Page 29 - Drumul_socialismului_1977_08

» MARTI, KS AUGUST 1977 Pag. 5

LE DE M O N O G R A F I E «mîniiiMnimiiifliînam

■■’Li -A :

AZI AL JUDEŢUL JLi $ $ (3 A 61 AflEOTP
w

ewlulAUbUâ 1

O REALITATE INCONTESTABILĂ DIN Făurari de bunuri materiale,
VIAŢA SATULUI HUNEDOREAN
făurari de frumuseţe
S-au schimbat radical muica
Durând vetrele noastre de mun­ că în anii libertăţii opera de ţiei, grandioasa manifestare
că şi de viaţă — uzinele noastre, dezvoltare a civilizaţiei materia­ „Cântarea României" — lan­
şi trasul ţăranilor cooperatori casele noastre — înfăptuim nu le a mers mină în mină cu cea sată ţării, iniţiativa preşedin­
la
'Nicolae
numai o operă de dezvoltare a pentru
tovarăşul
nou, telui
omului
plămădirea
civilizaţiei materiale, ci şi una având permanent orientarea în­ Ceauşescu — a urcat pe scena
Un cuprinzător tablou al muta­ cit mai deplină a rezervelor de de aceleaşi dimensiuni, închinată ţeleaptă a conducerii de partid amplei întreceri a frumuseţii pe­
ţiilor ce au avut loc în anii lu­ creştere a producţiei agricole, de făuririi omului nou. E o realitate şi de stat. Dacă ne-am întoarce ste 70 000 de artişti hunedorend.
minoşi ai socialismului în mun­ dezvoltare a avuţiei obşteşti a coo­ cu care ne-am obişnuit, o con­ la anii de început ai noii noas­ Diplomele câştigate cu arcuşul, cu
ca şi viaţa locuitorilor comunei perativei agricole. Nivelul recol­ siderăm firească — şi este fi­ tre epoci, am găsi prea multe go­ jocul, cu ciutul, cu talentul ce a
Toteşti, care este asemănător telor, datorită introducerii pe sca­ rească în societatea noastră luri pe locurile unde azi se înal­ irum.pt năvalnic în deceniile li­
prefacerilor din oricare alt sat al ră largă a mecanizării şi chimi­ nouă pe care o edificăm de 33 ţă edificiile în care cresc şi se bertăţii, se întîlnesc cu cele cu­
judeţului nostru, al României so­ zării, a tehnologiilor moderne, a de ani Încoace — dar care are formează generaţiile de mîine — cerite la dogoarea cuptoarelor
cialiste, ar necesita multe pagină sporit de două, trei şi chiar de valori inestimabile. înălţînd noi­ muncitorii noştri, meşterii noş­ siderurgice, în adîncurile de căr­
Pentru a oferi cititorilor o ima­ mai multe ori în ultimii ani. în le construcţii, muncind ogorul, tri, inginerii noştri, cei care vor bune şi metal, 1a strung şi la
gine cit mai exactă a dimensiu­ aceeaşi măsură a crescut şi con­ manevrând unelte de înaltă teh­ prelua, mînui şi dirija agregatele tabloul de comandă, la volanul
nilor care definesc dezvoltarea tribuţia unităţii la constituirea nicitate şi productivitate, făurarul viitorului. maşinii ş.i la războiul de tesut.
economico-socială a comunei, a fondului centralizat de produse de bunuri materiale îşi afirmă şi „Problema pregătirii şi formării „Eu îl ştiu pe Vernic un artist
elementelor care atestă noul mod agroalimentare al statului. Pen­ vocaţia creatoare, dezvăluind e- de noi contingente de specialişti, bun, dar e şi mai bun strungar".
r. 4, precum şi de muncă şi ridicarea bunăstării tru a folosi cu eficienţă ridicată chilibrul puterilor sale lăuntrice, înarmaţi cu temeinice cunoştinţe, Cînd directorul unei unităţi in­
VI11GIL ONOIU ţăranilor cooperatori apelăm la pămîntul şi condiţiile pedoclima­ conştiinţa sa. O conştiinţă şlefui­ capabili să răspundă în bune dustriale (ing. Ioan Cîndea) vor­
limbajul cifrelor şi al faptelor tice, cooperativa a înfiinţat o li­ tă acolo, în procesul dătător de condiţiuni exigenţelor tot mai beşte astfel despre un artist a-
mai semnificative. vadă intensivă pe 105 ha, care energii al muncii. E o armonie înalte ale organizării şi condu­ mator oare pe scena finalei ma­
stifii începem cu locuinţele, ele re- în acest cincinal este cuprinsă in între ce creează şi pentru ce cerii producţiei, ale întregii acti­ relui festival a cucerit — împreu­
* prezentind „cartea de vizită" a procesul, de modernizare. De ase­ creează, fapta muncitorului pur- vităţi sociale, devine o problemă nă cu membrii orchestrei din ca­
locuitorilor din cele patru sate menea,
urmărindu-se
concentra­
.ai mult de 5 ale acestei comune. în ultimii ani rea şi specializarea producţiei, tînd semnătura de conştiinţă a sa. centrală a însuşi progresului so­ re face parte — locul III, nu poţi
Opera au are s-au construit 346 de case, ceea s-a extins cultura cartofilor la „Acesta-i cîştigul nostru, şi nu cietăţii noastre socialiste" — ce­ să nu încerci sentimente de ad­
Irumu-»ţp Nij ce înseamnă că mai mult de ju­ 110 ha, ceea ce permite ca anual l-am fi putut avea dacă n-am fi rinţa, subliniată de secretarul ge­ miraţie şi respect. „Piesele pe
al
tovarăşul care le execută el sînt de mare
partidului,
faţa cifrelor. . mătate din familii trăiesc in lo­ cooperativa să livreze peste 1 000 muncit în libertate. Libertatea a neral
răcită tea, de a cuinţe noi, luminoase şi spaţioa­ tone din acest produs, din care rupt zăgazurile trudei noastre NICOLAE CEAUŞESCU, găseşte complexitate, Ion Vernic e prin­
i’l, a unui popor se, cu un grad ridicat de con­ cea mai mare parte o reprezintă pentru alţii şi a dat slobozenie pe pămînt hunedorean concreti­ tre cei mai buni meseriaşi din
vieţii noi. Dar fort. Mai consemnăm şi ridicarea producţia de săminţă pentru alte şi muncii şi cîntului şi jocului. zare prin cele două institute de schimb" — ni-1 prezintă mais­
\ sistem de re- a'cinci blocuri, precum şi elibe­ unităţi agricole cooperatiste din Am fi ajuns noi să ducem pe învăţământ tehnic superior. trul Nicolae Rusan, de la atelie­
vorbeşti despre rarea deja a cinsprezece auto­ judeţul nostru. Grija faţă de gos­ scenele Capitalei ori la festiva­ Mii de specialişti a dat mine­ rul de montaj-presă al F.I.L.
ripere complexe, rizaţii pentru construirea de case podărirea chibzuită a pămîntului lurile folclorice din Europa fru­ ritului ţării Institutul de mine Orăştie. Iar despre un alt artist
trucţiilor în ju- noi_ in anul viitor. Prin aportul se desprinde şi din preocuparea museţile noastre ?“. Mărturisirea din Petroşani. Creat acum 29 de de frunte, deţinător al aceluiaşi
nu te poţi lipsi cetăţenilor, peisajul comunei s-a pentru executarea complexului de artistului amator Ion Rusan* — ani, dezvoltîndu-se intr-un cadru premiu, — lăcătuşul Nicolae
'erinţă. îmbogăţit cu. trei cămine cultu­ lucrări pentru desecare-irigare a venit cu formaţia de dansuri să nou, propice legării teoriei cu Turdăşan, şeful compartimentului
?st întreg o ci- rale, trei şcoli, cu noi spaţii co­ unei suprafeţe de peste 540 de participe la scenele de masă ale practica, Institutul de mine asi­ mecanic şef, tovarăşul Ioan To-
■ lei. Reprezintă merciale, iar în anii următori ai hectare. filmului „Aurel Vlaicu" ce se gură invăţămintului tehnic un mescu spune : „Are o mână, să
of pentru obi- acestui cincinal „zestrea" se va în balanţa producţiei marfă şi toarnă pe pământ hunedorean — conţinut viu, concret, prin folo­ nu-i zic de aur, ci de un lăcătuş
jrale în care amplifica cu un dispensar uman, în structura veniturilor coopera­ ni se pare revelatoare. „Acesta-i sirea imensului laborator sub­ desăvârşit. Om de bază, între oa­
,e! deţin ponde- un complex de deservire, o baie tivei şi ale cooperatorilor un loc cîştigul nostru". A-ţi pune sem­ teran al Văii Jiului. Pe o menii noştri de bază".
-stiţiile alocate comunală — să amintim doar ci- de seamă îl deţine sectorul zoo­ nătura de conştiinţă pe faptele altă platformă industrială de A ieşit maistrul miner Rusalin
scopuri repre- teva din principalele obiective. tehnic. Cooperativa are în pro­ tale înseamnă un pas făcut prestigiu a judeţului — la Pupăză din adîncurile (Thelarului
mult de 611 mi- Datele statistice ne mijlocesc să prietate obştească mai mult de nu oricum, ci cu tot ceea ce Hunedoara —, se pregătesc să urce pe cea mai înaltă treaptă
care au trecut evidenţiem şi alte aspecte din 900 bovine şi 800 ovine. De ase­ anii 33 de libertate au dat Hu­ viitoarele cadre de specia­ a succesului artistic cu ansam­
vor mai trece „perimetrul" nivelului de trai. în menea, gospodăriile populaţiei au nedoarei : şcoală — de la grădi­ lişti în siderurgie. O bază ma­ blul „Pădureanca" din Dăbîoa —
cincinalului, su- ultimii ani, peste 250 de familii 575 bovine, 900 ovine şi 785 por­ niţă pînă la învăţământul supe­ terială adecvată profilului confe­ premiul I pe ţară.
tru investiţii de şi-au procurat garnituri noi de cine. rior —, loc de muncă, casă de ră invăţămintului atributele noi Ei, făurarii de bunuri materia­
■prezintă anual mobilă, mai mult de 110 sînt po­ Sarcinile ce revin comunei din cultură, bibliotecă, teatru, cine­ ale îmbinării sale organice cu le, sînt şi făurarii de frumuseţi.'
e 1 i Fond de sesoare de maşini de spălat, 146 planul de dezvoltare economico- matograf, cămin cultural, muzeu, producţia şi cercetarea. Ei sînt cei ce fac să urce săgea­
r
înseamnă fond au televizoare, există 412 abona­ socială în profil teritorial se în­ universitate populară... Şi dacă în acest început de ta întrecerii pe grafice şi tot ei
in anii ce ur- mente la radio, sînt înregistrate făptuiesc cu succes. Realizările Ce s-a făcut şi se face aici, ca toamnă, grădiniţele, şcolile, facul­ ne aduc comorile festivalurilor
monstnat nu o 36 de autoturisme, anual prin ma­ obţinute în cinstea zilei de 23 pretutindeni în ţară, se referă la tăţile din judeţul nostru îşi vor „Luceferi de metal", „Prag de
■ele de partid, gazinele cooperaţiei de consum se August (s-au înregistrat depăşiri om. Şi e-a făcut enorm. Deşi deschide porţile pentru cei a- plămădire şi istorie românească",
ne-au mai rămas multe de înfăp­
proape 100 000 de preşcolari, elevi „Sub arcuri de lumină", „Sarmis",
desfac mărfuri în valoare de la producţia marfă de lapte, car­
nvestite în dez- 2,5—3 milioane lei. Iată numai ne, grîu şi alte produse) demon­ tuit. Dar dacă azi copiii noştri — şi studenţi, dacă în cele peste „Dialog pe aceeaşi scenă", ei sînt
,ală a judeţului o parte din argumentele care o- strează cu putere că ţăranii coo­ cei cărora de un an încoace le 300 de cămine culturale, 7 case membrii formaţiilor de lucru ale
ieral şi în sumă glindesc condiţiile sociale de azi peratori şi mecanizatorii din To- spunem cu drag „şoimii patriei" de cultură, 12 cluburi ale sindi­ abatajelor, furnalelor, centralelor
nivelului vieţii ale ţărănimii cooperatiste, scoa­ teşti sînt angajaţi cu toate efor­ — se joacă, învaţă poezii şi cîn- catelor, 25 cinematografe orăşe­ electrice, schelelor noilor cartiere
est nivel, inves- tece în peste 280 de grădiniţe, neşti, 2 muzee, 2 teatre profe­ şi tot ei susţinătorii formaţiilor
>uri social-cultu- terea vieţii satelor din imobilis­ turile în ampla şi complexa acti­ dacă pentru cei mărişori din sionale (majoritatea create în „Mureşana", „Silvana", ai altor
mul de veacuri, pe baza politi­
vitate de transpunere in viaţă a
materială solidă, cii înţelepte a partidului nostru, hotărârilor Congresului al Xl-lea cursul primar şi gimnazial vor anii pe care îi numărăm din Au­ ansambluri oare aici, şi In tară,
ort de construc- al cărei ţel suprem ii reprezintă al partidului, ale Congresului ţă­ fi deschise la acest apropiat 15 gustul eliberării încoace), activi­ şi dincolo de fruntariile ei au
otdeauna ; anii ridicarea bunăstării întregului rănimii. septembrie porţile a peste 500 tatea educaţională va cunoaşte dus, duc şi vor duce măiestria şi
însă ne-au de- de şcoli, dacă învăţământul liceal noi izbînzi — e pentru că pa­ virtuozitatea artei, inspirîndu-se
tdoauna vocaţia, popor. IOAN ZEICONI (29 de licee) şi cel profesional trimoniul nostru cultural, con­ mereu din izvorul nesecat al fol­
Schimbările profunde petrecute
•onducerea înţe- in viaţa ţăranilor cooperatori sînt secretarul comitetului corespunde în mai mare măsură stelat de epoca socialismului, se clorului nostru românesc.
ji Comunist Ro- legate nemijlocit de munca rod­ comunal de partid Toteşti, specificului dezvoltării economi- îmbogăţeşte cu noi valori. şi crea­ LUCIA LICIU
muncii
Festivalul
co-sociale a judeţului, e pentru
nică depusă pentru valorificarea N. TÎRCOB
ION CIOCLEI
sare ale dezvoltării localităţilor noastre I s Raport munc
I
s în cinstea
I
WfrWM ■tmm naţionale
i
*
• Harnicul colectiv al Combi­ exploatării în cele mai bune con­
i diţiuni a instalaţiilor şi agregate- ;
* natului siderurgic hunedorean ra­
portează în cinstea marii sărbă­ lor, productivitatea a fost reali­
i tori naţionale — 23 August, zată în proporţie de 104 la sută.
* rezultate remarcabile în produc­ • Constructorii Şantierului 2 |
ţie. De la începutul anului şi pî­
i Deva au obţinut succese frumoa­
nă în prezent siderurgiştii au se in activitatea de construire a i
I produs suplimentar sarcinilor de unor noi obiective industriale şi
plan peste 90 000 tone fontă, 42 600 sociale. Toate aceste rezultate le j
tone oţel, 14 800 tone cocs meta­ dedică zilei de 23 August. Pe lin- !
I lurgic, 117 000 tone minereu aglo­ gă faptul că sînt la zi cu planul !
* merat şi 32 500 tone laminate. De de producţie, ei au dat în folosin­
remarcat că toate aceste succese ţă beneficiarilor 4 noi obiective
I au fost realizate pe seama creşte­ industriale şi agrozootehnice, cu ’
* rii productivităţii muncii, la care un avans faţă de grafic cuprins
I s-au înregistrat în plus faţă de între 30 si 90 zile- De asemenea
S plan 4 000 lei pe lucrător; au realizat peste 235 000 lei eco­
nomii la cheltuielile de producţie
e Şi metalurgiştii de la „Victo­
I ria" Călan au dedicat zilei de 23 materializate în fier beton, cără­
N August succese frumoase în pro­ midă şi lemn de construcţii.
I ducţie. De la începutul lunii ei o In cinstea marii sărbători, ,
* au produs în plus faţă de plan minerii de la sectorul I Musariu
540 tone fontă, 260 tone de cocs — I.M. Barza — au declarat ziua
I metalurgic şi 320 tone piese şi de 17 august a.c. „Zi record In
* utilaje siderurgice. producţie". S-au obţinut cu acest
I O parte însemnată din aceste prilej peste sarcinile de plan 210
* realizări au fost obţinute în zilele tone minereu.
de 17 şi 19 august cînd aici au o 4 milioane lei beneficii su­
I fost organizate schimburi de o- plimentare obţinute de la în- .
noare. ccputul anului şi pînă in .
I o Energeticienii termocentralei prezent raportează, în cinstea
* Mintia au obţinut şi ei însemnate marii sărbători, harnicul co­
realizări în producţie, pe care le lectiv de muncă de la U.U.M.R. !
\ închină marii sărbători de la 23 Crişcior. Succesele semnificative j
* August. Astfel, de la începutul a- în producţie au fost realizate pe
I nului ei au pulsat în plus in sis­ seama creşterii productivităţii
muncii, precum şi in condiţiile j
temul energetic naţional 175 mi­
S lioane kWh energie electrică. obţinerii unor însemnate economii :
I Graficul de putere a fost reali­ de metal. Aceste rezultate dau ;
s zat în proporţie de 103,87 la sută. garanţia că şi angajamentul de
Datorită unei judicioase organizări 5,5 milioane lei va fi îndeplinit j
a muncii în trei schimburi şi a în mod exemplar.