Page 38 - Drumul_socialismului_1977_08

p.... DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6185 O MARŢI, 30 AUGUST 1977

Nici o „corigentă** 8a pregătirea

deschiderii noului an de învăţămînt

M ni rămas două sâptămfnL

Foarte puţin pentru atîtea

lucrări rămase In urmă!

Hondol, vineri dimineaţa, orele în temă cu problemele şcolilor,
8,50. Pătrundem în curtea scolii pentru că răspunde direct de pre­
igenerale cu clasele I-IV din loca­ gătirea lor pentru noul an de în­
litate. Privelişte dezolantă : lemne, văţămînt, lipseşte. E plecat la De­
;uşi şi giurgiuvele rupte, aruncate va. Tovarăşa Margareta Sânziana,
[peste ele, bănci deteriorate, în ca- contabilă, ne informează : „Avem
ire apa ploii a pătruns adine,, două alocaţi 72 000 lei pentru reparaţii
(stive de blocuri prefabricate pentru curente, igienizări, zugrăveli, cură­
zidărie. „Poate se lucrează" — ţenie şi adaptarea sobelor la şcolile
După demonstraţia oamenilor muncii din Deva, formaţii artistice din judeţ au prezentat un spectacol în
jne-am zis. Eroare. In şcoală şi în din Certej, Hondol, Măgura, Topli- faţa statuii Dr. Petru Groza.
jurul ei, nici un suflet de om de ţa... S-au terminat lucrările la Mă­
la care să luăm o informaţie. Prin gura, Bocşa, Nojag, Hondol...*
geamurile uşilor privim in interio- „Hondol ?“ — întrebăm, şi descriem
-rul şcolii. In prima sală — mese, ce am văzut cu propriii ochi. „Tot Brigada artistică—prezenţă vi® în
Icărti, cuiere, hărţi, toate strinse în mai este pînă la 15 septembrie...
(mijlocul claiei, pereţi murdari. In Duminică şi luni mobilizăm oame­
■ sala a doua : câteva bănci, găleţi, nii... Nu mi-e frică de şcoala din viaţa colectivelor
pahare, scaune, la fel adunate in Hondol, ci de cele din Săcărîmb
mijlocul încăperii, pardosea scoasă, Si Vărmaga" (!).
perete spart pentru o viitoare uişă Sîmbătă dimineaţa, tovarăşul P. Puternica efervescenţă creatoare
spre o altă sală — a treia. In a- Păouraru ne asigura : „mîine, du­ brigăzi la sindicatul sanitar, I.U.M.P., ţă, aceste voci ale opiniei publice
ceasta am putea pătrunde printr-o minică, avem oameni mobilizaţi la şi interpretativă stimulată de pri­ grupul de şantiere al T.C.H. şi făcindu-se auzite la sălile de apel,
„Cântarea
naţional
mul
Festival
altă spărtură, făcută în zidul exte­ şcoala din Hondol. O s-o termi­ României" în rândul oamenilor I.C.C.M.O. la căminele de ncfamilişti, pe es­
rior, dar care e barată cu o uşă năm, n-aveţi grijă. Să ştim că o muncii de pe întreg cuprinsul ţării Poate fi evidenţiată activitatea tradele locurilor de agrement, fă-
fixată orizontal pe care nu ne per­ tragem ou dinţii şi tot o scoatem !“ brigăzilor artistice de la Fabrica de cîndu-se auzite tot mai viguros.
mitem s-o forţăm. Dar se poate. Ieri dimineaţă, profesorul de ser­ a constituit pentru artiştii amatori produse lactate, Cooperativa „Uni­ Exemplele pe care le-am prezen­
din oraşul Petroşani un prilej de
vodea bine în viitoarea sală : pe­ viciu, Ioam Vinţan, ne-a comuni­ afirmare, de punere în valoare a rea", I.C.S.A.P. şi I.M. Dilja, care tat credem că vor fi urmate şi de
reţi deterioraţi, păimînt pe jos, as­ cat : echipa „Constructorul" a venit, prin tematica abordată, originalita­ alte întreprinderi şi instituţii care
pect jalnic — acum, când au mai a adus şi vopseaua. A terminat lo­ calităţilor artistice, de muncă in­ tea textelor şi măiestria interpretă­ pînă la această dată încă nu s-au
tensă finalizată în spectacole de ţi­
rămas doar două săptămâni pînă la calul internatului. Intr-o săptămâ­ nută, răsplătite adesea cu aplauze rii au devenit prezente indrăgite în „hotărî t“ să dea curs indicaţiilor
deschiderea noului an de învăţă­ nă va fi gata şi localul „de sus“. mijlocul colectivelor de muncă. de a Înfiinţa formaţii artistice în
mânt. Duminică, tovarăşul vicepreşedinte şi aprecieri elogioase. Printre for­ Un rol important în stimularea fiecare întreprindere sau instituţie
La şcoala generală de la centrul Păcuraru a mers de dimineaţă la maţiile care au avut o activitate activităţii brigăzilor artistice în o- şi in special de a crea brigăzi ar­
de comună — Certeju de Sus — e, şcoala din Hondol, unde erau mo­ deosebită pe toată perioada dc des­ raşul nostru îl are brigada artistică tistice, formaţii mobile, puţin pre­
făşurare a festivalului şi care la
totuşi, animaţie. Nu prea mare, dar bilizaţi oamenii la lucru". şi colectivul de croaţie de pe Lingă tenţioase şi cu o deosebită adeziu­
este : trei perechi de femei trans­ Aşadar, s-a urnit. Dar de ce nu­ ora actuală o continuă din plin se casa de cultură. Aceste colective cu ne La public.
portă paturile la internatul care a mai după raidul întreprins de ga­ numără brigăzile artistice din între­ o activitate deosebită constituie un
fost zugrăvit. In rest, linişte. Li­ zetă ? In şcolile din satele aparţi­ prinderile oraşului, precum şi cea exemplu, bucurindu-se de prestigi­ A doua ediţie a Festivalului na­
nişte in corpul de clădire „de jos“ nătoare comunei este încă foarte a Casei de cultură a sindicatelor ul căpătat de-a lungul anilor, ma­ ţional .„Cintarea României" trebuie
unde lucrătorii cooperativei „Con­ mult de lucru. Dacă nu- se va ac­ Petroşani. terializat in cucerirea a două locuri să găsească brigăzile artistice în
structorul" Deva au zugrăvit 6 săli, ţiona zilnic cu forţe serioase si cu Creşterea numărului de brigăzi I. pe ţară, a numeroase' distincţii pe plină activitate, cu programe în­
iar în două, mai mici, şi-au lăsat toată răspunderea, dacă cei chemaţi cât şi a calităţilor artistice izvorăş­ plan judeţean şi municipal. Texte­ tocmite pe baza celor mai semni­
scările, găleţile şi alte instrumente, să se ocupe de pregătirea în bune te din dorinţa de a folosi cit mai le brigăzilor din Petroşani sînt în­ ficative aspecte din munca şi via­
somn că vor continua. Azi, insă, condiţiuni a deschiderii noului an eficient, operativ şi constant acest tocmite de colectivul de creaţie al ţa colectivelor în mijlocul cărora
lipsesc (?!). „N-au vopsea pentru şcolar nu vor pune această pro­ puternic mijloc de educare, aceas­ casei de cultură în colaborare cu activează, pentru că, spre deosebi­
socluri, geamuri şi uşi" — ne in­ blemă pe primul plan al preocupă­ tă formă de promovare a ideilor instructorii din întreprinderi, reali- re de alte formaţii care în anumi­
formează profesorii de serviciu. rilor lor, localurile nu vor fi gata avansate, a grijii faţă de avutul zîndu-se astfel şi un util schimb de te perioade îşi permit momente de
N-or fi avind, dar in localul „de pentru a-şi primi elevii aşa cum se obştesc, a eticii şi echităţii socia­ experienţă. Putem sublima aportul relaxare, brigăzile artistice sînt
sus“ coridoarele şi trei săli de cla­ cuvine. Au mai rămas doar două liste. deosebit al unor creatori ca Mircea formaţii care, prin profilul, temati­
să aşteaptă să fie zugrăvite ! Pînă săptămâni. Foarte puţin pentru atî­ în oraşul Petroşani activează în Bujorcscu, Ioan Velica, al interpre­ ca şi modul de expresie artistică
se procură vopseaua, de ce se stă ? tea lucrări rămase în urmă ! prezent 7 brigăzi artistice şi sînt ţilor Lia Romanrus, Anişoara Gsi- au fost, trebuie să fie „formaţii fă­
La consiliul popular, tovarăşul vi­ constituite, urmând să prezinte spec­ ky, Gheorghe Stoica, Cornelia Ola- ră vacantă".
cepreşedinte Petru Păcurar, care e L. LARA tacole la locuirile de muncă, alte 4 ru. Pornind de la adevărul că o
muncă eficientă şi de calitate se GH. NEGRARU
poale desfăşura numai în condiţiile instructor artistic,
unei activităţi intense şi permanen­ Casa de cultură a sindicatelor
Aure! Vlaicu" — un film al capacităţii te, brigăzile artistice din oraşul Pe­ din Petroşani
troşani nu-şi permit nici o vacan­
creatoare a poporului nostru „Amfiteatrul artelor 45
Aşa s-a intitulat noul gen de nedoreni deschisă în cinstea zilei
— Profilând de prezenţa în ju­ — Aspectele de ordin istoric — şită. manifestare culturală ce s-a des­ de 23 August la Casa de cultură din
deţul nostru a prestigioasei echipe mă refer la incapacitatea epocii de — Ştim că filmul beneficiază de făşurat joi seara la Casa de cul­ Deva, după care prof. Gheorghe
dc cineaşti români oare realizea­ a înţelege realizarea unui vis atât o distribuţie valoroasă, că la reali­ tură din Deva. Lată, pe scurt, cc Armăşescu a făcut o scurtă retro­
ză, pe locurile de obîrşie ale şoi­ de îndrăzneţ ca al lui Vlaicu — zarea lui vor colabora pesite 180 a cuprins programul : un editorial, spectivă asupra modului cum se
mului din Binţinţi, o parte din simt relevante ? de actori. prezentat de prof. Constantin Pas­ reflectă în literatura noastră con­
noul film ‘ românesc „Aurel Vlai- — Desigur, filmul relevă emoţio­ — Intr-adevăr, filmul reuneşte un cu şi intitulat „Deva — trecut şi temporană momentul insurecţiei na­
cu“, a cărei regie v-aţi asumat-o, nant rolul jucat de Vlaicu pentru mare număr de actori, mulţi dintre ţionale armate, antifasciste şi anli-
vă rugăm, stimate tovarăşe Mircea afirmarea unităţii naţionale a po­ cei mai cunoscuţi interpreţi ai scenei contemporaneitate" ; poetul Traian imperialiste. înainte de proiecţia
Drăgan, să înlesniţi cititorilor zia­ porului nostru, în condiţiile grele şi ecranului românesc, alături de o Filimon a recitat una din recen­ filmului documentar „Ritmul în
tele sale creaţii dedicate luptelor de
rului nostru cunoaşterea unor pro­ ale epocii cînd România era dez­ i pleiadă de tineri care se vor strădui pictură", directorul’ întreprinderii
bleme privind ideile ce stau la ba­ membrată. E semnificativă ideea a- — şi eu îi voi ajuta — să creeze o la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz, iar cinematografice' judeţene, Emerich
za acestei producţii cinematografi­ interpretare unitară, nuanţată, stă- scriitorul Radu Ciohanu care a Horovitz, a făcut unele aprecieri a-
ce. inită şi sugestivă a personajelor. condus lucrările a lectorat un frag­ supra documentarului românesc. Ul­
— Filmul face parte dintr-un pro- Inferviu cu regizorul E i acest" film avem personaje cu­ ment din viitorul său roman „Ul­ tima rubrică a „amfiteatrului" a a-
igram complex, de perspectivă. în­ noscute — ca să zic aşa, din car­ tima vacanţă". A urinat apoi pre­ parţinut caricaturistului Ştefan Ba­
tea de citire : de la Vlaicu la Cana-
demnul de a realiza producţii ci- Mircea Drăgan giale, Vlahuţă, Goga, Şt. O. Iosiif, zentarea vieţii compozitorului Ci- laş din Brad, care a prezentat pu­
.nematografice în care să relevăm Spiru Haret... In măsura în care pfian Porumbescu, prezentare înso­ blicului cîteva din reuşitele sale lu­
•nu numai personalităţi ale istoriei am putut, am încercat să respect ţită de audierea „Baladei". Mo­ crări.
noastre glorioase, ci si ale ştiinţei fi datele fizice. Acolo unde n-am mentul „artă plastică" a fost sus­ „Amfiteatrul artelor" se va des­
fi tehnicii, domeniu in care Româ- jutorului primit de Vlaicu de la reuşit, am preferat interpretul de ţinut de pictorul Gheorghe Pogan,
t făşura în ultima joi a fiecărei luni,
mla îşi are un binemeritat loc, în­ forţele progresiste ale vremii, mai valoare, care poate sugera perso­ care a analizat trei lucrări de pic­ deci viitoarea reuniune — 29 sep­
deamnă pentru noi, cineaştii, o da­ ales a oamenilor de cultură si de najul chiar dacă culoarea ochilor tură din expoziţia plasticienilor hu- tembrie a.c.
torie de onoare faţă de popor, faţă artă, pentru a convinge oficialită­ e alta.
de patrie. Aurel Vlaicu reprezintă ţile să-i acorde sprijinul cuvenit. — Am stat de vorbă cu mulţi
una dintre cele mai importante fi­ Este cunoscută contribuţia lui Go- dintre interpreţii filmului : Maria
guri din domeniul ştiinţei si teh­ ga, Vlahuţă, Spiru Haret, D.D. Pă- Volumtaru, Dina Cocea, Gabriol O- „Vernisaj la revistă*
trăşcanu, Şt. O. Iosif, Ilarie Chendi
nicii contemporane. Prin Vlaicu, seoiuc, Toma Dimitriu, Demn Rădu-
Vuia, Coandă — România ocupă in crearea curentului de opinie fa­ lescu, Ion Pascu — fiecare a re­ Mîine, 31 august, cu începere de la orele 17,00 şi 20,00, la sala
an loc de frunte pe plan mon­ vorabilă lui Vlaicu, în susţinerea levat bucuria de a colabora cu dv„ „Arta" din Deva, Teatrul de estradă din Deva prezintă spectacolul
dial. Prin aceasta doresc să subli- lui morală (chiar materială) pen­ cu un regizor de mare dotatie. A „Vernisaj 1a revistă". Cu acest prilej vor evolua şi solistele de mu­
iniez că nu vreau să facem un film tru a-şi finaliza, temerara idee. A lucra cu dv. — spuneau — înseam­ zică uşoară Anne Mehner şi Regine Doreen de ia Radioteleviziunea din
[doar de circulaţie naţională, oi no- existat, şi vrem să arătăm prin nă a li se da aripi la rol. R.D. Germană, cunoscute publicului nostru din oadrul programelor te­
iba vibrantă, frumos modulată, pe film, unitatea oamenilor de ştiin­ — Ceea ce-mi spuneţi mă sti­ levizate de la Friedrichstadt-Palasf din Berlin.
oare a dat-o poporul nostru crea­ ţă, a intelectualilor şi masa mare a- mulează. Eu fac parte dintre regi­
tor de genii, să fie auzită pe toa­ oamenilor simpli. Aceştia i-au o- zorii care consideră că interpretul
te paralelele şi meridianele lumii. ferit suportul moral pentru reu­ nu trebuie aglomerat cu indicaţiile
teoretice. Interpretul să-şi creeze
rolul. Regizorul nu trebuie să-i
taie aripile sau să-l înveţe războa­
ie, ci să-i dea drumul să zboare.
— Ce înseamnă pentru dv. acest
film ?
— Foarte mult. E primul film pe
care-1 realizez intr-o altă gamă de
utilizare a mijloacelor cinematogra­
fice, stil care îmi face şi plăcere,
dar îmi cere şi timp. încerc o bu­
curie extraordinară de a avea şan­
sa să realizez un film despre un
personaj atît de . frumos şi atât de
iubit • de întreaga noastră suflare.
Satisfacţia ar fi şi mai mare dacă
aş reuşi ca prin acest film să con­
tribui cu ceva la formarea con­
ştiinţei spectatorilor. Mi-o doresc,
pentru că filmul „Aurel Vlaicu" fa­
ce parte din etapa de maturitatea
profesiei mele.
— Pe cînd premiera ?
— La începutul anului viitor. Do­
rea* să’’ subliniez că premiera mon­
dială va avoa loc la Deva.
Interviu realizat de
Aspect din timpul turnării filmului „Aurel Vlaicu", LUCIA LICIU