Page 7 - Drumul_socialismului_1977_08
P. 7
M © MARŢI, 2 AUGUST 1977 Pag. 7
BAfD-ANCHETA IN CANTINE-RESTAURANT ŞI DE ŞANTIER
1
( HĂRNICIE MĂSURATĂ
- ÎN TONE ■ li
i arfa, La întreprinderea de sere din
(Tinderilor Sintandrei lucrează un colectiv
economiei; de oameni harnici. Intre evi
resie bă- denţiaţi in întrecerea socialistă
Intr-o «-
şl livrata se numără şi tovarăşele Safta-
lesfacerii. Ostache şi Floarea Delibasa, fe
dorii in- mei care şi-au însuşit profesia
iză valoa- de legumicultoare, meserie pe
iselor fa (Urmcre din pag. 1) meseriei, participarea tuturor la care o fac cu multă pricepere
bricatelor realizarea sarcinilor de plan. În Be oe unil pot şi alţii „se !ao“ oă nu pot? şi pasiune. Hărnicia muncii lor
oprie, 11- re fără uscături nu există" ţi tâlnirile între tineri şi muncitorii
e livrării, asta e adevărat. Mai avem ţi din cu experienţă, cu cadre de partid — aşa cum remarca secretarul r
rii mate- cei care trag chiulul, absentează şi de stat, cu jurişti, simpozioa organizaţiei de partid, Octavian V
iterialelor nemotivat, sint indisciplinaţi. Podosu — se măsoară in to- 1)
ea lucră- nele pe diferite teme^i-au ajutat După ore de muncă intensă, o „E foarte sărată, e pur şi simplu ne de legume date peste plan. I
industrial — Dar forţa de educare a ti mult. Au fost organizate întîlniri mîncare caldă înseamnă foarte mult saramură", declară Tovie Popa şi
rţi (repa- neretului abia aici se vede — in cu părinţii, un control mai rigu pentru viaţa şantierelor de con Cornelia Bonea. „Se găteşte fără .' Aceste harnice legumicultoare ^
I ; valoa- tervine maistrul Fontanello Ri- ros şi cit mai des, tinerii mai di strucţii şi a întreprinderilor. Cum gust. Nu o dată am mîncat şniţel ţ au realizat fiecare peste planjl
ipitale ale naldo. Procesul complex de edu ficili au fost repartizaţi la cei îşi face datoria personalul cantine şi grătar nu prea proaspete. Fasolea i în primul ciclu de producţie
execută caţie nu se face numai in şedin lor, cum sint acestea aproviziona este nefiartă. Singurul meniu reu 1 din acest an, cite G 000 kg roşii*\
rii (chel- mai buni muncitori, şefi de echi te, diversitatea meniurilor, igiena, şit ar fi mămăliguţa cu brinză, da | Cinste lor ! 'r
opera şi ţe şi nu se poate limita la pla pă sau maiştri. Sintem pregătiţi cum este respectat timpul abonatu că brînza s-ar eîntări" — mai adau
piese şi nuri. Trebuie acţionat permanent, şi pentru a primi tineri recent lui ? Iată doar o parte din proble gă Tiberiu Zsok şi loan Trăilă.
î se aco- altfel... Pe Carol Litner, care in- eliberaţi din detenţie. Toată lu mele pe care le-am urmărit în rai Ne-am oonvins că aşa stau lucru
ilile cu- tîrzia mereu, care avea foarte mea ştie ce are de făcut. dul întreprins prin citeva cantine rile cînd am pătruns în bucătărie,
urile des- multe nemotivate şi o comportare Dar educarea tineretului nu se din judeţ, însoţiţi de tovarăşul Aurel unde curăţenia nu era la ea aca
să, cînd am văzut camerele frigori
capitale). ce nu concordă cu etica socia termină cu cele 8 ore de muncă Vulcan, din cadrul Centrului sanitar fice care nu funcţionau, lucru con
antiepidemic. Dar să dăm cuvîntul
listă, am reuşit să-l aducem pe in uzină. Petrecerea timpului li faptelor. semnat în proeesul-verbal întocmit > VENIM CU O PROPUNERE •SI
de Sanepid încă din 18 aprilie a.c.
drumul cel bun. Mai avem de ber e o problemă care stă in a- DOUA CANTINE MODEI, — a C.S. Plase de sîrmă la geamuri nici a- \
lucru cu Constantin Durlescu. tenţia organizaţiilor de partid şi Hunedoara şi cea a I.V. Călan. Sînt cum nu erau, dulapul frigorific răs- i Ne-am adresat telefonic, zile~ l
de
cantine
lingă
pe
întreprindere,
Am discutat cu el, a fost pus în U.T.C. Vasile Băloniu, membru al care fiinţează 14 şi, respectiv, 6 mi- pîndea un miros greoi (abia acum t le trecute, Sucursalei judeţene
discuţia biroului organizaţiei comitetului U.T.C. pe uzină, ne-a crocantine pentru ca muncitorii să Înţelegem de ce mîncarea este foarte i a C.E.C. Deva cu rugămintea
MORALA, U.T.C., apoi in discuţia adunării expus doar citeva din preocupă nu-şi piardă timpul, să găsească în sărată, carnea păstrindu-se în sara ) de a ni se comunica soldul a-
si sociale generale, a fost şi sancţionat pe rile tinerelului in timpul liber. permanenţă mîncare bine gătită. Cu mură). Pe responsabila cantinei, \ sociaţiei noastre sportive ,,Rete
"~lul linie administrativă, penalizat cu La „Victoria" fiinţează o brigadă răţenie, aprovizionare la timp, di Doina Achim, n-am găsit-o, bucăta
• irilor versitate, bună servire, păstrarea rul şef loan Resiga (al cărui halat zatul" Haţeg. De la capătul fi
oamenilor 5—10 la sută din retribuţie. Roa artistică, ce va participa la con igienică a alimentelor — iată ce ca era mai mult gri decît alb) neştiind rului ni s-a răspuns pe un ton
;ii, ca şi dele, din păcate, nu se prea văd cursul brigăzilor din unităţile cu racterizează cele două cantine-mamă să ne spună unde este. Ce are de ( cam înţepat... „nu dăm relaţii'
1 sau de in acest caz. Durlescu are şi o profil metalurgic, ce va avea loc dar şi pe fiecare microcantină în spus conducerea cooperativei de la telefon, trimiteţi delegat..."*.
care tac situaţie familiară care nu-l ajută la Galaţi, formaţii de muzică u- parte. Pregătind zilnic 500—600 de consum, care nici măcar nu şi-a.
cprimă in să se îndrepte, să devină un ti- şoară, de dansuri populare, cor. porţii, bucătăreasa şefă, Elisabeta pus rezoluţia pe proeesul-verbal în \ O fi şi acesta un secret atît
i principii năr ca toţi ceilalţi. Dar asta nu Pe scheletul formaţiei de muzică Udvar, de la cantina LV. Călan, se tocmit acum trei luni, în care se dă 1 de mare ? Cit s-ar cheltui oare
In genere străduieşte să satisfacă gusturile ce dea termen de înlăturare a neajun i dacă sutele de asociaţii sau or-
Reflec- descurajează. Noi credem in for populară se va alcătui un ansam lor ce servesc masa aici. La canti surilor 30 de zile ? De ce se uită a- i ganizaţii din afară şi-ar trimit
rect exis- ţa colectivului de a schimba bio blu ce va reprezenta judeţul la na restaurant a C.S.H. — respon desea că vara există, mai mult ca / te delegaţi la Deva pentru a
, în mod grafii. competiţiile internaţionale. sabil Avram Puiuleţ — se pregă oricînd, pericolul alterării alimente
e morale Am vrut să aflăm şi părerea Există la Călan oameni cu bio tesc zilnic cinci meniuri, numărul lor ? ţ afla soldurile ce le au la C.E.C. ?
m. — la- tovarăşului loan Thirt, secretarul grafii exemplare, există o bună oelor care mănincă aici ridieîndu-se REALITATEA, DINCOLO DE AFIŞ. i Cit timp s-ar irosi 7 ţ
1 moralei la peste 8 000 de persoane. „Intre cele două echipe de ospătare } Poate că tovarăşii din condu- r
3te deter- comitetului de partid al secţiei. educare a celor care le trec pra DE LA BRAD, LA COLONIA — Florica Lupu-Maria Hornâi şi Di ) cerea Sucursalei judeţene C.E.C. l
: de schim- Dumnealui vede educaţia, ajuto gul, adică vin să lucreze aici. BRAZI. Am vizitat şl cantinele de na Mintioan-Elena Alexa — s-a ini
ec in go- rul, nu materializate in favoruri Încheiem aceste rînduri cu cu şantier la care mănîncă constructo ţiat o întrecere pentru menţinerea l se vor gîndi la o soluţie, cit de J
domeniul sau a le lua parte, ci in a-i în vintele maistrului Platinca : „Da curăţeniei incintei şl a veselei, pen i cit economicoasă. Eventual (da-
lupte in- druma atent, a-i ajuta să vadă că s-a făcut totul 7 Totul nu se rii de la şantierul 4 Brad şi cei tru buna servire a abonaţilor şl i că nu se poate telefonic 7 /)
de la Grupul de şantiere Retezat.
lor domi- unde au greşit şi de ce au greşit. poate face niciodată. Rezultatele Două cantine în care se încearcă, şl pentru dt mai puţină veselă spartă" i prin comunicări scrise, lunare. . II
naselor a- In cea mai mare măsură se reuşeş — citim pe afişul ee ne întâmpină )(NICU SBUCHEA, Haţeg). {
[uirile ba- Toate acţiunile educative n-au muncii iţi arată cit ai făcut, dar te, să se servească bine şi la timp, la intrarea în bucătăria cantinei T.C.
u-e), între alt scop decît integrarea tinerilor yi ce mai ai de făcut". astfel ca oamenii să fie mulţumiţi. Deva. Lucru lăudabil, dar să vedem \
socialism in muncă, însuşirea temeinică a VIORICA MEHEDINTEANU Pentru cei 12 lei, cit costă trei mese, realitatea dincolo de afiş. Şi aici, cu s BUN! DE PLATĂ
!.m. sinte- mîncarea este bună, poate ar trebui răţenia lasă de dorit, vesela e su
re treaptă perficial spălată, cofrajele cu ouă i Pentru că au executat con- ,-S
rice, prin- mai multă preocupare pentru diver zac alături de alimente, plinea se, ) strucţii fără autorizaţie sau cu
sificare, în special la Brad. Elisabeta
ale pro- păstrează neigdenic, motive pentru
I, cu toa- EXPOZIŢIE CU BUNURI DE LARG CONSUM Faur, administratorul cantinei din care bucătăreasa Cornelia Braţe este l încălcarea acestora, recent au
Brad, şl Constantin Bazăverde, şeful
:e 5e pe ŞI PRESTĂRI DE SERVICII PENTRU POPULAŢIE cantinei din Retezat, sînt preocupaţi sancţionată de organele sanitare. Cei 1 fost amendaţi cu cite 2 000 lei
rl precep- do aprovizionarea cantinelor cu cele peste 200 de abonaţi care mănîncă următorii locuitori ai oraşului
ilor mora- necesare, de întocmirea (nu numai pe aici, au toate motivele să fie nemul Petrila : Nicolae Simion din str.
izată prin- hîrtie), a unor meniuri cit mai con ţumiţi, după cum aflăm de la cei B. Şt. Delavrancea, nr. 13, Emil
îlativ con- cu care stăm de vorbă : „Se repetă
d normele sistente. cam des acelaşi meniu", „In ultime \ Gligor din slr. Fr. Engels nr*
UNA CALDA, ALTA RECE. Pe
ntr-un cod, Maria Dreptate, responsabila canti le două săptâmini mîncarea este i 11, Gheorghe Balea din str. Bi-
ări despre nei şantierului „Energoconstrucţia" foarte slabă" (Vasile Ardelean, şef ) răoni nr. 39, Ciort Ion din str!,
o concep- de echipă, Cornel Bertean, instalator
despre va- Mintia, am găsit-o Ia „post“. La ora şantier I). „Sînt multe neajunsuri * Birăoni 72 A, Dumitru Opriş
9,15 mîncarea fierbea, emanînd un
despre i- aici, iar dacă ai curajul să le spui, i din str. Birăoni nr. 54 A şi
:spre dato- miros plăcut, îmbietor. Sala de mese personalul care serveşte la masă ne ! Gheorghe Marin din str. Bi-
şi vesela erau curate, dulapul frigo
la baza răspunde foarte urît". (Un grup de
ile ale so- rific, spălat, adăpostea came proas tineri, printre care Tamara şi Sal ţ răoni nr. 14 (I.C., Deva).
pătă. fii afară de meniul pregătit
e. Carac- pentru cei 140 de muncitori — abo vador Andronache, Ion Ailoaiei, Ion ■
şi aprecia- Vornicu). Cum rămîne, în această si \aU TRECUT TREI ANI...
tate, şi în- naţi şi flotanţi — care servesc masa tuaţie, cu angajamentul luat, stima ţSI BLOCURILE SINT TOT
aici, cantina pregăteşte zilnic Încă
convinge- te tovarăşe ospătare ?
oamenilor, 150 de porţii (mămăUguţă cu brîn- ■ic | NETENCUITE
nai impor- ză, chifteluţc cu muştar, iahnle de
fasole ş.a.), pentru cele două chioş
ăţi ale c.m. Concluzii s-au desprins suficiente. ^ Au trecut trei ani... şi blocu-
comunism curi din incinta şantierului. Am întîlnit la cantine oameni gos
La cantina restaurant, a părtinind
e mult ro- de cooperaţia de consum, la care podari, meniuri bogate, curăţenie, i rile ridicate de constructorii
c.m. care, dar la unele cantine sînt şi multe I şantierului 2 al T.C. Deva la
jbnă con- mănîncă muncitorii C.T.E. Mintia, neajunsuri. La acestea din urmă nu | ferma din Bîrcea a I.A.S. Sime- i
nţele dez- situaţia era pe dos. Varietate de me există preocupare suficientă pentru t ria tot netencuite au rămas. Şi 1
ca cel care lucrează pe şantiere sau
e şl spiri Din iniţiativa Consiliului judeţean de coordonare a activităţii or niuri părea că există. In schimb oa întreprinderi să fie mulţumiţi, să
menii cu care am stat de vorbă s-au
, cor.b ganizaţiilor cooperatiste, s-a deschis, în sala U.J.C.M., din slr. A. Vlai- declarat total nemulţumiţi de gus nu-şi irosească din timpul de masă ■ cine ştie cîţi vor mai trece pînă ^
\ ce constructorii se vor indura l
orii prlnd- cu, nr. 1, din Deva, Expoziţia cu bunuri de larg consum şi prestări tul mîncării, de prospeţimea ei. „Se sau de muncă. Pentru toate acestea
de servicii pentru populaţie executate şi asigurate de cooperativele
.ilui social. meşteşugăreşti, cooperativele de consum şi cooperativele agricole dc întîmplă să rămînă. mîncare de pe este necesar un control eficient şi l să execute tencuielile exterioa- *
o zi pe alta şi să se vîndă. Perso
sistematic din partea organelor de
re la aceste blocuri. Iată între- ţ
producţie. Expoziţia — deschisă între 1 şi 15 august 1977 — poate fi nalul îşi începe activitatea abia la conducere, în aşa fel îneît exemplul i barea pe care şi-o pune condu- i
vizitată zilnic între orele 9—13 şi 17—20, iar duminica între orele 8,30, oră la care am găsit, în ziua cantinelor cu bune rezultate să fie ■: cerea I.A.S. şi locatarii acestor I
de 27 iulie doar cîteva borcane de
® 44. Aici sint expuse şi prezentate diferite bunuri de larg consuni, iaurt" — ne spune Ionică Pîrva. Pe urmat şi de celelalte. i blocuri. Care-i răspunsul con- l
intr-o gamă variată şi mult diversificată, de bună calitate, răspunzîn- mesele nedebarasate, în multe far VIORICA CIORBAGIU j^trucforUor 7 ^
du-se în acest fel într-o măsură tot mai mare cerinţelor consumato furii fasolea şi friptura cu cartofi
rilor. Foto : VIRGIL ONQIU natur rămăseseră neatinse. Motivul : ESTERA ŞINA
INATIO-
T l ţ l B
1 organ
'anizaţiel
Funcţlo-
ui statut
itegrantă
Membrii
e 15, se
de către An de an e construiesc su telor, chiar dacă aceştia sînt fini 13/1976 a Consiliului popular jude refractari la eforturile depuse de a i
itate şi s ră, nu. Alţii închid numai părţile ţean, cu privire la îmbunătăţirea se realiza clădiri într-o arhitectul
a Gene- te şi mii de apartamente. Lo laterale sau de jos ale parapcţilor saţi în materiale durabile şi cu
itre per- cuinţele de astăzi sînt realizate logiilor şi balcoanelor, folosind că caracter definitiv (terasit, praf de activităţii de sistematizare pe teri ră îngrijită, curată, specifică tinvj*;'
îtă com- într-o arhitectură modernă, din rămizi, seînduri, foi de placaj, piatră, ciment alb) sau pur şi toriul judeţului Hunedoara, marea purilor noastre. Cei mai mulţi sfiit',
:mele de materiale de finisaj durabile, cu tablă etc. Există şi unii cetăţeni simplu pictează tablouri de un gust majoritate au înţeles şi au demo în municipiul Deva. Numai Kt
., astfel ferestre mari şi luminoase, cu logii „foc de gospodari", care-şi zugră îndoielnic. Alţii depozitează în lo lat construcţiile executate ilegal blocurile 28 şi 29 din cartierul Dai-r,
iele de şi balcoane proporţionate, toate în- gii şi balcoane, fără jenă, dulapuri, pentru închiderea balcoanelor şi cia sînt 23 asemenea cetăţeni caţar
i tie re- vesc pe porţiunea apartamentului
un stat tr-o armonie perfectă. Fiecare bloc lor pereţii logiilor şi ancadramen lăzi, coteţe de păsări, execută su logiilor. Au rămas acum doar cei nu au readus logiile la forma inf>L
nult de- în sine este suportul unui mesaj plimentar dulapuri în zi di te sau îşi ţială, cu toate că au fost amendaţii
. său ca estetic; elementele mediului exte realizează „cămări" suplimentare Reamintim tuturor -cetăţenilor ca*
ău drep- la ferestrele bucătăriilor. re locuiesc în apartamente (indife«i
la C.I.J. rior fiind compuse în variate şi ar
nbre ale monioase combinaţii. Arhitecţii se rent de proprietate), situate laţ
rt
şi orice străduiesc în acest sens să reali blocuri de locuinţe, că nimănf '
: să de- nu-i este permis să aducă modif
tut. In zeze construcţii viu cof^rate, am în spiritul Legii cari la faţadele acestora. Faţadei®
nu are plasate în spaţii frumoase, peisa blocurilor trebuie respectate şi păs
>ca decît jul urban devenind astfel organi trate aşa cum au fost concepute şi"
statelor, zat şi controlat. In localităţile ju executate, iar logiile şi balcoane®
: acestea deţului nostru sînt numeroase
urisdictie folosite doar în scopul pentru care au
statutul străzi cu personalitate, unde faţa fost realizate. Pentru contravenţii
însă că dele blocurilor sînt bine întreţinu Astăzi, cînd în orice domeniu e- ......* ■ - - — — săvîrşite în domeniul sistematizăm,
anstorme te şi gospodărite, au o ţinută civi xistă legi clare, cum mai pot fi —■ - . „ . "Şi nerespectarea disciplinei în con
din la- lizată. Cele mai multe blocuri au ÎS' ' "I .'tl-i-'-’S oare cetăţeni care nu cunosc că şi strucţii, potrivit art. 38 din Legea
itorie, in logiile şi balcoanele împodobite cu in construcţii există o lege, oameni sistematizării pot fi aplicate sanc
gîndesc
nu
se
trebuie
care
că
ţiuni cu amendă de la 1 000 la' I
necesare flori, acestea fiind binevenite în in»...............I să întrebe organele competente da
ale sta- completarea arhitecturii clădirilor, că pot sau nu să aducă modificări 10 000 lei. Este bine de asemenea) j
să se cunoască şi faptul că pentru
[umai un tn înfrumuseţarea faţadelor. ia faţadele blocurilor ? Cum este folosirea balcoanelor şi logiilor pre-.
1
te au fă- Sînt însă o serie de cetăţeni ca posibil oare ca unii cetăţeni să nu cum şi a ferestrelor în scopul uscă
laratii şl, re ignoră regulile de bună cuviinţă, se gindească, din cel mai elemen rii rufelor sau depozitarea unor-cbjj
ilte ori, eforturile edililor de a realiza fron tar spirit civic şi bun gust, că a- biecte de natură să dăuneze aspedj
onditii Şi turi construite estetic, aducînd _ în ducînd modificări în logie şi bal tulul estetic al faţadelor, conform;
a men- mod abuziv o serie de „îmbunătă con, la finisaje — acestea fiind articolelor 7 şi 47 din Hotărîrea nSii
stă Juris- ţiri" faţadelor blocurilor. Unii în singulare — nu se pot încadra_ ar 8/1976 a Consiliului popular jude-;,
caracte- chid logiile, transformîndu-le în monios cu restul faţadei ? Desigur, ţean, pot fi aplicate sancţiuni ot-\
nu practica unor asemenea cetă
adevărate cămări şi spaţii de de
In fata pozitare. Cei mai mulţi justifică ţeni caracterizează ţinuta arhitec amendă de la 60 la 150 lei.
:!e pot ti închiderea acestora pe motiv că turală a faţadelor blocurilor, pen
mele Uti- este curent sau intră praful în ca- . tru că totuşi aceştia sînt în pre ION CONSTANTINESCU
meră, de parcă astfel de „necazuri" zent puţini. Au fost ce-i drept Un balcon „înciiis", modificat, caro arhitect şef
nu s-ar întîmplă decît la camerele Balcoane frumos îngrijite, care dau mai mulţi, dar ca urmare a măsu schimbă aspectul iniţial al blocului. ai judeţului Hunedoara
cu logii şi balcoane, iar la cele fă un plus de frumuseţe blocului. rilor stabilite prin Hotărîrea nr,
