Page 6 - Drumul_socialismului_1977_08

Paq. 6 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6181 ® MARŢI, 2 AUGUST 1977

nici o „corigenţA“ LA PREGĂTIREA » r Mm r mmarmr / «
* *
DESCHIDERII NOULUI AN DE iNVĂŢAMÎNT ! i Consemnări 5
s------------------------------------------------------ s
Toate construcţiile şi reparaţiile | Deva raJ sa para un oraş foarte |
% interesant pentru că sa află tocmai *
într-o fază de conturare a persona- ţ
Creaţia tehnică proprie - îactsr de îndeplinire Ilitâţii. L-am cunoscut şl tn ipostaza |
şcolare să se termine la timp « sa veche, somnolenta, de mărunta *
urbe transilvană in care singurele |
exemplară a obiectivelor cincinalului I evenimente notabile erau tîrgurile {
s săptâminale. Pe temoiul cîtorva insti- *
Ca urmare a măsurilor luate de de curăţenie generală şi reparaţii tuţiî cu rost pur administrativ, afişa j
Inspectoratul şcolar, cu sprijinul curente la toate clădirile de învă­ I şi un discrot orgoliu de boiernaş |
revoluţiei tehnico-ştiinţiîice organelor locale, şi a eforturilor ţământ. S-a reuşit ca pină la fi­ s scăpătat, cu totul nejustificat dealtfel. »
Unicul accent care il distingea de *
depuse de conducerile şcolilor, s-a
nele lunii iulie să se termine re­
reuşit ca piuă la sfîrşitul lunii paraţiile curente în proporţie d« ( multele şi asemănătoarele orăşele de |
In întreprinderile, şantierele şi in­ Lupenl, institutul de mine, Exploa­ s provincie îl constituiau pe atunci *
stituţiile Văii Jiului au fost organi­ tarea pentru prelucrarea cărbunelui iulie a.c. să se realizeze 73 la sută 71 la sută din grădiniţe, 79 la su­ ruinele cetăţii care îmi vor evoca |
zate o serie de acţiuni în cadrul Valea Jiului, Grupul de şantiere din planul anual de investiţii şi tă din şcolile primare, 58 la suită I mereu acea frumoasă postumă emi- (
manifestărilor prilejuite de Festivalul X.C.C.M.O., I.F.A. „Vîscoza" Lupcni, 82 la sută din planul anual de con- din şcolile gimnaziale, 18 la sută * nescianâ — ,.peste codri sta ceta- «,
naţional „cîntarea României", in sco­ E.M. Uricani. structii-montaj. După cum ne in­ din licee şi 52 ia sută din inter­ tea"... ^ Nu ştiu do ce mi-am ima- i
pul impulsionării şi mai bunei va­ Tot în cadrul acestor preocupări se formează Inspectoratul şcolar ju­ nate. Se semnalează însă la şco­ ( ginat întotdeauna că acesta trebuie {
lorificări a activităţii de creaţie teh­ înscrie şi consfătuirea „Creaţia teh­ deţean, planul pe 7 luni a fost * să fio tîrgul în care aprigul Rodcan »
nică a cadrelor de muncitori, ingi­ nică proprie — factor de îndeplinire lile din Densuş, Aninoasa, Boşo- din „Arhanghelii** lui Agirbiceanu îşi fi
neri şi tehnicieni. a obiectivelor cincinalului revoluţiei realizat în proporţie de 115 la su­ rod, Balşa şi Bulzcştii de Sus sub­ homericele escapade în \
Poate fi menţionată in acest sens tehnico-ştiinţifice", care a oferit in­ tă la investiţii şi 117 la sută la stanţiale rămâneri în urmă la în­ I consuma
»cursul cărora îşi toca aurul cu trudă %
expoziţia municipală a realizărilor ventatorilor, inovatorilor şi cadre­ construcţii-montaj. Ca obiective, treţineri şi reparaţii. scos Ia lumină de bâieşi ce păreau fi
recente in activitatea de creaţie teh­ lor do specialişti din întreprinderile, pînă în prezent au fost terminate După cum se vede, există încă
nică care a selectat cele mai repre­ şantierele, institutele do cercetări, şi recepţionate grădiniţa cu 125 destule obiective şcolare unde lu­ I înfrăţiţi pe veci cu sărăcia.
zentative exponate din cadrul expo­ proiectări şi învăţămînt superior din locuri, atelierul şcolar cu 40 locuri „ Anii noştri, îndeosebi ultimul de- „
ziţiilor similare organizate in Între­ Valea Jiului posibilitatea de a purta crările sînt rămase in urmă. Se ceniu, au însemnat pentru Deva o tj
prinderile şi instituţiile Văii Jiului. un rodnic dialog asupra rezultatelor şi sala de gimnastică din Hune­ impune ca la acestea Trustul de I veritabilă renaştere în caro am avut jj
, şansa do a fi şi eu angrenat şi po „
(Expoziţia a oferit publicului vizita­ obţinute în creaţia tehnică, asupra doara. De asemenea, simt intr-un construcţii Deva, Exploatarea de
tor imaginea activităţii novatoare ce posibilităţilor de a îmbunătăţi în con­ stadiu avansat lucrările la grădini­ gospodărie comunală Hunedoara, care am urmărit-o şl o urmăresc cu t
caracterizează in tot mai mare mă­ tinuare această activitate de eficien­ ţa cu 120 de locuri din Deva, gră­ consiliile populare comunale, con­ I un fel do aviditate profesională. Do J
sură munca colectivelor din Valea ţă economică ridicată. diniţa cu 240 de locuri din Petro­ ducerile de şcoli să ia toate mă­ , multe ori sînt întrebat, cu o discre- *
Jiului, rcmar.ându-se îndeosebi re­ In cadrul consfătuirii au fost pre­ şani şi şcoala cu 16 săli de clasă surile pentru impulsionarea lucră­ tă mirare de către oameni care ,
zultatele obţinute de Centrul de zentate o serie de informări pri­ din Vulcan. O situaţie mai puţin rilor, mobilizarea cetăţenilor la di­ I trăiesc în oraşe cu peste 200 000 do »
cercetări pentru securitate minie­ vind activitatea de creaţie tehnică , locuitori, dacă nu intenţionez să-mi |
ră, Institutul de cercetări şl proiec­ desfăşurată Ia nivelul municipiului, bună apare la şcoala din Pădişa, verse operaţii, pentru Ca pină la caut un rost în altă parte. E o *
tări cărbune Petroşani, I.U.M.P., E.M. in unităţile centralei cărbunelui, ex­ cu 200 locuri pentru copii ou defi­ cel tirziu 31 august a.c., toate lo­ I întrebare care mă nedumireşte pro- »
perienţa acumulată in domeniul cienţe, internatul cu 216 locuri de calurile de şcoală să fie gata pen­ , fund do fiecare detă. Do ce aş X
organizării Ia E.M. Paroşeni, desem­ Ia Şcoala specială Săcel şi grădi­ tru deschiderea noului an şcolar.
nată ca unitate model în acţiunea niţa cu 120 locuri din Orăştde,
de creştere suplimentară a producti­ unde lucrările sînt in întârziere.
vităţii muncii, precum şl asupra par­ în mediul rural se execută lu­
ticularităţilor procesului de creaţie
ţia în bani şi muncă a cetăţeni­ ie la Inspectoratul
tehnică şi a căilor de stimulare a crări de extinderea spaţiilor de
ei. In cadrul discuţiilor purtate, o şoolarizare, finanţate din contribu­
ÎNTiLNIRE CU BRIGADA serie de vorbitori, Intre care ing. Nl- Oraşul
ŞTIINŢIFICĂ colae Lobonţ, din cadrul I.U.M.P., lor, unde, prin preocuparea condu­
şef de lucrări Ing. Dumitru Con­ cerilor de şcoli şi cu sprijinul con­
Duminica trecută, o brigadă ştiinţi­ stantin de Ia Institutul de mine, ing. sitadiu avansat lucrările la Sarmi- ■ şcolar judeţean
siliilor
sînt
intr-un
—
populare
fică de la nivel judeţean s-a intiln.lt Ghcorghe Rancea, de Ia I.C.P.M.C.,
cu cetăţenii localităţilor Nădăştia de Ing. Nicolae Vîlcea, Inginer şef al zegetusa, Blăjeni şi Hărău. Sînt
Sus şi Nădăştia de Jos. în cadrul E.P.C.V.J., au subliniat în egală mă­ rămase în urmă lucrările la Rîu L I S T A
dezbaterilor au fost abordate teme sură realizările colectivelor de mun­
din domeniul politicii externe a că respective In activitatea tehnică de Mori, Subcetate, Răchitova şi pleca ? Se poate trăi, se poate J
partidului şi statului nostru, istorie* novatoare. Luncoiu de Jos. posturilor şi catedrelor devenite munci, se poate crea aici exact ^
fizică, ateism-ştiinţific ş.a. Din bri­ Consfătuirea şl expoziţia, organiza­ Pentru repararea capitală clă­ vacante în urma concursului ce a ca în oricare altă parte a ţârii. I
gadă au făcut parte profesorii Sever te de consiliul municipal al sindica­ dirilor unităţilor de învăţământ avut loc în data de 31 iulie a.c., Adevărul e însă că sînt un senti- *
i'Mateiică, Ioan Groza, Mircea Bele, telor, în colaborare cu cabinetul mu­ din judeţul nostru s-a alocat în a- care vor putea fi ocupate in peri­ mental : de Deva m-am ataşat ţntr-un *
Viorel Arimescu şi procurorul Tibe- nicipal de organizare, sub îndruma­ nul acesta suma de 2 milioane lei. oada transferării cadrelor didac­ fel aparte. Ţin şi la Timişoara |
riu Bidiu. rea Comitetului municipal de partid pentru că acolo m-am născut, ţin J
Petroşani, an constituit acţiuni utile Datorită preocupării constructoru­ tice. la Cluj-Napoca, pentru că acolo am „
în direcţia impulsionării activităţii Educatoare : învăţat, ţin la Suceava pentru că g
TABĂRA DE CREAŢIE de creaţie tehnică în unităţile econo­ lui şi beneficiarului, s-au terminat Grădiniţa nr. 1 Aninoasa ; acolo s-a născut „Nemuritorul al- “
mico din Valea Jiului, a creşterii lucrările la internatul Şcolii gene­ învăţători : bastru", cartea, din cite am scris, *
Ieri s-a deschis In judeţ tabăra de contribuţiei acesteia la îndeplinirea rale Sarmizegetusa. Dar nici pină
creaţie organizată de Comitetul jude­ integrală a sarcinilor de plan şi la acum nu au început lucrările la Şcoala generală Căstău, comuna care mi-e cea mai apropiată. La |
ţean de cultură şi educaţie socialistă ridicarea nivelului tehnic ai pro­ şcolile generale Cerbăl şi Runcu Beriu ; Deva ţin însă pentru că am eres- *
In colaborare cu Uniunea artiştilor ducţiei. Mare. Şcoala generală Mintia, comuna cut — ca scriitor — odată cu acest
plastici din R.S.II. Timp de trei săp­ Veţel ; oraş. E cu totul altceva. Cînd am I
tămâni, pictori, graficieni, caricatu­ MARCU BOANTĂ O altă problemă care a stat in Istorie : venit aici, noul centru — care azi *
rist! din întreaga ţară, Ia care se a- atenţia conducerilor de şcoli şi a Liceul agroindustrial Ilia. e vechi — abia se contura. Pe Io- J
daugă doi creatori din judeţul nos­ activist al Consiliului municipal consiliilor populare, în această pe­ cui unde s-a înălţat blocul în caro |
tru, vor efectua excursii do docu­ al sindicatelor Petroşani rioadă, a fost executarea lucrărilor Dosarele pentru ocuparea aces­ locuiesc se tira o gîrlă insalubră. *
mentare, urmînd să elaboreze lucrări tor posturi, precum şi a celor pu­ Azi, multă lume o de părere că J
oglindind oameni şi fapte, eveni­ Deva aduce a staţiune balneare. I
mente istorice, peisaje locale semni­ blicate în „Tribuna şcolii" — din E o impresie care vine de la peisaj *
ficative. La tabăra de creaţie şi-au Profil care se radiază postul de educa­ şi de Ia luminozitatea, curăţenia şi '
anunţat participarea pictorii Sem- tor de la Şcoala specială Peşteana eleganţa noilor construcţii. Industria- Ş
proniu Iclozan, Vasile Bretulescu, — se depun direct la Inspectora­ lizarea s-a înfăptuit, cum era şi '
lornel ia Iclozan, Sever Mermeze, Tc- tul şcolar judeţean pină la data firesc, cu decizie, dar şi cu discreţie, '
ior Moraru, Georgeta Mermeze, învăţătoarea şi de 10 august a.c. cu grijă pentru ambianţă. Paralel,
via Cambir, Virgil Demetrescu Du­ viaţa spirituală cunoaşte o evoluţie î
ioşii Tellmann, Ion Cirjoi, gra- pasiunea ei — mmm T#r consecventă. N-am să uit niciodată I
’ii Ana Iliuţ, Sofia Uzum, Du- In vederea realizării planului de seara în care, după un spectacol aî *
Cionca, Ana Maria Androncs- Nu de mult, în cadrul unei şcolarizare în clasa a Xl-a de liceu Teatrului Naţional din Bucureşti, re- I
-ieaturistul Cik Damadian. Cu la meseriile unde în urma con­ gizorul a ţinut să apară la rampă, l
elaborate sc va organiza o emisiuni-concurs „Floarea din cursului de admitere din luna iu­ în faţa unei săli în care nu mai *
tîlnire cu publicul in expo- grădină", Elena Pal, învăţătoa­ exista nici un loc liber, spre a j
„rganizată în cadrul „Festiva- rea din Şerel, comuna Pui, a lie a.c. nu s-au ocupat toate locu­ evoca emoţionat condiţiile penibile !
-i culturii şi educaţiei socialiste — obţinut cel mai mare puncta). rile planificate, în timp ce la alte alo turneelor de altădată la Deva,'
armis ’77“. Juriul a apreciat naturaleţea, meserii din aceeaşi unitate şcolară mulţumind totodată noului public al î
măiestria interpretativă şi au­ sînt candidaţi care au obţinut cel oraşului pentru distincţia şi recepti-I
INIŢIATIVE CULTURALE puţin 5 ca medie finală de con­ vitatea sa. _ *
tenticitatea folclorului din re­ Acesta e oraşul de azi. II iubim J
In scopul îmbunătăţirii activităţii de pertoriul solistei Casei de cul­ curs dar nu au fost admişi din pentru că aici muncim, aici iubim, I
difuzare a cărţii în judeţ, lărgirii tură din Haţeg. La acest succes lipsă de locuri, conform unei re­ aici avem satisfacţii şi deziluzii, im- 11
gradului de cunoştinţe şi experienţă s-a adăugat în această primă­ cente măsuri a Ministerului Edu­ pliniri şi eşecuri. II iubim pentru că J
a lucrătorilor din biblioteci, Comite­ vară umil de mare prestigiu : caţiei şi învăţământului, aceştia toate acestea înseamnă a trăi, iar t
tul judeţean de cultură şi educaţie premiul IV obţinut la finala vor putea fi admişi în ordinea des- noi trăim întrinsul şi am devenit cu *
socialistă împreună cu Biblioteca ju­ crescîndă a mediilor la una din timpul una cu el. Oraşul nostru J
deţeană au iniţiat „Ziua biblioteca­ marelui Festival naţional „Cîn­ e punctul nostru de angrenaj cu |
rului". Prima întîlnire a avut loo la tarea României" ! A fost de meseriile cu locuri neocupate. aspiraţiile solidare înspre med bine *
Brad, urmind să se organizeze şi al­ fapt răsplata binemeritată a ta­ în cazul- in care mai rămîn în­ ale întregii ţâri şi el înseamnă pen- |
tele, prin rotaţie, la una din biblio­ lentului şi muncii pasionatei ar­ că locuri neocupate, vor putea fi tru fiecare ceea ce înseamnă palma I
tecile din mediul urban cu participa­ tiste amatoare Elena Pal, me­ de pămînt fără de care copacul nu >
rea colectivului obştesc al acesteia, a sageră a cîntecului popular liu- admişi, de asemenea, în ordinea şi-ar simţi rădăcinile.
bibliotecilor comunale din zonă, bi­ descrescîndă a mediilor şi candi­
bliotecarii altor reţele de biblioteci şi nedorean. (PETRE FÂRCAŞIU daţi de la alte licee care au obţi­ RADU CIOBANU
reprezentanţi ai organizaţiilor do ma­ — corespondent). nut media minimă 5, dar nu au
să şi obşteşti din localitate. fost admişi din lipsă de locuri.
Marile bătălii purtate de armata pînire pe zona Moineşti, singura sur­
română in vara anului 1917 la Mă­ să de petrol şl cărbune ce ne mal
răşti, Mără eşti şi Oituz se înscriu Mărăşti, Mărăşeşti, Difuz—nume înscrise cu rămăsese.
v
cu litere de aur în cronica luptei Victoriile dobîndite în marile bătă­
multiseculare pentru neaUrnare a po­ lii din vara anului 1917 au ridicat în
porului român. - ochii întregii lumi prestigiul ţării
Referindu-se la lupta grea, pe ca­ litere de foc în istoria patriei noastre noastre. Ecoul succeselor obţinute de
re poporul ostru a fost nevoit să armata noastră a trecut repede
o ducă de-a lui gul veacurilor împo­ dincolo de graniţele ţării, fiind soco­
triva cotropitorilor de tot felul, a tregului teritoriu românesc şi des­ înscris în istorie sub numele de bă­ tite pe bună dreptate printre cele
dominaţiei străine în general, tova- chiderea drumului spre nordul U- tăliile de la Mărăşeşti şi Oituz. re, ostaşii Diviziei 13 infanterie ro­ mai importante victorii ale aliaţilor
1 răşul NICOLAE CEAUŞESCU sublinia, crainei şi porturile de la Marea mână au oprit de asemenea inami­ Împotriva Puterilor Centrale.
în dimineaţa zilei de 24 iulie 1977,
că „toate aceste suferinţe şi lupte Neagră. Armata 9 germană atacă puternic cul şi l-au contraatacat punîndu-1 pe Răsunătoarele victorii de la Mă­
i-au oţelit, i-au călit voinţa şi dîrze- fugă. Luptele purtate de regimen­ răşti, Mărăşeşti şi Oituz au menţinut
La rîndul său. Antanta pregătea pe
nia, i-au sporit dragostea de ţară, toate fronturile o ofensivă generală. Armata 4 rusă, instalată pe noziţia tele 32 Mircea, 3 vînători, 39, 47, 51 România ca stat suveran în coaliţia
l-au întărit hotârirea de a nu ceda La acest puternic efort urmau să-şi de apărare în lunca Şiretului. In ur­ infanterie, 9 şi 10 vînători constituie puterilor Antantei, ele nefiind cu
ma puternicelor lovituri de artilerie,
in faţa nltl unei greutăţi, de a nu modele de tenacitate, vitejie şi mult putinţă fără patriotismul fierbinte din
pregeta in faţa nici unei jertfe pen­ spatele frontului, care a cuprins pe
tru apărarea patriei". toţi românii aflaţi sub stăpîniri stră­
După cum se ştie, în perioada de ine. Voinţa de a învinge şi credinţa
în victorie s-au împletit strîns cu
mijloc a primului război mondial, 1*77-877. fflfflMIi Mmm «SUI 8 MUMEI
dezlănţuit de puterile Imperialiste dorinţa ca România mare, care avea
pentru împărţLea sferelor de influ­ J să se nască din suferinţele războiu­
enţă, acapararea de noi teritorii şi £ ................................................................ ... . lui, să-şi reînnoiască structurile in
colonii după doi ani de neutralitate, spirit democratic.
România se alăturase coaliţiei Antan­ aducă contribuţia şl armatele 1 şl 2 diviziile ruse au fost silite să se spirit de sacrificiu. Faptele de e- în condiţiile prăbuşirii imperiului
tei. Această hotărire a fost deter­ române de pe frontul din Moldova, replieze spre nord. Dar, in momentul roism săvirşite de căpitanul Ignat, austro-ungar şi ţarist, ale intensifi­
minată de promisiunea sprijinului în încheind mai repede pregătirile, tru­ cînd duşmanul se credea victorios, sublocotenentul Cocărăscu şl Ecateri- cării luptei revoluţionare pe între­
satisfacerea dezideratului unităţii na­ pele române şi ruse, după o puter­ pe neaşteptate s-a pomenit în faţa na Teodoroiu, sergentul Iliescu şl gul continent european, ale victoriei
ţionale, problemă ce frăminta pro­ nică pregătire de artilerie, la îl iulie unei rezistenţe pe care n-au pu­ mii de alţi ostaşi eroi vor constitui Marii Revoluţii Socialiste din Octom­
fund masele populare, constituind 1917 au trecut la ofensivă, producînd tut-o înfringe ; erau primele unităţi înălţătoare pilde de bărbăţie^ şl cu­ brie, lupta maselor populare din ve­
aspiraţia seculară a poporului nostru. inamicului grele pierderi, silindu-1 ale Armatei 1 române. raj, de înflăcărat patriotism.
să părăsească localitatea şi să lase Dînd atacuri neîntrerupte pentru chea Românie ca şi din provinciile
In faţa unui inamic puternic, ex­ pe teren un mare număr de morţi. După marea înfrângere de la Mă­ româneşti Transilvania, Banat şi Bu­
perimentat şi Înzestrat cu cele mai a-şi deschide drum spre nord, timp răşeşti. Armata 9 germană nu şl-a covina, aflate sub stăpînirea stră­
de două săptămîni, duşmanul s-a lo­
moderne mijloace de luptă, nespri- Prin aceasta s-a creat o mare spăr­ mal putut reveni, fiind obligată, du­ ină, a dus la desăvârşirea unităţii
I jinită de puterile Antantei, armata tură în zona de joncţiune dintre Ar­ vit de un zid de netrecut întruchi­ pă cîteva încercări, să treacă pe în­ naţionale. In roşul tricolorului dra­
pat de dirzenia şi hotărîrea ostaşilor
română a apărat cu dîrzenie pas cu mata 1 austro-ungară şi 9 germa­ noştri. Inamicul concentrase cele tregul front în apărare. pelelor româneşti care filfîiau deasu­
pas păniintul patriei. Prin eroismul nă, frontul inamic din Moldova fiind mai puternice forţe In fata locali­ Concomitent cu zdrobirea acestei pra istoricei adunări de la 1 decem­
ostaşilor români şi intervenţia for­ ameninţat să fie rupt. Alarmate, co­ tăţii Mărăşeşti. In ziua de 6 august, armate germane de către eşaloanele brie 1918 de la Alba-Iulia era şl
ţelor ruse, trupele Invadatoare au mandamentele supreme inamice au cînd duşmanul începuse ofensiva Armatei 1 române, Armata 2 româ­ sîngele pe care românii îl vărsaseră
putut fl oprite pe Carpaţil Răsări- trimis în grabă ca întăriri 40 de ba­ nă infrîngea prin lupte aprige, în de la Posada la Mărăşeşti, timp
teni, cursurile Inferioare ale Futnel, talioane. pentru ruperea frontului, in faţa Iui Valea Oituzului. Armata 2 austro- de şase veacuri, pentru păstrarea
se aflau doar patru regimente ro­
Şiretului şl Dunării. In urma înfringerii de la Mărăşti, mâne. independenţei şi integrităţii tării lor.
Puterile Centrale Intenţionau să ni­ comandamentul Puterilor Centrale Mascate in casele şi clădirile gării ungară. Fe Măgura Caşinulud, Cire- De aceea Istoria va păstra pentru
micească forţele române şl ruse din prevede un nou plan de luptă, ur­ Mărăşeşti, mitralierele Regimentului 9 şoaia, Caşna şl alte vîrfurl muntoa­ totdeauna în filele ei strălucitele
Moldova printr-o lovitură dată în mărind încercuirea Armatei 2 româ­ vînători au primit pe atacatori cu se ostaşii români au zdrobit încer­ fapte de arme săvirşite pe aceste
lungul Şiretului spre nord şi o alta ne care pătrunse adine în ţinutul un foc nimicitor, determinîndu-I să cările duşmanului de a pătrunde în fronturi in urmă cu 60 de ani.
dată spre sud, din Galiţia şl Buco- Vrancei,- desfăşurîndu-se în acest se retragă pe poziţiile de plecare. Valea Trotuşului, în spatele frontu­
■yina, vizind în fond cotropirea în­ scop două mari bătălii care s-au Spre vest, în zona pădurii la Răzoa­ lui de Ia Mărăşeşti şi a pune stă- Prof. ION FRĂŢILĂ