubi de apă au fost scoşi Populaţia oraşului atinge astăzi bune condiţii de locuit. partidului, ea să se cifreze ia ieaptă a Partidul-'
gini dense, Înflăcărate, cu scris din galerii, şute de metri de ga­ cifra de aproape 30 000 locuitori. Dar, despre trecutul şi prezen­ peste 27 miliarde lei, din care. mân.
«sţpru, negru şi roşu, cuprinzând lerii refăcute. Apoi, montarea in­ Numărul elevilor de azi este egal tul Vulcanului, cei mai în măsură din fondurile statului aproape 26
drame şi înălţări. Vulcanul este o stalaţiilor, aerisirea. Apa a fost cu cel al populaţiei întregii co­ să vorbească sânt minerii, locui­
prezenţă permanentă în această scoasă in 45 de zile In ioc de & mune din anul 1944. Cifrele care torii lui. Pentru condiţia trecutu­
Istorie. luni dt se prevăzuse. Era şi a- se referă la creşterile rezultate în lui reproducem din scrisoarea
Desprindem din această lungă eesta un semn ol puterii, «1 for­ anii construcţiei socialiste por­ minerului Gheorghe Băieş, adre­
desfăşurare, Întinsă pe aproape un ţei muncitoreşti, declanşată de nesc toate de la dublu tn sus. sată primăriei localităţii la 19 ia­
•ecod şi Jumătate, doar câteva partid. La 9 aprilie 1951 din mina Altele nu pot fl, pur şi simplu, nuarie 1931. Imagini grăit*
crâmpeie. Unele se află Întipărite Vulcan a ieşit primul vagonet de comparate, neavînd termeni pen­ „Subsemnatul Băieş Gheorghe,
Sa memoriile celor bătrâni, altele cărbune, un vagonet şimboJizind tru trecut. S-au construit 6 525 a- cu profund respect rog să binevo­
«e n-apucă să ee sedimenteze că mâna clasei muncitoare pe pute­ partamente, care formează doar o iţi a-mi asculta cererea mea. Sînt
ta suprapun înnoirile. rea politică şi economică, voinţa parte din ceea ce se numeşte o- miner descontat de la societatea
—7 «eptemhrie 1931. In «ala de sa dirză de a scoate ţara din ne­ raşul modem. Dar nu numai atâ­ Vulcan. In etate de 61 de ani făr
«Pel a minei „Chorin" apare ulti- voi şi de a o duce înainte, spre ta. Vulcanul şe află In avanpos­ de lucru de 6 luni, muritor de
■ea listă neagră. Pe ea — ulti­ prosperitate şi bucurii. In istoria tul acţiunii ample de înlăturare a foame cu întreaga familie. Şi nu
mii mineri daţi afară de la lucru. Vulcanului #-« deschis o pagină poluării. Doar in trei blocuri nu obţin nici pensia, după cum aş fi
A doua zi şirena n-a mai sunat. îndreptăţit s-o primesc, a fost res­
Cotmpresoarele şi ventilatoarele pinsă de către Casa Cercuală Pe­
un încetat să lucreze. Colivia a troşani... înaintând rugămintele
înţepenit între ghidaje ca un pod către onoratul Consil Comunal să
pe gura puţului. Luminile s-ou bine voiască a mă ajuta cu oareş-
«tins şi liniştea dureroasă s-a «- VULCAN - ORAŞUL RENĂSCUT care sumă bănească. Făcind acest
şezat deasupra minei, apoi »-a bine m-ar scoate din ghearele
răspândii ca o pelagră asupra su­ foamei cumplite...".
fletelor înnegrite ale oamenilor, La o lună şi o zi, minerul pri­
aruncaţi în ghearele foametei şl meşte din partea Notariatului
desnădejdii. In timp ce mina se nouă, pagina refacerii şi construc­ este introdusă termoficarea, dar cercual Vulcan următorul răs­
umplea de apă, aşezarea mine­ ţiei pentru ţară, pentru omul său şi acestea, ca şi cele ce se vor puns :
rească se golea de oameni şi de muncitor, oropsit şi împilat atâta construi in anii viitori, vor be­ „Nedispunând comuna de numă-
orice umbră de zâmbet. vreme. La doi ani după redeschi­ neficia de efectul termoficării. rar pentru a putea acorda ajuto­
Dacă pină atunci, cei care nu derea minei, comuna a devenit o- rul solicitat, cererea se respinge
lucrau în mină, ci în alte locuri, raş şi asta nu pentru a schimba Oraşului i se deschide o pers­ şi se aşează la dosar".
au înţeles cit de puternic sint o denumire cu alta, ci pentru re­ pectivă şi mai înfloritoare în ac­ Mihai Dudescu şi Szabo Balazs
tualul cincinal şi într-un viitor
legaţi de mineri, din acel mo­ alitatea ce o trăia şi mai ales sint doi mineri de frunte ai Vul­
ment li s-a cristalizat acest ade­ pentru perspectiva ce i se deschi­ mai îndepărtat. Paralel cu dez­ canului de astăzi şi oameni vechi
văr în chipul cel mai brutal. Lis­ dea. voltarea considerabilă a capacită­ aici.
tele negre au început să apară ţilor productive actuale va spori Dudescu : „Cînd am venit aici
săptămânal şi la primărie. Erau Astăzi, Vulcanul modem, cel corespunzător nivelul şi volumul erau două blocuri şi un cămin.
daţi afară frizeri, croitori, zidari, mai frumos din Valea Jiului, mai producţiei. Pe teritoriul oraşului Datorită grijii partidului pentru
vor apare noi unităţi economice,
păstrează pentru o scurtă vreme
dulgheri, chelneri, funcţionari. Fă­ munca şi viaţa minerilor au ve­
ră mină viaţa şi-a întrerupt frânturi de cartiere vechi, denu­ între care o uzină de utilaj mi­ nit alte şi alte blocuri, şcoli, ma­
nier, o fabrică de textile neţesute
cursul şi exodul iniţial al mine­ mite, ca în toată Valea Jiului, gazine, grădiniţe. Astăzi stăm în­
rilor spre alte locuri a continuat colonii. Este, parcă, gestul omului ou circa 800 de angajaţi, care vor tr-un oraş frumos. S-a înălţat o- £ft\
absorbi marea majoritate a for­
cu cel al neminerilor. Trei cin­ care şi-a reînnoit toată casa dar dată cu noi. Şi noi ne-am început
cimi din locuitorii Vulcanului au mai păstrează un scăunel cioplit ţei de muncă feminine din oraş familiile de la puţin, dar acum b
o
şi
coloană
împrejurimi,
de
luat drumul pribegiei. din lemn cu barda. Pentru a-şi a- avem de toate".
In acea beznă socială a licărit duce aminte de trecut, de părinţi, transporturi auto, un mare de­ Szabo : „Era aici uzina electri­
simbolic o lumină de nădejde, de de o anumită condiţie ? Poate. pozit de laminate la Paroşeni şi că ce a afumat totul în jur. A- I BS8m*j 11
Oricum, acele frânturi de cartie­
altele. în curînd vor fi începute
o mare forţă sugestivă, despre ca­ cum, prin grija partidului şi sta­
re s-a aflat 20 de ani şi cîteva re sint piese de muzeu, piperni­ lucrările pentru noul centru civic, tului nostru, puterea ei se află în
în care se vor construi numai in
luni mai tîrziu. O brigadă de mi­ cite, afumate, pină în măduvă, acest cincinal 1135 apartamente, casele noastre ; ne dă căldură. Nu
neri s-a fotografiat, iar poza a fost amprenta unui trecut învins defi­ un sediu politico-administrativ, o mai avem fum. Nimic nu era as­
nitiv şi irevocabil.
introdusă într-o sticlă şi înzidită casă de cultură cu 600 de locuri, faltat, numai noroi peste tot. Şi
intr-un dig pe o galerie părăsită. Din tot ce a acumulat Vulcanul un cinematograf, o sală poliva­ la mină e altfel şi acasă e altfel
Simţul lor de mineri le-a spus că de la redeschiderea minei vom lentă de sporturi, peste 10 000 şi noi sîntom altfel. Vulcanul este
pe aceste locuri vor mai reveni puncta doar cîte ceva. Oraşul are mp spaţii comerciale, două şcoli cei mai frumos ara? din Valea ■il ţf
şi că viaţa va pulsa din nou astăzi două exploatări carbonifere, cu toate dotările necesare, un dis­ Jiului".
cândva. Şi, aşa a şi fost ! o termocentrală, o preparatie de pensar, o grădiniţă şi multe al­ Revelaţia Vulcanului se află în
-.Ceea ce in 1931 minerii doar cărbuni, o secţie în plină dezvol­ plină desfăşurare, spre binele oa­
simţiseră a devenit o realitate tare pentru producerea elemente­ tele. menilor săi, mineri şi familiile
puternică în anii socialismului sub lor de armare, ooupînd un loc de Oraşul, care îşi întinde aripile lor.
conducerea Partidului Comunist frunte între oraşele judeţului la maiestuoase spre brazii muntelui, CORNEL ARMEANU