Page 10 - Drumul_socialismului_1977_09

Proletari din toate fărlle, unl{l-vă!
ANUL XXIX

NR. (>187

MARŢI.

13 SEPTEMBRIE
1977

8 pagini — 50 hani

Cuvîntarea secretarului general al partidului, Ectu&litatea politică j

tovarăşul Nicolae Ceausescu, Sa Consfătuirea
* _______________________________________________________________________ ______________ *________________________ ______________________________________________________________________ Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu
de lucru din domeniul propagandei_ In R. P. Bulgaria-nou şi remarcabil
moment m dezvoltarea prieteniei
AMPLU, CONCRET Şl MOBILIZATOR şi colaborării româno-bulgare

PROGRAM DE ÎMBUNĂTĂŢIRE le mai alese sentimente vizita o- stat a României, atmosfera in ca­
Poporul nostru a însoţit cu ce­
re s-au desfăşurat convorbirile o-
ficială de prietenie a secretarului ficiale, precum şi marele miting
 ACTIVITĂŢII POLITIC general al Partidului Comunist al prieteniei româno-bulgare au
Român,
Republicii
dat o puternică expresie senti­
preşedintele
Socialiste
tovarăşul
România,
reciproca, a legăturilor frăţeşti
NICOLAE CEAUŞESCU, în Re­ mentelor de dragoste şi stimă
Cuvântarea rostită dc tovarăşul fectivă a muncii de propagandă, de nou, de generalizare a trăsăturilor publica Populară Bulgaa'ia şi se dintre Partidul Comunist Român
Nioolae Ceauşescu, secretarul ge­ educaţie intr-o reală forţă activă, politioo-morale înaintate, secretarul bucură din toată inima de rezul­ şi Partidul Comunist Bulgar, din­
neral al partidului, la recenta Con­ mobilizatoare, angajantă, străbătută general al partidului atrage atenţia tatele deosebit dc rodnice, de bi­ tre România şi Bulgaria. Ele au
sfătuire de luciu de la C.C. a,l de un puternic suflu revoluţionar, asupra răspunderii ce revine în a- lanţul deschizător de noi perspec­ pus în relief dorinţa comună de
P.C.R. cu activiştii şi cadrele din care să determine mutaţii calitati­ ceastă muncă rau numai oolor ce tive în dezvoltarea pe multiple a valorifica din plin posibilităţile
domeniul educaţiei politice, al pro­ ve în conştiinţa oamenilor muncit. lucrează in domeniul propagandei, planuri a colaborării tradiţionale existente pentru extinderea şi a-
pagandei şi ideologiei reprezintă Aceasta esite, în ultimă analiză, ci In primul rând organelor de frăţeşti româno-bulgare cu care dîncirea conlucrării frăţeşti, pe
pentru întregul nostru partid un esenţa celor mai aoute cerinţe partid, activului şi cadrelor de ba­ s-a încheiat această nouă solie în multiple planuri, în interesul pro­
ţara vecină şi prietenă.
document de o inestimabilă valoa­ puse de secretarul general al parti­ ză ale partidului. în această viziu­ gresului mai rapid al construcţiei
re teoretică şi practică, un pre­ dului in fata muncii politico-ideo- ne cuprinzătoare, tovarăşul Nicolae Primirea sărbătorească, mani­ socialiste în cele două tărt, al
ţios Îndreptar in muncă pentru toţi logice şi cultural-educative. Ea Ceauşescu a reafirmat sarcina ca festările oficiale, căldura deosebi­ cauzei generale a socialismului şi
-
păcii.
tă cu care au înconjurat oamenii
comuniştii. In el se regăsesc în- trebuie să se constituie intr-un au­ fiecare activist de partid, fiecare muncii bulgari din marile unităţi Prietenia şi colaborarea româ-
tr-un chip strălucit cerinţe, obiec­ tentic centru de atenţie pentru membru al partidului să desfăşoa­
tive şi sarcini noi ce revdn muncii toate organele şi organizaţiile de re activitate polilico-idcologică. economice care l-au avut oa oas­ no-bulgară are tradiţii seculare.
de propagandă, în lumina orien­ partid, pentru toţi factorii de edu­ Prin spiritul său revoluţionar, pete pe conducătorul partidului şi
tărilor claite de Congresul al XI- caţie, din care să izvorască un poporului român., pe ceilalţi mem­
lea al partidului, precum şi de mod nou de a concepe propaganda, (Continuare în pag. a G-a) bri ai delegaţiei de partid şi de (Continuare în pag. a 6-a)
Programul de educaţie socialistă a- preocupări pline de răspundere
dopbat de plenara din noiembrie pentru perfecţionarea acestui im­
anul trecut a C.C. al P.C.R. portant domeniu, iniţiative, con­
Dar, cum se întâmplă şi în ca­ cepţie înnoitoare, spirit de exigen­
cerinţă ce şe desprinde preg- Dezvoltarea zootehniei, valorificarea deplină
zul altor domenii, conducerea ţă, consistenţă, pasiune şi dăruire.
partidului, personal secretarul ge­ O
neral, a analizat şi de această diată . narat din cuvîntarea tovarăşului
modul cum se înfăptuiesc obiecr JNicolae Ceauşescu este creşterea
ti vele şi sar cinile stabilite în .do­ eficienţei muncii educative, proble­ a posibilităţi’or existente In acest domeniu—
meniul muncii ideologice, a rc-mV,r- mă cate "tine urrccţt de. calitate»,
ent ceea ce este valoros, dar a si nivelul, conţinutul si legătura strin-
criticat cu asprime, de pe poziţiile să ou viaţa, a întregii munci de
exigentei comuniste. neajunsurile propagandă. Nu numărul acţiunilor -sarcină- prioritară a unităţilor agricole,
Si lipsurile existente, spiritul de şi participanţilor este determinant
a ut ©mulţumire, jalonând direcţiile pentru eficienţă, ci modul în care
concrete în care trebuie să se ac­ sint concepute şi desfăşurate, ca­
ţioneze în viitor. pacitatea lor de influenţare şi de­ fntetorire patriotici a tuturor
„Nu putem să nu menţionăm fap­ terminare a conştiinţei' oamenilor,
tul — sublinia tovarăşul Nicolae ceea ce, in ultimă instanţă, trebuie
Ceauşescu la consfătuire — că de să se exprime in gradul de parti­
multe ori în această activitate se cipare a oamenilor muncii la în­ crescătorilor de animale I
acordă o atenţie prea mare aspec­ făptuirea sarcinilor Congresului al
telor de ordin general, prezentării, Xl-lea al partidului, la sporirea
cîteodată festive, a unor realizări, producţiei şi productivităţii, în re­
neglijîndu-sc problemele concrete ducerea cheltuielilor şi consumuri­
faţă de bunurile societăţii, devo­ Plenara Comitetului jirtefeas de partid cu activul din agricultură
ale activităţii politieo-educalive, lor, în spiritul gospodăresc şi grija
ideologice, ale legării strînse a pro­
pagandei de partid şi a activită­ tamentul şi abnegaţia în muncă, în
ţii educative şi ideologice de sar­ combativitate şi intransigenţă _ faţă Sâmbătă, 10 septembrie a.c., a munele necooperativiza'te, cadre de impun a fi luate în sectorul de
cinile de zi cu zi, de felul în care de orice este înapoiat. în cuvânta­ avut ioc plenara Comitetului jude­ conducere de la trusturile I.A.S. şi creştere a animalelor pînă la sfâr­
. activiştii, comuniştii. masele de re sint redate pc larg problemele ţean de partid cu activul din agri­ S.M.A., din alte întreprinderi şi şitul anului 1980.
oameni ai muncii trebuie să acţio­ esenţiale ale vieţii pe care propa­ cultură. La lucrările plenarei au instituţii judeţene oare au răspun­
neze în conformitate cu realităţile ganda este chemată să le abordeze participat membrii şi membrii su­ deri în agricultură. Au participat, Adunarea activului de partid din
din diferite sectoare de activitate". cu toată răspunderea ce rovine pleanţi ai Comitetului judeţean de de asemenea, tovarăşul Ion Mol- agricultură — s-a arătat in raport
Remarcind această realitate, se­ acestui factor de influenţare de partid, membrii Comisiei judeţene dovan. adjunct al ministrului agri­ — are loc într-un moment de ma­
cretarul general al partidului sub­ la cele ale dezvoltării economice, de . revizie, secretari ar comitetelor culturii şi industriei alimentare, joră însemnătate pentru dezvolta­
linia cu putere ide ea că aclivila- ale repartizării venitului naţional, municipale, orăşeneşti şi comunale precum şi alte cadre din Ministe­ rea susţinută a agriculturii noastre
tea educativă, ideologică şi de pro­ căile de sporire a eficienţei econo­ de partid, preşedinţi şi ingineri şefi rul Agriculturii şi Industriei Ali­ socialiste, a sectorului gospodării­
pagandă trebuie să realizeze saltul mice, a productivităţii muncii sau ai consiliilor inlcrcooperatiste, me­ mentare. lor populaţiei, pentru ridicarea
calitativ de Ia explicarea politicii de reducere a cheltuielilor, pî.nă dici veterinari de circumscripţii, şe­ îţ cadrul ordinii de zi, tovară­ continuă a nivelului de trai mate­
partidului la însufleţirea oameni­ la aplicarea principiilor eticii şi e- fii fermelor zootehnice din I.A.S. şul Ilic Rădulescu, prim-secretar al rial şi spiritual al tuturor oame­
lor, să-i determine să facă to­ chităţii socialiste. perfecţionarea şi C.A.P., preşedinţi şi ingineri Comitetului judeţean Hunedoara al nilor muncii. Sîntem chemaţi să
tul, să-şi consacre toate forţele, conducerii societăţii şi adîncirea şefi din C.A.P., lucrători din apa­ P.C.R., preşedintele Comitetului e- analizăm activitatea desfăşurată
toată capacitatea lor de muiVcă si democraţiei socialiste, educarea oa- xecutiv ai Consiliului popular ju­ pentru dezvoltarea sectorului creş­
creaţie înfăptuirii politicii partidu­ drelor de conducere etc. ratul Uniunii judeţene a C.A.P. şi deţean, a prezentat Raportul pri­ terii animalelor pe baza istorice­
Direcţiei generale judeţene pentru
lui. Cu alte cuvinte, trebuie trecut Dat fiiind caracterul profund, am­ agricultură şi industrie alimentară, vind înfăptuirea programului jude­ lor hotărîri ale Congresului al XI-
energic şi hotărît de la simpla plu, de înaltă responsabilitate a] ţean de dezvoltare a zootehniei pe
explicare, oricît de clară şi deta­ operei de dezvoltare a conştiinţei preşedinţi ai comisiilor comunale
liată ar fi ea, ia transformarea e­ socialiste, de formare a omului ale producătorilor agricoli din co­ anii 1976—1977 şi măsurile ce se (Continuare în pag. a 2-a)
)
— Cit de frumos e aşa. cînd
L-am găsit Ia gura suitorului, merge cărbunele la „vale". Noi
aşteptînd „ţugui" centru cărbune. reportajul săptămînii
A copilărit într-un sat de lîngă n-am fost obişnuiţi cu mecaniza­
Bistrita-Năsăud, se pare Leleşti. rea. am lucrat ca în urmă cu mulţi
acum nu mai ştie, după el ar tre­ ani, fără să ne lipsim de lopată : In Interiorul ziarului:
bui să fie comună. Chiar şi uce­ acum lucrăm cu combine, stîlpi
nicia şi-a făcut-o De undeva ne hidraulici, cadre păşitoare şi cile
aproape de sat, la Mihăieşti. In alte maşini.
familia lor s-a transmis din gene- Discuţia pare destul de ciudată.
ratie-n generaţie meseria de tini­ „N-aş vrea, dacă aş fi pus să aleg,
chigiu. Apoi s-a ..stabilit" aici. la să fac altceva decît ceea ce fac.
Vulcan. Pînă să-şi găsească locul Nu că aş fi nu ştiu ce specialist, ® Obiectivul fundamental
potrivit — pentru că mai lucrase la vîrsta mea. Am invătat demult
a trecut un timp bunicel. Cînd îmi Omul din să-mi consolidez, să-mi educ apti­ al întrecerii socialiste :
şi la Bucureşti, un an sau doi —
tudinile, dar am mai invătat si
vorbeşte despre el, fruntea oacheşă să-mi recunosc lipsurile". Aşteptam
se ridează, iar între cutele el se o iritare pe chipul rotund, parcă ÎNDEPLINIREA PLA­
adună, ca nişte jgheaburi vii, a- anume dăltuit si aşezat pe trupul
mintirile. După spusele Iul. nu se masiv, bine legat. Abatajul nu este NULUI FIZIC ŞI A
mai socoteşte tînăr. deşi abia a- fruntea numai un loc de unde se smulge
tinge o treime de secol, si cînd pămîntuluf „bogăţia neagră" ci şi ANGAJAMENTELOR
afirmă asta are probabil în vedere o scoală. O imensă scoală a mun­
tineretul care ..îsl aşteaptă rîndul". cii, a demnităţii umane. In ceea (pag. 4)
Discuţia pare destul de ciudată. I • u O ® ce îl priveşte pe Mihai Dudescu,
In „nocturnă" sui-generis, între brigăzii minerul şef de brigadă, anonima­
arcurile metalice ce susţin „cerul" tul este destul de relativ, din mo­ © „ZIUA METALURGIS­
de sus. si transportor, asişti la de­ ment ce este ' membru în consiliul
filarea înceată a „diamantului ne­ oamenilor muncii de la mina Vul­ TULUI" (pag. 3)
gru" spre ziuă. Praf de cărbune, can, mai mult, echilibrul interior,
gingaş, de mineri
zumzăit de ventilatoare. Intre mi­ satisfacţia lui secretă are ca bază
ne si perete se interpune statura un suport moral trainic sănătos.
atletică, chipul cu profil — îmi place fiindcă mă pricep, ® INVESTIŢIILE — la
cu maxilare puternice, intr-adevăr adică sint în matca meseriei, şi
bărbătesc al lui Mihai. El nu se mai ales că îi pot ajuta şl pe alţii. termen — economice
uită ca mine cum bulgării calzi, Noi avem aici foarte mulţi tineri.
sclipitori, alunecă pe scocuri, pur- — de calitate (pag. 5)
tînd liniştea pent~u cei de la lu­
mină. (Continuare în pag. a 4-a)