Page 34 - Drumul_socialismului_1977_08

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. Ci

Pe agenda de lucru a,unităţilor economice — înfăptuirea IN VB S T I Ţ I I L E s's '< '•‘«B
'
. ' '
hotărînlor Congresului consiliilor oamenilor muncii în termen, economice, de calitate

muncitoresc
Radiografie orară pe Şantierul nr. 5 Orăştie al T.C. Deva

„Muncitorii, tehnicienii, specialiştii, cadrele^ de conducere care fac pat de prelungirea vieţii utilajelor, Ritmurile de lucru
parte din consilii trebuie să fie conştienţi că ei Si reprezintă pe venind în acest scop cu soluţii va­ Bază cc
oamenii muncii ce i-au ales şi că răspund în fata lor pentru felul loroase. „Consider că extinderii te a reia
ţie existe,
cum se achită de îndatoririle ce le revin, pentru modul cum asi­ cauciucăxii la piesele supuse uzurii pot şi trebuie intensificate! dată a d
gură buna desfăşurare a activităţii econonrico-sociale, creşterea renta­ in procesul de preparare, pe care temelia p
bilităţii economice". am propus-o cu ani în urmă şi se toate cele
aplică parţial, trebuie să i se a- De la începutul acestui an, Trustul le. B. e. i
(Din Hotărîrea Congresului consiliilor oamenilor muncii) corde o importanţă mai mare din de construcţii Deva a acumulat o montarea tuburilor de canalizare de biectiv dc
către echipa lui Ioan Ulici. „De aici
partea conducerii, acum cînd se Însemnată nerealizare de plan, cauza­ alerg la Băciia, unde lucrările la Iul şl ca
rii forţele
tă de unii factori obiectivi, dar şi su­
— în şedinţele consiliului oame­ tre, de fapt propunerile colective­ pune cu tărie problema creşterii biectivi. Din această nerealizare o secţia de apă minerală sint cam ră­ Ea este ]
mase în urmă — ne spune şeful lo­
eficienţei. Economiile realizate la o
vieţii mat
nilor muncii de la I.M. Barza — lor în care muncim, s-au aplicat în singură linie de flotaţie, prin folo­ parte revine Şantierului niC 5 Orăş­ tului. Ne lipsesc mulţi oameni". Trecerea
cadru organizatoric larg de afir­ aproape toate sectoarele minei. sirea rotoarelor din cauciuc, de­ tie. Mai întii, însă, trebuie v subliniat Ora. 11,30 — secţia Orăştie a S.U.T. ta are loc
mare a democraţiei şi autocondu- Drept urmare, lunar obţinem de­ păşesc 1,5 milioane...". că şantierul din Orăştie are în acest Deva. Deşi există materiale, există nli legii
an un plan mobilizator, cuprinzînd
cerii muncitoreşti — reprezentanţii păşiri .cuprinse între 15—30 la un mare număr de lucrări, disper­ hotărirea de a face treabă, betonie­ ţiilor de
rele nu fac faţă solicitărilor. Şeful
oamenilor muncii fac valoroase sută". Inginerul Ionel Lung, secretarul sate de la Orăştie la Geoagiu, de de echipă betonişti Constantin Calen- velul şi
propuneri în vederea îmbunătăţirii Ioan Căpăţînă — miner, şef de consiliului oamenilor muncii, este la Romos ta Beriu şi Băciia, in alte ciuc relevă că se defectează cam des de produ
bazate pc
activităţii direct productive, a con­ echipă : „Ca reprezentant al mi­ de părere că reprezentanţii munci­ localităţi din zona Orăştiel. Pe cele pompele de apă, că uneori se între­ vată asut
diţiilor de muncă şi viaţă ale mun­ nerilor din Musariu, am propus torilor în organismul colectiv de 8 luni, planul anual a fost îndepli­ rupe curentul electric, că nici ma­ producţie,
citorilor. Ele sint analizate atent, montarea dispozitivelor de condens conducere trebuie să cunoască toa­ nit în procent de 54,2 la sulă. şini nu sint suficiente. „Acum merg torie a 1
In ziua de vineri, 26 august a.c.,
cu multă răspundere^ de organul mai aproape de fronturile de lu­ te aspectele, nu numai din sectoa­ am radiografiat activitatea construc­ doar 3 betoniere. A patra (de mortar) exploatări
a funcţionat azi doar o oră şi s-a
colectiv dc conducere'— ne spune cru. Aceasta permite o mai bună rele de unde îşi desfăşoară activi­ torilor din Orăştie, vizitînd mai multe defectat — subliniază tehnicianul Pa- tre om ş
tovarăşul Nicolae Lungu, vicepre­ funcţionare a perforatoarelor, o tatea. „O cunoaştere mai amănun­ puncte de lucru din oraş, consemnind vel Ancaş. I s-a ars motorul. Aştep­ tereselor
exploata U
şedintele consiliului. Pe baza aces­ creştere importantă a productivită­ ţită, mai amplă a realităţii din în­ munca oamenilor aşa cum ni s-a în­ tăm să ne vină motor de la Deva. taţi. In s
tora se adoptă hotărîri şi decizii ţii muncii. Minerii se sfătuiesc şi treaga mină i-ar ajuta foarte mult făţişat ea la anumite ore ale zilei. Dar pînă atunci... Ar trebui ca un caract
Ora 7,30 — sediul şantierului. Nu
oare sint transmise operativ sec­ propun, aşa cum se^pricep, măsuri în participarea efectivă la stabili­ putem discuta nici cu şeful şantieru­ S.U.T. Deva să ne mai asigure o be­ ta ei eşti
torului vizat pentru materializare. care să-i sprijine sa lucreze mai rea celor mai eficiente măsuri, la lui şi nici cu inginerul şef. şi aceas­ tonieră pentru a putea onora toate tatea sOt
comenzile".
Dar, cit de conştienţi, de respon­ bine. Eu duc cuvîntul lor în faţa adoptarea unor decizii competente. ta pentru bunul motiv că, în fiecare Ora 12 — F.N.C. Orăştie. Termenul toacelor <
sabili sint membrii consiliului că conducerii şi insist pentru rezolva­ S-a făcut ceva in această privinţă, zi, programul lor de lucru începe in de predare a obiectivului este 30 a socialis
prii cont
ei îi reprezintă pe oamenii muncii rea problemelor ridicate, altminteri dar nu suficient". şantier, acolo unde se realizează o- septembrie. Se lucrează- însă destul nişte. Cr
ce i-au ales şi că 'răspund în faţa nu mai pot da faţă cu ortacii'fără „Reprezentanţii oamenilor mun­ biectivele, pentru a impulsiona acti­ de anemic. Doar cîţiva zidari din rea b. e.
acestora pentru felul cum se achită a fi luat la răspundere...". cii, precizează tovarăşul Nicolae vitatea. Numai că... brigada lui Teodor Sabău se aflau în are loc 6
Ora 7,40 — zona blocurilor 4 şi G.
de mandatul încredinţat ? Cum Panlea, secretarul comitetului de Oamenii încă nu-şi găsesc locul. Unii exerciţiul funcţiunii. Mulţi erau sim­ terii poli
pli spectatori. Deşi este sosit întreg
participă concret la soluţionarea Marincla Banciu — bobinatoare. partid, întocmesc informări despre vin (deja) de la „Alimentara", alţii utilajul, nimeni nu lucra la montaj, sa munci
principalelor probleme care stau „O mai bună aprovizionare a locu­ activitatea lor, pe care le prezintă se plimbă de la o scară la alta fă­ Gheorghe Lădaru, şeful lucrării, /Este ţărănimet
celelalte
în atenţia conducerii întreprinderii, rilor de muncă cu materiale cores­ în adunările generale ale grupelor ră treburi anume. în concediu. „Beneficiarul s-a (Stră­ al munci
la adoptarea de decizii ? punzătoare, o disciplină fermă şi sindicale. Cu acest prilej, fac cu­ Ora 8 — viitorul cămin al chimiştî- duit să aducă utilajele, a dat şi oa­ conştient
Să dăm cuvîntul cîtorva repre­ putem vorbi de rezultate mai bu­ noscute. principalele probleme dez­ lor din Orăştie, la care se toarnă fun­ meni care să ajute, dar ritmurile ia dul mar>
daţia. 10 oameni se îndeamnă reci­
zentanţi : ne. Eu pentru acestea insist şi în bătute în consiliu] oamenilor mun­ proc la lucru. montaj sint destul de lente, atit în şei mum
hale, cît şi la pasarela de legătură"
Avram Tomodan şi Angliei O- şedinţele consiliului şi la locurile cii, hotărîrile şi deciziile adoptate". Ora 8,30 — şcoala generală cu 16 — considera ing. Ioan Iurian, direc­ procesulu
prean — mineri, şefi de echipă. de muncă". Aşa înţeleg reprezentanţii oame­ săli de clasă. Sint concentrate un ma­ torul F.N.C. Orăştie. b. e. a s
ra noasl;
„Sîntem conştienţi de înalta răs­ Maistrul comunist Aurel Dobir- nilor -muncii. de la I.M. Barza să-şi re număr de forţe. Se lucrează intens Ora 13 — îngrăşătoiia de taurine. cursul c;
pundere ce ne revine. Lucrînd în cău se achită responsabil de obli­ îndeplinească mandatul muncitoresc la toate nivelurile. Şcoala are ter­ Pauza de masă luase sfirşit, dar nu 1965, cînd
abataje, ne-am convins de nece­ gaţiile ce-i revin, ca reprezentant încredinţat. Şi în alte colectivi­ men de predare la 30 septembrie a.c. toţi muncitorii reveniseră la lucru. Şi perativlza
Curios acest termen, cînd se ştie că
nu-i singura zi cînd se petrece aşa.
sitatea mecanizării proceselor de în consiliul oamenilor muncii şi ca tăţi din judeţ există, în această la noi, de generaţii, şcolile în­ Şi nici singurul punct de lucru. proces c:
muncă în vederea obţinerii unor gospodar al mijloacelor de produc­ privinţă, o experienţă valoroasă. cep la 15 septembrie. Credem că Ora 14 — revenim la sediul şantie­ rirea ecc
producţii sporite, cît şi a \ reducerii ţie încredinţate de stat colectivu­ termenul ar fi trebuit să fie sfîrşi- rului. E adevărat că realizările de la unitare,
definitivă
efortului fizic. Propunerile noas­ lui întreprinderii. El este preocu- L1VIU BRAICA tul lui august. „In 3-4 zile noi ter­ începutul anului puteau fi mai bu­ Perfecţioi
minăm ce mai avem de lucru" — ne — ne spune tovarăşul Aurel Dă-
spunea Viorel Bodreanu, şeful echipei nescii, secretarul organizaţiei de cialismult
permaner
de electricieni. „Şi noi, zidarii, ne partid pe şantier, insă vom recupera etapa făt
Prin utilizarea optimă a capacităţilor de producţie dare, cel puţin bentru interior" — în scurt timp din nerealizări, deoa­ cialiste
vom încadra în termenul de pre­
rece avem un volum mare de montaj
afirma şeful de echipă Nicolae Buran. de utilaje. voltate ş
„Cu mozaicul merge mai greu, pentru Ora 15 — liceul industrial de chi­ noastre s
că, după cum vedeţi, lucrez singur mie. La lucrările de extindere de aici făptuindu
sporuri însemnate ale producţii muncii — afirma muncitorul Ioan Bălăşoiu. lucrează doar 2 sudori : Dumitru strînsâ 1<
tarea fo:
Ceilalţi 16 colegi, toţi din judeţul
Ploscaru şi Constantin Mereu. „Nici
Vilcea, au plecat acasă de o săptă- nu-i nevoie de mal mulţi oameni — tie.
mînă şi încă nu s-au întors". relevă Dumitru Ploscaru.
Tînărul colectiv de muncă al Ţe- nerea în funcţiune la toate maşi­ pildă, pe primul trimestru din a- Ora 9 — revenim la blocurile 4 şi Ora 16 — din nou la şcoală, obiec­
sătoriei de mătase Deva, aflat în nile de ţesut a automatelor de cest an, coeficientul de utilizare era 6. Cite 3 oameni sparg, de 2 ore, ci­ tivul la ordinea zilei pentru construc­
continuu proces de formare, de ma­ schimbare a suveicii, întreţinerea de 43 la sută, în trimestrul II a mentul din 2 bene, lăsat acolo de torii din Orăştie. Se lucrează intens,
turizare, îşi amplifică preocupările şi exploatarea în bune condiţiuni a crescut la 67 la sută, iar în luna iu­ cei din schimbul II, şi care s-a în­ semn că angajamentul lor — de a
tărit- ca... betonul. 4 fierari-betonişti,
pentru materializarea exemplară a tuturor capacităţilor de producţie, lie a atins 73 la sută, strungurile conduşi de şeful de echipă Gheor- termina obiectivul la 15 septembrie —
hotăfîrilor Congresului consiliilor măsuri care au condus deja la o ajungînd la peste 88 la sută. ghe Mureşan, lucrează cu spor la blo­ va fi respectat. Ideal ci
Concluziile. Să le tragă conducerea
oamenilor ihuncii. Sarcinile mobi­ serie de .rezultate bune. cul 4. La blocul 6, dulgherii lui Ni­ şantierului şi a T.C. Deva şi să ia ştiinţei t
lizatoare pe care le are colectivul Am notat, între aceste rezultate, Măsurile aplicate pînă în prezent colae Rada aşteaptă încă betonul. grabnic măsurile care se impun. In scopul st
în acest an, în întregul cincinal, i-a dinamica evidentă a indicelui de au condus la depăşirea productivi­ „Totuşi, eu sint mulţumit cum mer­ loc să tot acuze lipsa forţei de mun­ şl autoei
ge treaba (!) — apreciază subingine-
omului,
determinat pe angajaţii unităţii să utilizare a fondului de timp de lu­ tăţii muncii pe primul semestru al rul Dorin llea. Avem mare lipsă de că, ar trebui insistat pentru folo­ principiil'
acţioneze hotărît şi energic în di­ cru (74,8 la sută în semestru] 1 acestui an cu 8,5 la sută. Acest re­ oameni". Aceeaşi situaţie — lipsa sirea mai raţională a celei existen­ valori al
recţiile principale ale sporirii pro­ 1976 şi 94,25 la sută in prima ju­ zultat bun trebuie în continuare îm­ forţei de muncă suficiente — o acuză te, pentru mai buna organizare ve într-u
a muncii, întărirea ordinii şi disci­
ducţiei materiale. Una din aceste mătate a acestui an), a coeficientu­ bunătăţit, ţinînd cont de posibilită­ şi inginerul Ion Galici,. şeful lotului plinei, rezolvarea problemelor de realizare
direcţii, prioritare în întreaga eco­ lui de folosire a utilajelor de ba­ ţile existente la Ţesător ia de mă­ 51, care consideră, totodată, că şi la mecanizare a lucrărilor, dc folosire forturilor
nomie naţională, o constituie, după ză (77,6 la sută şi 92 la sută), pre­ tase Deva, iar principalul factor în şcoala nouă, ca şi la viitorul cămin deplina, raţională, eficientă, a per­ morală ;
al chimiştilor, beneficiarul trebuie să
cum se ştie, creşterea productivi­ cum şi indicele intensiv de folosire această privinţă îl constituie fo­ dea un ajutor mai mare. sonalului, utilajelor, timpului de lu­ ce eticilt
duc idea.
tăţii muncii. Şi la Ţcsătoria de mă­ a maşinilor de ţesut (5 407 bătăi losirea optimă, raţională, a tutu­ Ora 10,30 — punct de canalizare. cru. x imperatit
tase Deva, această sarcină este pri­ război/oră în semestrul I 1976 şi ror capacităţilor de producţie. Inginerul Aflam Popper, şeful lotului solute, c
vită cu toată răspunderea. 6 610 în perioada similară a anu­ 52, conduce direct lucrările de de­ DUMITRU GHEONEA raia corn
— Pe lingă celelalte laturi care lui curent). B. LIVIU viere a unui pîrîiaş, pentru a. înlesni V1CĂ L1BRA rul i.e. î
condiţionează creşterea productivi­ a oamer
dezvol
tăţii — buna organizare a produc­ — Noi sîntem în măsură să spo­ ' t„ve şi îi
ţiei, întărirea disciplinei tehnologice rim productivitatea muncii — sub­ Toamna bate la uşă sului mc
fi a muncii, automatizarea proce­ linia tinăra ţesătoare Gherghely idealurile
selor de producţie, folosirea raţio­ Mariana — prin modul în care ex­ caracter
nală a personalului şi a timpului de ploatăm maşinile, de la preluarea I. c. cor
lucru, ridicarea pregătirii cadrelor, şi pînă la predarea schimbului, a- o idee a
o atenţie deosebită o acordăm uti­ dică printr-un control permanent şi g® la un orr
de vedei
lizării capacităţilor productive, atîi atent pe utilaj, prin buna întreţi­ reprezent
a utilajelor de bază, cît şi a maşi- nere a urzelilor, prin ridicarea con­ privire 1;
nilor-unelte, ne spunea tovarăşul tinuă a calificării. lilâterală
Cornel Bobcş, inginerul şef al fa­ Şi la maşinile-unelte indicii de pentru semănat şi recoltări? mane. Ir
bricii. In acest sens am întocmit un utilizare au crescut în ultima vre­ este con
comunist
plan concret de măsuri privind uti­ me, dar nu sint încă la nivelul po­ toperfecţ:
lizarea maşinilor, pe schimburi, pu­ sibilităţilor existente în fabrică. De al renur
Organizaţiile de partid de la sa­ se pe suprafeţele stabilite. In uni­ minţele din soiurile cele mai pro­
te, comandamentele locale pentru tăţi este' în curs de finalizare con- ductive, le-am- condiţionat şi aon ca rezult
active a
agricultură şi conducerile unităţi­ diţionatul şi schimbul seminţelor. obţinut buletinele de calitate. Te­ tatea col
renurile eliberate pînă acum s-au
actualitatea politică lor agricole sint confruntate în a- Probleme deosebite se ridică însă arat şi fertilizat. Urmează să mai care înfi
îngrăşămintelor
asigurarea
privind
ceastă perioadă cu sarcina de a or­
dai al f
v transportăm trifoiul şi să recoltăm lui.
ganiza ireproşabil activitatea coo­ chimice.
peratorilor şi a mecanizatorilor, de Recoltatul sfeclei de zahăr, po­ coreandrul, pentru a asigura front
(Urmare din pag. 1) în cursul săptămînii trecute se­ a asigura mobilizarea tuturor for­ trivit .graficelor stabilite cu bene­ de lucru la pregătirea terenului
cretarul general al Partidului Co­ ţelor la executarea cu operativita­ ficiarul, s-a început la C.A.P. Pri- ce-1 vom însămînţa în "toamnă. De
reşti, conducători ai organizaţiilor munist Român, preşedintele Re­ te şi în condiţii calitativ superioa­ caz, urmînd ca lucrarea să fie de­ pe 14 ha din 40 ocupate cu car­
tofi am însilozat 140 tone furaje şi
dc masă şi obşteşti. publicii Socialiste România, tova­ re a însămînţarilor de toamnă şi clanşată şi în celelalte unităţi acţiunea continuă. Recoltatul carto­
In celelalte tribune se,aflau re­ răşul Nicolae Ceauşeşcu, a desfă­ 1a strîngerea fără pierderi a în­ Continuăm curăţatul buruienilor de
prezentanţi ai instituţiilor centra­ şurat o amplă activitate consa­ tregii recolte. Deoarece in toate u- pe culturile de cartofi şi am con­ filor s-a început. Fireşte, avem în
le şi organizaţiilor de masă şi crată soluţionării problemelor nităţile se impune efectuat un vo­ stituit formaţii de mecanizatori pen­ atenţie onorarea exemplară a fon­ Banca
obşteşti, membri de partid cu cardinale ale lumii contemporane, lum sporit de muncă, este necesar tru însilozarea furajelor. Tractoa-, dului de stat la toate produsele". tru ret:o (
tare
stagiu din ilegalitate, participant! păcii şi colaborării între popoare. ca fiecare formaţie de lucru să-şi rele şi maşinile agricole sint re-' Grigore Nicula, şeful secţiei inlerguvt
parate şi revizuite. Prin mobiliza­
la insurecţia naţională armată Tovarăşul Nicolae Ceauşeşcu a cunoască temeinic atît ce lucrări rea întregului potenţial de forţe şi S.M.A. de la C.A.P. Orăştie : „Noi dit inter
antifascistă şi antiimperialistă. adresat un mesaj Conferinţei trebuie să realizeze cît şi timpjil am arat peste 90 la sută din supra­ 1944, în 1
foşti comandanţi de mari unităţi mondiale de luptă împotriva a- în care vor fi încadrate. In legă­ mijloace şi folosirea lor cu randa­ faţa ce o vom însămînţa cu grîu la Breltc
pe frontul antihitlerist, generali, partheidului, care a avut loc în tură cu pregătirile ce s-au făcut şi ment maxim vom reuşi să pregă­ şi orz. Mai mult de jumătate din parte di
eroi ai muncii socialiste; repre­ capitala Nigeriei, mesaj ce a fost cu acţiunile ce se întreprind în a- tim .baze trainice recoltei viitoare suprafaţă este fertilizată şi discui­ ganizaţii
zentanţi ai oamenilor muncii din însuşit ca document de luci’u al ceste zile pentru buna desfăşurare şi să înmagazinăm fără pierderi tă. Continuăm transportul gunoiu­ O.N.U. i
hinglon.
marile Întreprinderi bucureştene, conferinţei, a primit delegaţia a lucrărilor agricole de toamnă în producţia culturilor de toamnă". lui de grajd în cîmp. Planul l-a nează cf
personalităţi ale vieţii ştiinţifice, parlamentară egipteană, pe pri­ unităţile aparţinătoare Consiliului Miron David, vicepreşedinte al scarificări a fost realizat. Fiind sti­ uni, cap
culturale şi artistice, activişti ai mul ministru al statului Israel, intercooperatist Orăştie, iată ce Consiliului popular comunal Tur- mulaţi pentru depăşirea producţiei de state
organelor centrale de partid şi de aflat într-o vizită oficială în ţara ne-au relatat cîţiva factori de răs­ daş : „In centrul preocupărilor de grîu cu peste 100 kg la hectar sută din
stat. noastră, pe preşedintele în exer­ pundere : consiliului popular comunal şi ale tn acest an, Gheorghe Dat, Popa se varsi
La marca noastră sărbătoare ciţiu al Adunării Generale a Ing. Alexandru Roşu, preşedinte­ rijlor trei cooperativ? Ion Ştef, Gheorghe Giurgiu şi cei­ oare 1
naţională au participat numeroa­ O.N.U., pa şenatorul american le consiliului intercooperatist: „Pen­ agricole stă efectuarea în cele" mai lalţi mecanizatori din secţie dove­ S.U.A. ş
ta. naţio:
se delegaţii de peste hotare, pre­ Harrison Williams, pe ministru] tru noi întreaga campanie de toam­ bune condiţii a semănatului şi re­ desc o răspundere deosebită faţă pectiv.
cum şi reprezentanţi ai presei administraţiei interne din Portu­ nă înseamnă un vîrf de lucrări, coltărilor. Angajarea lucrărilor în de calitatea lucrărilor, care hotă­ eonii»! r
străine. De. asemenea, de pe toa­ galia. precum şi pe publicistul dacă ţinem seama că avem de in- acord global cu cooperatorii- şi răşte soarta producţiei viitoare". tă pot t
te meridianele au sosit mesaje grec Theodoros Katrivanus, mem­ săminţat peste 3 200 ha cu grîu, mecanizatorii constituie un puternic Sînt demne de apreciat efortu­ numai \
de înalte aprecieri, stimă şi căl­ bru al Comitetului Executiv al orz şi masă verele, dg strînş recolta factor mobilizator pentru încadra­ rile ce. se depun în unităţile consi­ te. Fonc
vdn, ală
duroase felicitări adresate poporu­ conducerii fî.D.A., autorul volu­ de cartofi, sfeclă de zahăr, po­ rea _ semănatului şi recoltărilor în liului infercoobăratisî Orăştie' pen­ subscrist
lui român, secretatului generai mului „Demiurgul României noi", rumb şi legume de pe mai mult perioada optima. tru buna organizare şi desfăşurare bre şi t
al Partidului Comunist Român, recent apărut în Grecia. de 2 000 ha, de însilozat şi depozi­ Ţinînd. seama că avem de strîns pitaluriit
preşedintelui Republicii. Socialis­ Cu prilejul alegerii de către cel tat cantităţi apreciabile de nutre­ şi înmagazinat peste 3 000 tone a lucrărilor agricole de toamnă. Se piaţă, pi
te România, tovarăşul Nicolae de-al Xl-Iea Congres naţional ţuri. In ceea ce priveşte insămîn- produse, am stabilit să fie folosite impune însă acţionat mai energic, terii de
în toate consiliile intercooperatiste,
Ceauşeşcu, militant neobosit pen­ ăl Partidului Comunist Chinez, a din plin toate mijloacele de trans­ în spirit de ordine şi disciplină, fo­ principa
stituie f
tru promovarea nobilelor idea­ tovarăşului Hua Kuo-Fen în func­ ; ţările, s-au făcut o serie de pre- port existente. Maximă atenţie a- losind din plin timpul prielnic în lor din
luri ale socialismului, păcii, li­ ţia de preşedinte al C.C. al P.C. j gătiri. Din terenurile eliberate- pînă cordăm în aceste zile eliberării vederea
bertăţii şi dreptăţii pe planeta Chinez, t o v a r ă ş u l Nicolae I acum, carh vor fl însărhînţate cu grabnice a tuturor suprafeţelor ca­ vederea impulsionării eliberării te­ iilor pei
hoastră. Ceauşeşcu, secretarul general ăl i făioase — insumînd 1 200 ha — au re sînt destinate însămînţărilor, renului, intensificării fertilizării, echipam
Glorioasa aniversare a eliberă­ Partidului Comunist Român, a a- fost arate 900 ha. De asehienea, pe respectiv recoltării cartofilor şi sfe­ condiţionării seminţelor, recoltării luieli în
rii patriei a fost salutată prin 21 dresat un călduros mesaj de fe­ 1 300 ha din 700 prevăzute s-au rea- clei". i . . - produselor şi onorării contractelor RomAnlt
încheiate cu statul.
B.I.R.D.
salve de artilerie. licitare. lizat lucrări de scarificare, iar ia Ion Manolescu, inginer şef la
.C.A.P. Sibişel şi Orăştioara de Jos C.A.P. Beriu : „Am stabilit ampla­
s-au aplicat amendamente calcaroa- sarea culturilor, am asigurat se­ sM. TÎRCOB