Page 3 - Drumul_socialismului_1977_08

DRUMUL SOCIALISMULUI O NR. 6181 © MARŢI, 2 AUGUST 1977 Pag. 3

I 0 0B B 9D B B B I B S B B B B B B I B B B H B B B H Q B B B B B B B B B B B B B B B B B D B H B B B B B B B B B B B D B I i n B B & B B R B S O U r i i l . .

VIOREL COUCHEŞ, mi­ VASILE SIDOROV, mi­ GHEORGHE UŢCAN, PAVEL DEDIU, şef de FLOREA PETRISOR, MARIN CIOCHIA, mi­ GHEORGHE SCORPIE,
ner şef de brigadă la ner şef da brigadă ia miner şef de brigadă la brigadă Ia E.M. Aninoa- miner şef de brigadă la nor şef de brigadă la miner şef de brigadă, la
■» E.M. Petrila. „Sectorul V, E.M. Dilja. „Adevărul e K. M. Livezeni. „Mina sa. „Nu spun că la no! E.M. Vulcan. „Avem re­ E.M. Lupeni. „Alcătuim e E.M. Uricani. „Noi săr­
J din caro fac parte şi eu că în mină nu-i uşor, noastră e nouă şi, ca nu so munceşte mult, zultate bune pentru că brigadă puternică şi a- bătorim acum şi „Ziua
» cu brigada mea, are pe- dar cit do frumos şl re­ orice început, a pornit insă rezultatele nu sînt tragem toţi la fel, ne în­ tunci cînd intrăm in şut minerului", dar şl 30 de
5 ste plan, de la incepu- confortant e atunci cînd greu. In luna iulie, însă, întocmai po măsura a- ţelegem bine şi ne aju­ ştim fiecare ce avem de ani de la înfiinţarea mi­
nei şi a oraşului Uricani.
m tul anului, mai mult • de ai învins greul şi lucrul ne-am făcut plănui şl ccstei munci. Do ce T tăm ca intre ortaci. In făcut. Schimburile se
" 13 000 tone de cărbune, merge în plin. Am cres­ chiar l-am depăşit cu Pentru că unii nu ne mină nu-1 loo şl timp predau din mers, ortacii Este o maro mîndrie pen­
ai situîndu-se pe primul loc cut mulţi mineri şi-i pri­ ceva. Colectivul se rodea­ ambalăm suficient la de... poveşti. Apoi, mal preiau unii do la alţii tru toţi. Do aceea, bri­
J pe exploatare. Succesul mesc cu drag pe tineri in ză, oamenii muncesc, treabă, mai tragem do e vorba şi de cel caro lucrul in cele mal bune gada mea de frontaiişti
m are la bază un singur brigada mea. Cei caro conducerea ne ajută şl timp, nu prea avem gri­ ne conduc şl ne îndru­ condiţiunl, aşa incit să s-a angajat ca să no de­
2 „secret" : realizarea rit- vrem să facem treabă jă de maşini şi utilaje, mă munca. Cu totil no n-avem stagnări. Dod, păşim cu cit putem mal
m mică, lună do lună, de- m-au ascultat, au deve­ bună. Ştim bine ce sar­ înţeleg, no sprijină, no organizlndu-no bine mun­ mult planul pe luna iu­
2 cadă cu decadă, a sar- nit buni meseriaşi, oa­ cini mari are mineritul transportul nu curge cum asigura Ia timp tot ceea ca şi lucrînd ordonat, fă­ lie, atît Ia producţie, dt
t. cinilor de plan, acumu- meni. Asta-i: să-tl placă în acest cincinal şi ne trebuie, iar aproviziona­ ce no trebuie. Dorim ca ră „timpi morţi", no rea­ şi Ia productivitate". (An­
2 lînd totodată şi însem- meseria, să nu capote»! angajăm să le Îndeplinim rea e uneori defectuoasă. Vulcanul să redevină in lizăm ritmic sarcinile de gajamentul a fost înde­
a nate depăşiri". cînd dai de greu". exemplar". Altfel—". frunte". plan". plinit exemplar — na.).
n
E R U L U
ts

...trebuie intensificate eforturile pentru punerea mai eficientă în va­
loare a resurselor solului şi subsolului prin descoperirea de noi rezer­
ta
« ve, îndeosebi de ţiţei, gaz metan, minereuri de fier şi minereuri ne­
feroase, pentru lichidarea rămînerilor în urmă la extracţia minereurilor
feroase şi neferoase, introducerea în circuitul economic a altor sub­
stanţe minerale, a tuturor zăcămintelor cu conţinuturi mai sărace sau
situate în condiţii mai grele. De asemenea, vor trebui intensificate e-
forturile în vederea creşterii mai puternice a producţiei de lignit şi
huilă pentru cocs.
(Din Hotărirea Congresului consiliilor oamenilor muncii
din industrie, construcţii şi transporturi)

■ Duminică, oamenii abatajelor — cei ce prospectează şi aduc la ziuă
2 bogăţiile adincurilor — işi vor sărbători ziua. Duminică va fi „Ziua
“ minerilor", a acestor oameni curajoşi şi harnici, dirji şi inimoşi, care tre-
2 zesc din somnul lor milenar erele geologice pentru a Ie smulge averea şi
2 a trimite-o drept hrană industriei, economiei noastre socialiste, aflată
a într-un impetuos proces de dezvoltare şi modernizare.
H
j In fiecare an, „Ziua minerului" prilejuieşte aniversarea glorioaselor NICOLAE LUPAŞ, miner şef do EMIL TOMA, şef de echipă la PETRU GROZA, miner şef de bri­
> tradiţii de muncă şi luptă ale acestui detaşament de nădejde al clasei brigadă la I.M. Barza. „Mă îngrijesc E.M. Teliuc. „No organizăm bine gadă la E.M. Deva. „N-aş putea spu­
2 noastre muncitoare, afirmarea preţuirii pentru munca pe care o fao cu In permanenţă, şi ortacii de po munca po fiecare schimb, no Îngri­ ne cîto tone do minereu am ex­
a abnegaţie şi bărbăţie în galerii de mină şi in cariere, in unităţile de In- schimburi mă ajută, ca locul nos­ jim să nn ducem lipsă do nimic în tras — împreună cu ortacii do for­
2 nobilare a cărbunelui şi minereurilor sau Ungă sonde, prospectînd rezer- tru de muncă să fie mereu curat, timpul lucrului şl treaba merge bi­ maţie — în cei aproape 30 de ani
» vele minerale ale subsolului. In acelaşi timp, această zi este şi un prilej să avem tot timpul ceea co ne tre­ ne. Lunar reuşim să no depăşim do minerit. De Ia începutul acestui
2 de bilanţ, de trecere in revistă a realizărilor şi de anticipare entuziastă, buie pentru ca lucrul să se des­ sarcinile do plan ca IC, cu 15 Ia su­ an, însă, ştiu că brigada mea de 43
2 hotărîtă, a unor noi şi importante succese minereşti. făşoare normal. In felul acesta, reu­ tă, sau chiar cu mal mult. Şi nn de oameni a realizat pesto sarcinile
de pian mai mult do 7 500 tone de
,2 Scriem şi vorbim întotdeauna cu plăcere şi respect despre mineri, el şim să ne realizăm zi de zi plandl, doar atît, insă o mare atenţie o a- minereu. Este cadoul nostru — de
« alcătuind unul dintre cele mai puternice şi mai vrednice detaşamente să dăm minereu de bună calitate". cordâm şi calităţii minereului". ziua noastră, a minerilor".
2 muncitoreşti ale judeţului Hunedoara, ale ţării întregi. Iar Ia asemenea
“ momente de sărbătoare ne întoarcem cu pioşenie gindul Ia minerii de
■j la Lupeni care, în memorabila zi de 6 august 1920, au înscris o pagină
2 glorioasă in istoria mişcării muncitoreşti din România, ridicindu-se la Vesti din
2 luptă unită, hotărîtă, pentru drepturi democratice şi o viaţă mal bună. • *
n. Trupurile multora dintre ei, ciuruite de gloanţele stăpitnirii, au căzut a- (Urmare din pag. 1) paratorii din Valea Jiului au obţi­
2 tunci pc caldarîm, dar setea de dreptate a minerilor a devenit mai puter- nut realizări bune în cele 7 luni ale
n nică, lupta lor pentru libertate şi un trai omenesc s-a îndîrjit. Iar saori- anului. Printr-o muncă susţinută,
2 ficiiU n-a fost zadarnic. Ce măreţ răsună tunetul au depăşit planul producţiei globala plină de dăruire şl responsabilitate
patriotică, preparatorii de la Lupeni,
cu peste 10 la sută şi producţiei
■ Laolaltă cu întregii! popor, minerii trăiesc azi o viaţă nouă, demnă, injectat în stîncă marfă eu 15,3 la sută, extrăgînd su­ Coroieşti şi Petrila au înnobilat pe­
2 prosperă. Apartamente modeme, şcoli, creşe şi grădiniţe, policlinici şi spl- de mina omului, plimentar însemnate cantităţi de mi­ ste plan, de la începutul anului, a-
«i tale, reţele comerciale bine organizate şi aprovizionate — toate stau la nereuri. De remarcat că întregul proape 3 408 tona de cărbune. O a-
2 dispoziţia minerilor. S-au schimbat radical şi condiţiile do muncă ale mi- cind se dezlănţuie spor de producţie s-a realizat pe tenţie deosebită a fost acordată ca­
a nerilor. Mecanizarea pătrunde tot mai mult in abataje şi în cariere, ma- in inima de silex seama creşterii productivităţii mun­ lităţii cărbunelui, reuşind să reali­
2 şini şi utilaje modeme, de mare productivitate, scule şi dispozitive adec- a muntelui I cii, care a crescut cu l BOO iei pe zeze a recuperare globală de 1,3
angajat faţă de angajamentul asumat
v vate condiţiilor specifice de zăcămînt au înlocuit mijloacele rudimentare lată, In întrecerea socialistă. Intre forma­ puncte şt o recuperare 'n cocs de
A, Hle lucru care-i supuneau pe mineri la adevărate cazne. An de an s-au ţiile cu cele mal bune realizări se 0,4 puncte. Dintre fruntaşii In între"
cerea socialistă menţionăm pe Con-
a Îmbunătăţit şi condiţiile de securitate a muncii, de pregătire şi perfecţio- acvilele ne fac semn situează cele conduce de Eugen A- . stantin Ioniţă — maistru, Constantin
2 nare a cadrelor. Aşa so face că a crescut considerabil producţia de căr- că inerţia postol, Szabo Alexandru, Gheorghe ) Buşoniu, Alexandru Buruiană, Ioan
» bune şi de minereuri, ca şi calitatea acestora. Aşa se face că minerii din a fost învinsă ! Marian şt Alexandru Iancău. Postelnicii, ioan Turcllâ şi Andrei
2 Valea Jiului şi din Poiana Ruscăi, din Apuseni şl Tara Haţegului, din Vino să ascultăm a împreună cu minerii, şi pre­ Drotzinger — şefi de echipă.
2 unităţile limitrofe municipiului Deva, preparatorii, geologii, sondorii, oto- freamătul pădurilor subterane,
n ţiu an de an, lună de lună, succese tot mai mari in producţie.
trezite la viaţă — „SAPTAMÎNA culturii, educaţiei socialiste
2 în acest an, sărbătorirea „Zilei minerului" premergo unor evenimente păduri de aramă,
■ politice şi istorice de mare Însemnătate pentru poporul nostru : cea de-a ŞI A SPORTULUI IN VALEA JIULUI"
2 33-a aniversare a eliberării patriei de sub dominaţia fascistă, Conferin- păduri de argint,
« ţa Naţională a partidului şi împlinirea a 30 de ani de Ia proclamarea Re- păduri de aur —
2 publicii. In întinipinarea acestor evenimente şi sub impulsul marilor răs- şi. să vedem Ou simpozionul „Tradiţii înaintate ale luptei muncitorilor mineri
■ punderi social-economice stabilite de primul Congres al consiliilor oame- urmele vrăjitoarei din Valea Jiului pentru dreptate socială şi naţională, pentru socia­
2 niior muncii, al indicaţiilor şi recomandărilor secretarului general al par- lism", desfăşurat în cluburi, cămine culturale şi case de cultură, ieri
m tidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, date la acest înalt forum al clasei care a împietrit timpul, — a început „Săptămîna culturii, educaţiei socialiste şl a sportului în
Valea Jiului". Pină la 6 august a.c., var fi organizate Jn cadrul aces­
2 noastre muncitoare, minerii şi preparatorii din judeţul nostru, geologii şi acel timp al începuturilor, tei ample acţiuni, expuneri, simpozioane, schimburi de experienţă,
2 sondorii — asemenea tuturor celorlalte colective muncitoreşti — acţio- pe care-l culeg
b nează cu abnegaţie şi dăruire, cu hotărirea fermă de a-şi amplifica hăr- din roci dezbateri, recitaluri de poezie. patriotică, mese rotunde, evocări, ex­
2 nicia, succesele obţinute pină acum. poziţii de artă plastică, întreceri sportive ş.a. De asemenea. între 1 şi
minerii I 6 august au loc în toate exploatările miniere Săptămâni record în pro­
b îu acest cincinal al revoluţiei ştiinţifico-tehnice, ca şi în perspectivă, ŞTEFAN DOGARU ducţie pentru întâmpinarea „Zilei minerului".
“ în faţa economiei extractive se pun sarcini de maro răspundere. Noi sub-
2 stanţe minerale trebuie prospectate şi aduse în circuitul economic, canti-
2 tăţi tot mai mari de lignit şi huilă pentru cocs sînt solicitate de Industria
Zilnic, la mină vin oameni. Din
2 energetică şi siderurgică. Pentru a grăbi mersul ţării spre edificare multi- aproape toate colţurile ţării. Mina, hologia individului. Omul serios, e- pede in pregătire. M-am căsătorit ■
chilibrat, venit la mină cu gindul aid, tovarăşii m-au primit în partid 2
2 laterală, cincinalul pe care îl străbatem constituie o etapă de vîrf în eco- cu avantajele ei materiale, mina de curat de a-şi însuşi meseria, de a şi satisfacţiile îmi sînt depline. ■
2 nomia noastră, în toate sectoarele de activitate. Angajamentul judeţului po azi, în care se lucrează mecanizat, munci şi a ciştiga, trece uşor peste Fraţii Barbacaru au venit la Pa- 2
b cincinal a fost considerabil majorat, iar angajamentul asumat pe acest cu înalt randament şi cu eficienţă asemenea momente şi rămîne, se in­ roşeni acum 13 ani, cînd s-a des- =
2 an se cere îndeplinit pină Ia sărbătoarea naţională a poporului nostru, sporită, mina, deci, atrage un mare tegrează în noua sa familie. Aid in­ chis mina. Au înfruntat şi ei greu- 2
r. de la 23 August Succesele înregistrate de la începutul anului de un mare număr de oameni. tervine, de multe ori cu influenţă tăţi, eşecuri chiar. Dar n-au dat ■
2 număr de colective muncitoreşti sînt o certitudine în acest sens. O certi- Dar tot zilnic de la mină pleacă hotărîtoare in destinul noului anga­ inapoi. Sînt şi azi la Paroşeni, unde 2
2 tudine care trebuie întărită şi prin cuvîntul răspicat, liotărit, a] minerilor, oameni. Şi nu puţini. Acest flux şi se vorbeşte cu plăcere şi respect «
« de fapt prin rezultatele lor concrete în muncă. Deallmtnteri, acum, după reflux al forţei de muncă în mine­ despre ei. Vasilo Barbacaru este şef 2
2 7 luni din an, o scrie de unităţi miniere, cum sînt cele de la Paroşenl, rit a determinat organele şi organi­ de schimb în brigada lui Constantin a
Ciobânoiu, iar fratele său — tot şef 2
2 Barza, Deva, Teliuc, un mare număr de sectoare şi foarte multe brigăzi zaţiile de partid de la exploatările de schimb în brigada altui destoi- a
■ şi echipe se prezintă cu sarcinile de plan şi angajamentele îndeplinite şi miniere din Valea Jiului, împreună nic miner, Gheorghe Ciobanu. „Eu mă 2
cu organizaţiile de sindicat şi U.T.C.
2 depăşite. în adunările generale ale oamenilor muncii care au avut loc pînă port omeneşte cu tinerii care vin în a
2 acum şi care se desfăşoară în continuare, minerii şi-au analizat cu dis- şi cu consiliile oamenilor muncii, să schimbul meu — spune Vasile. Le 2
găsească forme şi mijloace de sta­
u cernămint şi răspundere activitatea depusă, şi-au reconsiderat angaja- bilizare a muncitorilor mineri. Aşa spun de la început că numai prin b
2 montele, şi-au exprimat hotărirea de a munci mai mult şi mai bine. s-a declanşat iniţiativa „Prietenii hărnicie şi disciplină vor deveni buni “
2 S-ar cuveni ca acum, de „Ziua minerului", să vorbim mai pe larg noului angajat", care implică un meseriaşi, vor ciştiga bine. Mulţi a
vin, se apucă serios de lucru, pri- 2
2 despre rezultatele în muncă ale acestor bravi ostaşi al clasei muncitoare, mare număr de factori in această mese bani frumoşi şi rămîn. Aş pu- a
m să le amintim numele celor mai destoinici dintre el. Dar succesele lor, ca importantă acţiune de stabilizare şi jat, colectivul, prin modul In care tea da multe exemple...". 2
2 şi numele autorilor acestor succese sînt prea multe şi o pagină de ziar pregătire a forţei de muncă din mi­ se străduieşte să-l adopte pe proas­ — Nu rămîn cei care cred că la *
« nu lc-ar cuprinde. nerit. Ce forme îmbracă această ini­ pătul venit ca pe un fiu al său. Da­
ţiativă 7 Cum se acţionează concret ? că inginerul şi maistrul, brigadierul mină se cîştigă mult din prima iu- 2
2 Să facem insă alte sublinieri. La sărbătorirea „Zilei minerului" din Cine sînt „diriginţii" ei şi cine sînt şi şeful de schimb îl înconjoară cu nă, dar dacă se poate să nu prea „
» acest an, uricănenii vin cu o dublă aniversare : 30 de ani de existenţă beneficiarii ? căldură pe noul angajat, ii vorbesc muncească — este de părere briga- 2
2 a minei şi a oraşului Uricani — eveniment cu o bogată încărcătură de In aparenţă, chestiunea .pare sim­ cu tact, pe înţelesul său, dacă-1 di­ dierul Ioan Sălăjan, de la Lupeni. a
■ semnificaţii pentru acest colţ de judeţ şi de ţară şi pentru oamenii săi. plă, dar nu-1 chiar aşa. Şi iată de rijează competent cu vorba şi cu Aceştia fac fluctuaţie. Vin, pleacă, 2
2 La rindu] lor, minerii de la Barza îşi vor sărbători ziua cu satisfacţia lo- ce. Noii angajaţi se bucură de cele fapta lor, omul începe să se simtă Iar vin... „
“ cuiul II obţinut in întrecerea socialistă pe ţară, pentru care li s-a decernat mai bune condiţii de viaţă încă de La mină vin zilnic oşmeni, Mulţi g.
2 „Ordinul Muncii" clasa a Il-a şi „Steagul roşu" de unitate fruntaşă. de-al lor, îi ascultă şi îi urmează, oameni. Vin sâ-şl facă o meăerle, £
UI la început. După perioada de in­ mina îl cîştigă. Asemenea situaţii un rost în viaţă. Şi îşi fac. Mina ■
2 Toţi minerii, Insă, îşi vor sărbători ziua cu mulţumirea succeselor ob- structaj sînt daţi la formaţii, în sub- sînt multe la exploatările miniere. ii primeşte cu tot ce le trebuie. Co- 2
n ţinute şi cu hotărirea amplificării lor in viitor. Ei îşi vor exprima şi cu orclinea celor mai buni maiştri şi Dar sint şi multe reverstfri ale me­ lectivele le dau tot sprijinul. Toţi «
2 acest prilej ataşamentul fierbinte faţă de partid •pentru grija permanentă brigadieri, care au sarcina să se daliei. cei vechi de lfţ mină dcyin — tre- 2
2 pe care le-o poartă — de la 1 iulie a.c. a început aplicarea in prima ocupe de ei cu înţelegere, tact şi — Eu ml-am schimbat meseria de buie să devină —" prietenii TOtlîCd •*
m etapă a majorării retribuţiei personalului muncitor, în această etapă in- răbdare, eu răspundere, cu omenie. mecanic cu aceea de miner — spune angajat.' Prieteni cu tot ce implică J
2 trînd şi minerii — angajindu-se să îndeplinească exemplar toate sarcini- Abia acum începe greul. Noul co­ cu mulţumire tînărul Constantin Glr- acest nobil sentiment uman. Pentru «
că mina are nevoie de oameni. De 2
■ io care le revin din Programul partidului, să contribuie efectiv la vasta lectiv de muncă, noua meserie, noi­ baciu, de la sectorul V al minei Pe­
2 operă de edificare multilaterală a României socialiste. le condiţii de lucru, unele situaţii trila. Meseria îmi place, ortadi îmi oameni serioşi, de oameni harnici, »
U nou create — inerente oricărui în­ sînt ca nişte fraţi, mă înţeleg şi mă de oameni care să iubească mina. 2
“ De ziua lor, adresăm tuturor minerilor noştri tradiţionalul salut mi- j ceput — creează diferite stări de ajută, iar eu muncesc şi învăţ cu De mineri adevăraţi. »
2 neresc „Noroc bun !“. comportament, momentane, în psi­ sîrg. Vreau să-i ajung cit mai re­ G. DINU 2
■ uimi)