Page 4 - Drumul_socialismului_1977_08

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6181 «

cadran economic » cadran

multe uiaTtăţi
uniri seneraie ale oamenilor muncii borcanele pen
M cu lunile pen
— Ciţ amba
greutăţi' — a
tor Corneliu
ÎNTREGUL COLECTIV în munca de îndeplinire si depă­ tatea ca realizările de pînă acum livra iaurtul
borcane. Acu
SĂ DEVINĂ UN BUN şire a sarcinilor de plan şi a an­ să fie mult îmbunătăţite, în spe­ rezolvată, cor
gajamentului luat în adunarea ge­
cial la economisirea energiei elec­
urt în canliliă
SI ADEVĂRAT nerală : depăşirea producţiei in­ trice — sarcină deosebit de impor­ La I. I. L. Simeria tor la calitati
CONDUCĂTOR dustriale a cincinalului 1976—1980 tantă pusă în faţa energeticienilor. telui, care un
zele le cunos
cu 58,529 milioane lei, îmbunătă­
ţind totodată angajamentul pe 1977 MIRCEA LEPĂDATU ales nerespect
Adunarea generală a reprezen­ la producţia globală cu peste 9 Ritmicitatea livrării şi calitatea produselor sului tehnoloi
tanţilor oamenilor muncii de la milioane lei. COLECTIVUL corespu.izătoai
temperaturile
I.M. Barza a avut o dublă sem­ S-A ANGAJAT : unor utilaje,
nificaţie : s-a analizat activitatea VIORICA CIORBAGIU Acţionăm in
consiliului oamenilor muncii pe PLANUL ANUAL tărirea răspui
primul semestru al acestui an şi PREOCUPARE SUSŢINUTĂ VA FI ÎNDEPLINIT lactate pot fi mult îmbunătăţite laborator, de
s-a inminat Drapelul roşu__________de PENTRU REDUCEREA spre a evita
comerţ a prod
fruntaş in întrecerea pe ramură. întreprinderea de industrializare de indisciplină, unii şoferi nu res­ re calitativ. P
Conlinuînd şirul realizărilor bune CONSUMULUI Poate părea curios ca acum, du­ a laptelui din Simeria este printre pectă traseele şi orele de ridicare, tul comerţului
din ultimii ani, I.M. Barza a obţi­ DE ENERGIE ELECTRICĂ pă 7 luni din an, un colectiv de puţinele unităţi economice din judeţ nu stabilesc corect procentul de gră­ întreprindere;
nut, după cum se ştie, locul II pe muncă să se angajeze că îşi în­ care nu şi-au îndeplinit toţi indica­ sime — no spune ing. Corneliu Stîr- pleacă spre c(
ţară şi a fost decorată (pentru a ...„să se aplice mai rapid măsu­ deplineşte planul anual, cînd a- torii planului de producţie în pri­ cescu, directorul I.I.L. Simeria. A- dus.
doua oară) cu ..Ordinul Muncii". rile stabilite de conducerea parti­ ceasta este o sarcină clară, o o- mul semestru al anului : lapte pen­ bateri mai avem şi la distribuirea Deci „filtrul
produselor noastre. Mai sînt distri­
clasa a Il-a, în Întrecerea socîă- dului în vederea funcţionării cu hligaţie profesională care nu ar tru consum — 86 la sută, produse buitori care, pe lingă faptul că nu laborator — (
proaspete
lactate
îngheţată,
(iaurt,
listă pe 1976. Şi primul semestru trebui să mai comporte nici un cliefir, diferite sortimente de brîn- ajung la timp, ocolesc unele ma­ beneficiarului,
din acest an a fost încheiat cu maximă siguranţă a sistemului e- fel de comentarii, de îndoieli. Şi ză etc.) — 98 Ia sută. încercînd să gazine, in special pe cele mărginaşe. filtru nu fi
ncrgelic naţional, să se ia mă­
Ia nivelul cer
rezultate bune, angajamentele asu­ suri ferme pentru reducerea pier­ totuşi aceasta e situaţia. Pentru afle cauzele acestor neîmpiiniri, pre­ — Se pare că asemenea fenomene tere ale consi
mate fiind depăşite la toate obiec­ că la adunarea generală a oame­ cum şi ale neritmicităţii în preluare au...vechime, influenţează direct ne-
„Metronomul
tivele. 30 la sută din producţia de derilor de energie electrică atît în nilor muncii, colectivul Şantierului şi livrare, „Metronomul" nostru a realizarea planului de producţie, bu­ Uzările îmh'
cit
şi
centrale,
în
reţeaua
de
minereu s-a extras prin metode transport şi distribuţie, pentru u- nr. 1 al T.C. Deva s-a prezentat pornit de fa... izvorul laptelui : uni­ na aprovizionare a populaţiei. Ce în­ lui de munSa
agricole
cooperatiste
tăţi
furnizoare,
cu productivitate sporită, ceea ce a tilizarea cit mai deplină a resur­ cu un bilanţ nesatisfăcător : o ne- producători individuali. „O dată nu treprindeţi pentru a le elimina ? Indicatorii pr.
făcut ca 70 la sută din producţia realizare de plan de 7 milioane lei, au ridicat şase bidoane cu lapte, in — împotriva oricăror abateri luăm ducţiei marfă,
dată peste plan să se realizeze pe selor energetice secundare şi eli­ neîncadrarea în nivelul planificat altă zi cinci bidoane. La noi mulsul măsuri pe linie administrativă. întă­ duclivilăţii mi
minarea oricăror forme de risipă
baza creşterii acestui important al productivităţii muncii şi depă­ se termină la ora 6, dinşii ridică lap­ rirea ordinii şi disciplinei se află in şi depăşiţi, li
500 000 lei bei
-^Tn'rlicTîW O cont.rihiiiie Însemna­ de energie". şirea cheltuielilor materiale, ca­ tele după ora 13,00“ — am aflat Ia atenţia permanentă a organizaţiei de .anului. S-a /d
partid, consiliului oamenilor muncii-
ta in . a c e s t u i indicator (DIN HOTARIREA CONGRESU­ renţe de ordin organizatoric, dis­ C.A.P. Vcţel. „Noi livrăm 800—900 li­ organizaţiei de sindicat şi tiner !ă>a
4uavuţjb preocuparea intensă LUI CONSILIILOR OAMENILOR ciplinar, gospodăresc, de utilizare a tri zilnic. Ii ridică tîrziu". (C.A.P. Ca urmare şi abaterile sînt tot mâl ..... f oUuso
oentru introducerea progresului MUNCII). fondului de timp şi a mijloacelor Cristur). „Zilele trecute n-au ridicat rare. în ultima vreme am avut doar vrem.. fiind’
tehnic, randamentul in tone/post Utilizarea raţională a energiei tehnice din dotare, calitatea neco­ 700 litri de lapte". (C.A.P. Beriu). un singur asemenea caz : şoferul şi datorită fa
„De obicei ridică laptele Ia timp.
crescind cu 6,4 la sută, mai buna electrice, reducerea consumului respunzătoare a unor lucrări. Cau­ Dar mai sînt şi cazuri cînd intîrzie. Mihai Ciobotaru, care, abătîndu-se mă, respectiv i
do ia traseu, a ajuns tîrziu la fur­
organizare a muncii, aproviziona­ tehnologic şi a celui în regie au zele acestei stări de lucruri ne- Noroc că avem condiţii de a păstra nizor (C.A.P. Rapolt) şi a determi­ se asigură din
rea tehnico-materială, încadrarea fost problemele majore în jurul multumitoare sînt mai multe, in- bidoanele în apă rece". (C.A.P. Bîr- nat incorect procentul de grăsime. Rezervele, -pr
cate sînt însl
în consumurile specifice normate, cărora s-au axat discuţiile din a- cepînd de la neasigurarea condi­ cea Mică). „Producătorii din Băiţa — De multă vreme I.I.L. Simeria ceea ce prive
folosirea mai bună a capacităţilor dunarea reprezentanţilor oamenilor ţiilor — proiecte, amplasamente, sînt nemulţumiţi că . I.I.L. Simeria ne livrează doar jumătate din can­ rii, prelucrare
de producţie, a forţei de muncă şi muncii de la întreprinderea de re­ finanţări (lacună mai veche dar nu-şi respectă obligaţiile contractuale titatea de iaurt comandată, iar în duselor spre r
faţă de ei" (Aurel Boloţ, primarul
a timpului de lucru. ţele electrice Deva. Făcînd bilan­ mereu actuală, iar -în acest an comunei). zilele de virf — 75 Ia sută din can­ ce priveşte în
Activitatea consiliului oamenilor ţul primului semestru, colectivul deosebit de pronunţată) — de a- Am putea continua cu exemplele. titatea de smîntînă solicitată. In li­ a indicalorilot
muncii a fost analizată prin pris­ de muncă de aici raportează re­ tacare la termenele planificâte a Dar sînt destule pentru a ne permite nele zile avem neplăceri şi cu cali­ ţa pe care po
pune mereu
ma marilor sarcini programatice zultate frumoase, atît în activita­ unor lucrări şi pînă la organiza­ o primă concluzie : furnizorii se tatea, mai cu seamă la lapte şi smîn­ muncă de la
cuprinse in expunerea tovarăşului tea industrială, cît şi în cea de rea defectuoasă a muncii pe şan­ pling pe bună dreptate că laptele se tînă — sublinia tovarăşul Tănaso
Nicolae Ceauşescu la Congresul investiţii. Astfel, planul producţiei tier, la toate loturile, şi la starea ridică tîrziu, iar canicula ii alte­ Trandafir, şeful biroului comercial al
I.C.S. alimentara — Deva. Se pling
consiliilor oamenilor muncii, a globale a fost realizat în propor­ alarmantă de dezordine şi indisci­ rează. adeseori că n-au ambalaje, dar în
— Cunoaştem că mai avem cazuri
Hotărîrii şi Chemării adoptate la ţie de 106,8 la sută, iar cel de plină a unor luorători şi chiar
acest înalt forum. investiţii în proporţie de 109 la factori de conducere a procesului
„Nici un fel de conducere uni­ sută. De asemenea, planul de re­ de producţie. Normele de tehnica securităţii muncii
personală nu poate înlocui forţa paraţii a fost îndeplinit în pro­ Constructorii de la şantierul 1
colectivului, înţelepciunea colectivă porţie de 132 la sută. au şi rezultate bune in acest an,
a consiliilor de conducere, a mase­ Vorbitorii, subliniind aceste as­ dar amărăciunea celor 7 milioane
lor de oameni ai muncii", spunea pecte, au analizat şi acele nea­ lei sub plan le-a abătut atenţia Aplicate cu maximă atenţie şi răsp
ia Congres' secretarul general al junsuri care mai persistă în acti­ de la ceea ce au făcut bun, obli-
partidului, tovarăşul Nicolae vitatea colectivului de aici. gîndu-i să-şi analizeze cu toată
Ceauşescu. Iar colectivul mineresc — Cu toate că la consumul pro­ atenţia şi răspunderea lipsurile şi Grija faţă de om — privită sub chiar cu pierderi de vieţi ome­ sonalului din
a înţeles pe deplin aceasta. Ca­ priu tehnologic şi de regie am neajunsurile, să se mobilizeze ne­ aspectele sale multiple — este neşti. Concluziile prezentate zilele pregătire- pe
racterul de lucru pe care l-a avut realizat economii de energie elec­ întârziat şi cît mai energic pentru trăsătura dominantă a politicii trecute în faţa factorilor răspun­ nor muncitor
adunarea, înalta exigenţă şi res­ trică, consider că mai sînt re­ a le înlătura şi a-şi îndeplini in­ partidului şi. statului nostru. Refe- zători din întreprinderile contro­ spre greşeai,
ponsabilitate cu oare s-au purtat zerve suficiente în această privin­ tegral sarcinile de plan anuale. Pe rindu-ne la omul din producţie, late au reliefat, pe lingă anumite prin mînuiret.
discuţiileTidau garanţia că sarcinile ţă — a relevat mg. Cornel Mirza, această temă au discutat inginerii la făuritorul cotidian al bunurilor cauze obiective sau imprevizibile tuoasă a un
asumatej^or fi îndeplinite şi de­ directorul adjunct al întreprinde­ Gheorghe Cărăbaş — şeful şantie­ materiale, această grijă rezidă in ale unor accidente şi unele aba­ unelte, prin
păşite. woblema principala a con­ rii. Astfel, autotransformatoarele rului, şi Silvestru Tache, maiştrii sumele mari de bani alocate anu­ teri cu totul nejustificate, elemen­ rarea pericol
stituit-o analiza temeinică, critică şi transformatoarele din sta­ Ioan Burbuzan şi Moise Tomuş, al pentru asigurarea celor mai bu­ tare chiar, de la normele de pro­ tehnici rudirr
şi autocritică, a activităţii desfăşu­ ţii n-au fost întotdeauna în­ şefii de echipă şi muncitorii Con­ ne condiţii de muncă — echipa­ tecţia muncii. Ce denotă aceasta ? nor lucrări,
rate, recunoaşterea deschisă a lip­ cărcate la sarcina optimă, n-au stantin Maniţiu, Simon Ladislau, mente şi materiale de protecţie, In puţine cuvinte : formalism, sla­ timpul lucru:
surilor, dar şi măsurile ce trebuie 'fost folosite raţional. Reparaţiile şi Constantin Crăciun, Valentin Man, mijloace şi dispozitive de apăra­ bă organizare şi supraveghere, lip­ de lucruri ;ni
adoptate in viitor, sarcinile pe reviziile planificate la liniile e- Petru Crişovan, contabilul şef re împotriva pericolelor de acci­ să de răspundere personală, super­ dus la abater
1978 fiind mult sporite. Multitudi­ lectrice n-au fost totdeauna core­ Palade Pctrescu, ceilalţi partici­ dentare, propagadă pe teme ale ficialitate, un nivel de pregătire ciidente grave
nea de probleme ridicate de N. late cu cele din staţii. Acest lu­ panţi la discuţii. N.T.S., alimente antidot etc. — a- profesională necorespunzător din le unităţi ape
Dincş, Ioan Herţa, Dumitru Hoştea, cru a dus la consumuri în plus de Spiritul de exigenţă şi răspun­ sigurind astfel deplină securitate partea unor angajaţi. Vorbind bunelui Petro
Dorin Buliga, Aurel Dobîrcău şi energie electrică în staţii. dere in care au dezbătut probleme muncii, continuitate şi eficienţă despre formalism — carenţă mai nereurilor Dc
alţi vorbitori obligă consiliul oa­ Propuneri legate de raţionaliza­ cu care se confruntă şantier ui, mă­ producţiei materiale. Pe lingă a- veche dar puternic persistentă — de construcţii
menilor muncii la o angajare şi rea consumuVJî d*** energie electri­ surile propuse pentru îmbunătăţi­ ceasta, de aplicarea şi respectarea în concluzii s-a subliniat, iar ma­ la alte unită
desfăşurare a forţelor mai susţinu­ că au facili şi alţi vorbitori. Ingi­ rea muncii, angajarea fermă de riguroasă a N.T.S. se ocupă şi tre­ joritatea celor care au participat raza judeţului
tă, lărgirea şi adîncirea democra­ nerul Andrei Samuel, şeful S.D.E.E. recuperare grabnică şi integrală a buie să se ocupe toţi factorii cu la dezbateri au accentuat, că s-au De bună isc
ţiei muncitoreşti transformîndu-so ■ Petroşani, a propus montarea de restanţelor — toate trebuie să se munci de răspundere din între­ întocmit, se întocmesc încă, multe ducerilor uni
intr-o manifestare plenară a ini­ „luxomate" (întrerupătoare auto­ reflecte în programele zilnice de prinderi, grupele sindicale, inspec­ programe de lucru pe linia N.T.S.. •mtralelor şi
;
ţiativei şi responsabilităţii. Cele mate cu fotocelulă) la iluminatul lucru, în graficele de execuţie, în torii obşteşti, în ultimă instanţă se formulează propuneri, se sta-, t se iimpu
peste 70 .de -""-opuneri făcute în public. Acestea au fost verificate valorile realizate pe fiecare obiec­ fiecare angajat. Şi nu se poate ,..xe pentru
ace^’lim-ustru, participarea majo- în Valea Jiului şi dau rezultate tiv, pe fiecare lucrare în parte. spune că nu există asemenea pre­ bilesc măsuri bune, concrete, însă lor, a muncit
x naţii muncitorilor la luarea deci­ foarte bune. Adunarea generală a Aceasta presupune organizarea te­ ocupări în unităţile economice din ele rămîn uneori pe hîrtie, în ser­ de protecţie i
ziilor şi în ‘ acelaşi timp la înfăp­ adoptat o serie de măsuri concre­ meinică şi competentă a muncii, judeţul nostru. tare, in birouri, iar pe teren, in şini, scule, di
tuirea lor au dus la stabilirea ce­ te, care să ducă la economisirea de ordine şi disciplină desăvîrşită, în acelaşi timp însă, un control producţie, se acţionează după ru­ ne, pentru as
lor mai eficiente măsuri pentru energie electrică : înlocuirea becu­ autoexigenţă din partea fiecărui efectuat de curînd în principalele tină, din aduceri aminte sau pur diţiilor de mi
îmbunătăţirea activităţii viitoare a rilor incandescente de la ilumina­ angajat, o mai bună conlucrare în­ unităţi economice din judeţ de şi simplu la întâmplare. Slaba or­ timp, nor',..
consiliului, în a cărui activitate tul public cu becuri cu vapori de tre loturi, compartimente de ac­ către o brigadă alcătuită din spe­ ganizare şi supraveghere dovedeş­ cii trebuie J.
s-au manifestat şi lipsuri, care mercur, urmărirea încadrării mari­ tivitate, echipe şi oameni, un spri­ cialişti din cadrul Ministerului te lipsa de răspundere şi superfi­ maximă aten
n-au fost trecute insă cu vederea. lor consumatori industriali în nor­ jin mai substanţial şi deplină li­ Muncii, Consiliului judeţean al cialitatea unor factori în aplicarea partea fiecăr
Din discuţii a reieşit necesitatea mele stabilite pentru orele de vîrf bertate de acţiune din partea, con­ sindicatelor şi Inspectoratului ju­ hotărîrilor, în respectarea norme­ muncitor la <
perfecţionării stilului de muncă, de sarcină, raţionalizarea consu­ ducerii T.C. Deva. Harnicul colec­ deţean de protecţia muncii a de­ lor de protecţie a muncii, în în­
depăşirea concepţiilor învechite, o mului de energie electrică în sta­ tiv al şantierului 1 are capacitatea pistat o serie de lipsuri şi neajun­ drumarea atentă, exigentă a per­
mai susţinută muncă politico-edu- ţii etc. de mobilizare şi de acţiune pentru suri în activitatea de protecţie a
cativă, astfel ea Întregul colectiv Ideea dominantă care s-a des­ a depăşi impasul în care se află. muncii. Unele dintre acestea au
să devină un bun şi adevărat con­ prins din dezbateri a fost aceea generat stări de lucruri grave, sol­
ducător al treburilor întreprinderii. că la I.R.E. Deva există posibili­ G. DINU date cu accidente cu invaliditate şi Mecanizatorii a
măsura hărnici
P r i o r i t ă ţ i î n a g r i c u l t u r ă
(Urmare din pag. 1) ivit vreo de]
sau tractoare.
INTENSIFICAREA RITMULUI DE MUNCA tratamentelor fitosanitare, res­ livrarea fructelor de sezon, ono- n.n.), terminăm aici in „Buclă" Văzîndu-i li
LA ELIBERAREA TERENULUI DE PAIE pectând perioadele indicate de rîndu-se obligaţiile asumate >prin şi ne mutăm ,,După sat". le pe mecani.
staţiile de avertizare. De aseme­
— Sint încurcături la bază. Au
Sîntandrei,
ŞI EXECUTAREA ARATURILOR DE VARĂ nea, se va continua recoltarea şi contracte. zis că azi (14 iulie a.c. — n.n.) nu la cite zece-ti ;
mai pot prelua nimic — a inter­
Atât ca importanţă, cît şi ca xecutarea arăturilor de vară — venit în discuţie un şofer care de recoltare i
urgenţă, acum, după seceriş, în mobilizînd toate formaţiile de ÎN SECTORUL CREŞTERII ANIMALELOR sosise cu autocamionul în cîmp. am înţeles de
prim-planul preocupărilor orga­ tractorişti —, pe toate suprafe­ între lucrările prioritare ale zootehnie — grajduri, bucătării — Nu-i nimic, băgăm şi în ma­ perativei ag
niciodată prili
nelor şi organizaţiilor de partid, ţele planificate, cţire urmează să acestui important sector de pro­ furajere etc. — precum şi exe­ gazie pînă clarificăm situaţia —
al conducerilor unităţilor agrico­ fie însămînţate în toamnă, pu- ducţie din agricultura judeţului cutării reparaţiilor la toate adă­ a conchis inginerul. Cînd e pro­ numai cuvinte
le socialiste, al cadrelor de spe­ nostru, un loc central trebuie posturile de animale. * ducţie prea mare trebuie să fie ducă mulţumi
ţia liotărîtoan
cialişti trebuie să fie intensifica­ nînd în acest fel, de pe acum, o să-l ocupe asigurarea bazei fu­ în continuare trebuie să fie şi cineva care să ne facă greutăţi telor. La cere,
rea ritmului de muncă la eli­ bază trainică recoltei anului vii­ rajere pentru perioada de sta- urmărită acţiunea de reproduc­ in muncă... colte bogate, ;
Sînt citeva frînturi din discu­
berarea terenului de paie şi e- tor. bulaţie şi un stoc de rezervă. în ţie — montă, fătări şi controlul ţiile ce s-au purtat în mai pu­ tofi se cim,
acest scop se va acţiona pentru gestaţiei —, realizarea efective­ ţin de o jumătate de oră -cit a păşiri. Sutele
ÎNTREŢINEREA CULTURILOR se realizate s,
impulsionarea acţiunilor de re­ lor la toate speciile şi a produc­ durat pauza de masă a mecani­
Trebuie continuate lucrările de precum şi prin efectuarea lucră- coltare a fîneţelor naturale, ter­ ţiei planificate de lapte şi carne, zatorilor. sura reală a !
îngrijire a culturilor de porumb, rilor de combatere a dăunători- minarea coasei a Il-a la tr-ifo- acţionîndu-se cu toată răspunde­ Cei de pe presele de balotat rii mecanizata
cartofi, sfeclă prin executarea lor la culturile de cartofi şi tri- liene, recoltarea miriştilor, trans­ rea .pentru creşterea efectivelor — Dumitru Căleală şi Gheorghe Am surprin.
de praşile, smulsul buruienilor, foliene de sămînţă. portarea- şi depozitarea furaje­ şi a producţiei animaliere, achi­ Ţurluc — lucrau într-o altă tar­ parte din fap,
la. Petru Furdui n-a oprit o clipă mecaniratorilo
lor la grajdurile de animale şi tarea obligaţiilor asumate faţă si'pregăti
ÎN LEGUMICULTURA discul, să nu-l ajungă din urmă lui,
depozitarea lor în bune condi- de stat. Cornel Ivonici cu semănătoarea. au început s-
în toate fermele legumicole coltării şi livrării — conform ţiuni ; continuarea acţiunii de 7&r Tot în întrecere erau angajaţi şi anul viitor, di
se_vor executa în continuare lu­ graficelor întocmite — către be­ însilozare — trifoliene din coa­ O mare atenţie trebuie acor­ Ion Duca, Pap Laslo şi Ion Vil- impuse de
crările de întreţinere pentru neficiari a verzei de vară, faso­ sa a Il-a, masă verde în ames­ dată întocmirii, dezbaterii şi a- cean — la arături, Alexandru De- tehnico-ştiinţi,
combaterea buruienilor în cul­ lei, cartofilor de vară, rădăci- tec cu paie tocate şi pleavă — probării planului de producţie şi teşan, Rovin Vulturar şi Aurel recolte şi mt
turile de tomate, ardei, vinete, noaselor din răritură, castrave­ în vederea realizării şi depăşirii financiar pe 1978 al fiecărei u- Cosiina — la eliberatul terenului ploile, vintul,
castraveţi, varză şi rădăcinoase. ţilor, roşiilor şi celorlalte le­ substanţiale a planului de în- nităţi agricole socialiste — prin- şi transportul griului din cîmp, mecanizatorii ,
O mare atenţie se va acorda re­ gume. silozări ; realizarea prevederilor tr-o largă consultare a maselor iar Ion Tiliban la întreţinerea le­ dejde ai ag
Buboi,
Alexandru
gumelor.
me­
mult suflet, s:
planului la frunzare de către — asigurîndu^se încadrarea în canicul secţiei, era pregătit cu re în asigurai
ÎN POMICULTURA
toate unităţile. O atenţie deose­ termenele stabilite prin graficul remorca şi cele necesare în cîmp
O mare atenţie se va acorda lor de întreţinere a soiului în li- bită se va acorda realizării tutu­ transmis la consilii populare şi să intervină în cazul că s-ar fi
organizării şi executării lucrări- vezi, efectuării în timp optim a ror obiectivelor de investiţii din C.A.P.