Page 11 - Drumul_socialismului_1977_09

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6187

Plenara Comitetului judeţean de partid cu acfiwuS din agricultură

(Urmare din pag. 1) rea efectivelor, a producţiei anima­ lelor, raportul a arătat că un as­ lar judeţean au analizat şi apro­ VAaiou, A dam Moga, secretarul Co­
liere şi în realizarea fondului de pect important al activităţii ddn bat programul de . concentrare a mitetului comunal de partid Balşa,
stat pe 8 luni din acest an, insis- sectorul creşterii animalelor este producţiei. Potrivit acestor preve­ Ion Cimpeanu, directorul I.E.C. Ha­
lea al partidului, hatăriritor Con­ tîndu-se in mod deosebit asupra îmbunătăţirea asistenţei zooveteri- deri, in actualul cincinal se vor ţeg, Georgeta lacob, şeful fermei
gresului consiliilor de oonducere faptului că judeţul nostru dispune nare, in oare scop anual sânt pre­ înfiinţa zece complexe de vaci ou zootehnice a C.A.P. Demsuş, Carol
ale unităţilor agricole socialiste, al de însemnate rezerve în vederea văzute fonduri de aproape cinci lapte în sectorul C-A..P. şi trei în Koska, directorul O.J.KSA, Vaier Legea repari
lege 'economic
Întregii ţărănimi, să stabilim noi dezvoltării mai accentuate a zoo­ milioane lei. Eforturilor făcute de I.A.S. Gheorghe, directorul I.C. Orăştie, etatismului ca
măsuri care să ducă la creşterea tehniei. în acest sens este necesar stat în acest sens trebuie să le răs­ Pentru realizarea producţiei la Voicu Găină, directorul întreprin­ ţiile dintre n
mai puternică a sectorului zooteh­ să se acţioneze energic şi hotărât pundă în mai mare măsură şi ca­ carne de bovine, in anul 1978 va socialiste ce i
nic, la depăşirea sarcinilor de plan pentru a înfăptui exemplar obiec­ drele tehnice veterinare prin efor­ intra, in funcţiune extinderea ou derii de stat pentru creşterea şi în- gătuxă cu ere
grăşarea porcilor Orăştie, Sabin
prevăzute pentru perioada 1976— tivele stabilite în programul jude­ turile şi preocuparea lor in vede­ încă 5 000 locuri la complexul in- Blaga, preşedintele comisiei comu­ rea acelei pa
1930. rea reducerii pierderilor prin mor­ tereooperatist Orăştie. £n trimes­ nale a producătorilor agricoli din social, respec
naţional, deşt
ţean de dezvoltare a zootehniei.
Comitetul judeţean de partid a Potrivit prevederilor acestui pro­ talităţi şi sacrificărilor neeconomi­ trul IV al acestui an se va începe Bucureşti, Ilie Văidean, medic la individual în
acţionat ferm pentru realizarea sar­ gram, până in anul 1980 trebuie să ce, cît şi pentru combaterea ste­ construcţia unui complex interooo- circumscripţia veterinară Beriu, tatea, calitate
cinilor stabilite prin programul ju­ ajungem ca producţia sectorului rilităţii la animale. Din cauza lip­ penatist de îngrăşare a bovinelor Georgel Răican, directorul I.P.N.C. socială a mu
deţean de dezvoltare a zootehniei. zootehnic să reprezinte cel puţin surilor ce s-au manifestat pe linia la Bărăşti, cu o capacitate de 3'850 Mintia, Emil Jeldujer, şeful fer­ staurarea pro
Membrii Biroului Comitetului ju­ 60 la sută din producţia agricolă asistenţei sâni,tar-vetermare in fie­ capete, iar întreprinderea de in­ mei zootehnice a C.A.P.' Silvaş, exclude explo
către om, pre
deţean de partid, ai Comitetului globală a judeţului şi să asigurăm care an s-au înregistrat pierderi dustrializare a cărnii va construi Gheorghe Avram, secretarul Co­ fondului de c
executiv al Consiliului popular ju­ astfel din producţie proprie ne­ de animale şi pagube în avutul u- o îngrăşătorie pentru bovine adulte, mitetului comunal de partid Văli- în favoarea
deţean, cadre de conducere ale or­ cesarul de consum al populaţiei la nităţilor, acestea influenţînd nega­ avind 2 500 locuri, cu un rulaj de şoara, Ilie Dan, directorul între­ grupuri social
ganelor agricole judeţene, acti­ ' carne, lapte şi ouă. tiv şi sporirea numărului de ani- 10 000 capete anual. - prinderii „Plafar" Orăştie, Antoniu rea altora. Rc
vişti de partid, de stat şi ai orga­ Principala cale de sporire a c- ipole. în scopul creşterii producţiei de Iuga, directorul Trustului S.M.A., înfăptuită pot
„de la fiecare
nizaţiilor de masă, au fost repar­ fectivelor la toate speciile de ani­ Un loc prioritar* in activitatea lină s-a stabilit să fie constituită Nicolae Pirvu, directorul întreprin­ sale, fiecăruia
tizaţi să îndrume şi să sprijine ac­ male o constituie creşterea indice­ privind creşterea animalelor trebuie o fermă specializată de 7 500 ca­ derii pentru industrializarea cărnii. constituie o i
tivitatea unităţilor agricole de pro­ lui de natalitate, prin organizarea să-l ocupe asigurarea bazei fura­ pete mieluţe, din rasa Ţurcană la Vorbitorii au reliefat experienţa vă, pe aceasi
ducţie. S-a acţionat pentru mai bu­ jere. In cadrul judeţului dispunem C.A.P. Sarmizegetusa şi 5 000 ca­ pozitivă dobindită în privinţa creş­ că a societăţi,
na organizare a muncii în toate în cele mai bune condiţii a repro­ de posibilităţi să acoperim integral pete din rasa Ţigaiie la C.A.P. Zam. terii şi ameliorării efectivelor de tării forţelor
ducţiei, în vederea reţinerii din
xistente in so
unităţile agricole, pentru dezvolta­ prăsită proprie a întregului număr necesarul de furaje şi chiar un De asemenea, va lua fiinţă la animale, a sporirii producţiei tota­ ră încă belşi
rea bazei tehnico-materiale şi va­ de produşi necesari; realizării pla­ excedent la grosiere. în structura . C.A.P. Boşorod o fermă de 3 000 le şi marfă de lapte şi came, or­ cerut de rep;
lorificarea mai deplină a potenţia­ nului. Organizaţiile de partid, con­ furajelor, un loc principal trebuie capete oi mame dc rasă Ţurcană, ganizării muncii in fermele zooteh­ după nevoi ;
lului zootehnic al unităţilor agrico­ ducerile unităţilor agricole au da­ să-l ocupe acele sortimente care de ia oare se vor livra berbeci de nice, mecanizării lucrărilor în zoo­ venit încă p
le de stat şi cooperatiste, precum toria să se preocupe ferm de re­ asigură cea piui mare cantitate de reproducţie, iar la complexul din tehnie, precum şi preocuparea pen­ brii societăţii
şi pentru sporirea efectivelor şi a zolvarea problemelor creşterii efec­ unităţi nutritive la hectar. De a- Simeria se va forma o fermă de tru extinderea rasei Bălţată româ­ tală ; se meni
producţiei animaliere in cadrul tivelor, murgind pe linia de a re­ ceea, considerăm necesar ca în fie­ elită de 1 000 capete, din care 600 nească. De asemenea, au fost scoa­ esenţiale intri
cea inteleetua
gospodăriilor populaţiei. nunţa la cumpărări din alte sec­ care unitate să crească ponderea capete dam rasa Romney March. se în evidenţă însemnatele rezerve lificată şi nec
Anul 1976 a fost un . an cu rezul­ toare, ceea ce va avea o influen­ furajelor suculente (extinzînd cul­ Pentru ca sectorul gospodăriilor existente in vederea ridicării efi­ uşoară, indus
tate bune pentru agricultură,' ob- ţă pozitivă şi asupra situaţiei eco- tura de sfeclă furajeră şi porumb populaţiei să-şi aducă o contribu­ cienţei activităţii desfăşurate in etc. ; în con
ţinîndu-se producţii superioare atît nomico-finaniciare a unităţilor. în siloz), la care se pot obţine 8 000— ţie mai însemnată la constituirea zootehnie, măsurile ce le între­ meni mai pe
în sectorul vegetal cît şi in secto­ acest scop, este necesar să fie re­ 10 000 unităţi nutritive la hectar. fondului de stat, comisiile comu­ prind pentru ca acest sector să ale mentalităţ
rul de creştere a animalelor. ţinut pentru reproducţie întregul e- De asemenea, trebuie să acţionăm nale ale producătorilor agricoli vor contribuie in mai mare măsură' la nifestate prin
în ceea ce priveşte efectivele de pentru creşterea suprafeţelor cul­ acţiona în vederea constituirii de asigurarea aprovizionării populaţiei razitism, căpă
feetiv de viţele, scoaterea jicestora
care de a tră:
animale, în sectorul întreprinderi­ din efectiv putîndu-se face numai tivate cu plante leguminoase, pen­ asociaţii ale crescătorilor de bovi­ judeţului cu produse animaliere şi-'' „eama altora,
lor agricole de stat efectivul de după producţia de lapte realizată tru desţelenirea pajiştilor slab pro­ ne şi ovine, avind ca obiectiv va­ la întărirea economiico-financiară la obligaţiile
:
bovine total s-a realizat în anul la prima fătare. ductive, cît şi în vederea creşterii lorificarea ou eficienţă sporită a a unităţilor. Totodată, s-au anga­ intră în disec
1976 în procent de 101,5 la su-tă, iar suprafeţelor de pajişti semănate de suprafeţelor de pajişti naturale din jat să îndeplinească exemplar sar­ cu atitudinea
efectivul de vaci şi juninci a cres­ După ce a evidenţiat măsurile pe care să se realizeze producţii această zonă. cinile ce le revin şi au făcut pro­ şitoare a oan
cut cu 430 capete faţă de anul ce trebuie luate pentru sporirea e- de masă verde de cel puţin 40 000 în continuare au fost subliniate puneri menite să asigure înfăptui­ Din ’aceste cai
societatea soci
1975. La porcine, efectivul a fost fectivelor la toate speciile, pe sec­ kg la hectar. Se impune să se asi­ sarcinile ce revin organelor şi or­ rea programului judeţean de dez­ zeze o repa
depăşit faţă de planul anual cu toare de producţie, raportul a ară­ gure o eficienţă ridicată pe pajişti­ ganizaţiilor de partid, organelor a- voltare a zootehniei. de consum in
peste 6 000 capete, iar la ovine tat necesitatea ca pînă in anul 1980 le îmbunătăţite, acestea să dea cel giricole judeţene, consiliilor popu­ A luat, de asemenea cuvântul to­ ţină seama d
planul a fost realizat integral. să se acţioneze energic în vederea puţin 18—20 tone masă verde la lare, consiliilor intercooperatiste şi varăşul Ion Moldovan, care a sub­ fectivă adusă
Demn de remarcat este faptul că înlocuirii treptate a celorlalte rase hectar. liniat necesitatea oa toţi factorii producţia soci
în anul trecut, în sectorul I.A.S. de bovine cu exemplare din rasa Extinderea mecanizării procese­ conducerilor unităţilor agricole răspunzători de soarta indicatorilor ne astfel unic
pentru realizarea în condiţii ire­
preciere a orr
a fost realizat fondul de stat la Bălţată românească, iar in muni­ lor de lucru în zootehnie reprezin­ proşabile a prevederilor programu­ de plan pentru sectorul zootehnic pare a lui la
toţi indicatorii din zootehnie. cipiul Petroşani să se zoneze rasa tă una din problemele de mare lui judeţean de dezvoltare a zoo­ partiţia bunur
In cooperativele agricole de pro­ Brună de Maramureş, Pentru înde­ însemnătate cu care ne confrun­ să depună eforturi susţinute în Realizarea îi
ducţie, care deţin peste 35 la sută plinirea programului de zonare a tăm, finind seama, pe de o parte, tehniei in actualul cincinal. scopul dezvoltării intensive şi mo­ economică a
din efectivul de bovine şi 38 la raselor, încă din anul trecut s-a Avem convingerea fermă — se dernizării acestui sector, al creş­ repartiţiei dup
sută diin efectivul de ovine, în a- luat măsura de a se înlocui toţi de necesitatea sporirii continue a arată^ în încheierea raportului — terii producţiei la toate speciile şi ne respectare;
producţiei şi productivităţii mun­
principii : la
nul 1976 s-au îndeplinit toţi indi­ reproducătorii cu reproducători din cii in fermele zootehnice, iar pe că sub conducerea organizaţiilor categoriile de animale, ridicării retribuţie ega
catorii la efective, aşa cum _ sînt rasele Bălţată românească şi Bru­ de partid, toţi lucrătorii din 'agri­ productivităţii muncii şi reducerii diferenţiată în
prevăzuţi in programul judeţean. nă de Maramureş. De asemenea, de alta, dc lipsa forţei de muncă cultura judeţului nostru îşi vor în­ cheltuielilor pe unitatea de produs. iul calificării
datorată absorbirii ei .spre Indus­
Efectivul de bovine s-a depăşit cu din cadrul Oficiului judeţean de trie. Biroul Comitetului judeţean zeci eforturile pentru valorificarea Referindu-se la informarea pri­ Însemnătatea
aproape 700 capete, punîndu-se ac­ reproducţie şi selecţie, la colo 99 de partid a analizat recent această eficientă a potenţialului zootehnic, vind investiţiile, vorbitorii au scos lă a muncii ş
centul pe extinderea rasei „Băl- de puncte de însămînţăiri artificia­ problemă şi a adoptat un plan con­ astfel incit acest sectar să contri­ în evidenţă acţiunile concrete pe care se des
ţată românească", iar la ovine s-a le dan judeţ se difuzează numai cret de măsuri, care prevede ca buie într-o măsură tot mai însem­ care le întreprind pentru recupe­ Partidul Conu
statul socialist
înregistrat un plus de peste 2 000 material seminal din rasele respec­ nată la redresarea economică a u- faptul că rep
capete. tive. Tot ca o măsură subordona­ pînă în anul 1980 să se introducă nităţilor, la creşterea veniturilor rarea restanţelor, modul cum este a venitului ni
organizată activitatea pe şantiere
în unităţile C.A.P. 11 000 adăpători
Datorită ridicării nivelului pro­ tă acestui scop este înlocuirea trep­ băneşti şi continua îmbunătăţire a lor muncii
ducţiilor medii de lapte pe cap de tată a vacilor do rasă Pintzgau cu automate, în 32 de unităţi să se aprovizionării populaţiei cu produ­ şi preocuparea în vederea pregă­ materiale întri
mecanizeze, evacuarea gunoiului
vacă şi a greutăţii la sacrificare, juninci provenite din fermele spe­ prin sistemul de racleţi. De ase­ se agroaliimcntare. tirii investiţiilor din. anul 1978. Ei tăţii constitui
livrările la fondui de stat la lap­ cializate de viţele din rasă Bălţată în continuarea lucrărilor plenarei, .s-au angajat să accelereze ritmu­ blemele funda
tele de vacă au fost mai mari cu românească, acţiune cairo via grăbi menea, se vor introduce în 18 a fost prezentată o informare pri­ rile de lucru pe şantiere, pentru ririi societăţii
lateral dezvolt
peste 19 000 hl faţă de 1975, iar la procesul de ameliorare. Organiza­ C.A.P. instalaţii de muls la con­ vind preocuparea organelor şi or­ realizarea integrală a planului, re­ comunism, ur
ductă, iar î.n alte 41 de unităţi in­
carne creşterea a fost de peste 200 rea primei ediţii a expoziţiei-tîrg ganizaţiilor de partid, a consiliilor ducerea costului investiţiilor şi pu­ ţionarea conţi
tone faţă de aceeaşi perioadă. de animale din rasa Bălţată româ­ stalaţii de muls la bidon, priorita­ oamenilor muncii şi conducerilor lui socialist c
te acordîndu-se cooperativelor cu
Au fost prezentate apoi re­ nească este o acţiune menită să nerea la timp în funcţiune a obiec­ scopul armon
zultatele înregistrate de gospo­ stimuleze interesul crescătorilor de deficit de forţă de muncă. Pentru unităţilor beneficiare şi de con­ tivelor prevăzute. personale cu
dăriile populaţiei în dezvoltarea animale pentru această rasă cu tocarea furajelor grosiere este pre­ strucţii pentru realizarea planului în ultima pante a lucrărilor ple­ societăţi, part
ve a fiecărui
sectorului zootehnic şi realizarea performanţe economice ridicate. văzut să se procure 32 instalaţii de investiţii pe 8 luni, asigurarea narei au fost prezentate informa­ cietăţii la spe
de tocare de mare capacitate, pen­
fondului de stat la lapte şi carne. Pentru sectorul I.A.S. este prevă­ condiţiilor de realizare a sarcini­ rea ou privire la măsurile luate ţionale, reali?
Toate acestea au făcut ca judeţul zută şi dezvoltarea rasei Holştein- tru ferme cu 500—600 capete bo­ lor de plan pe 1977 şi pregătirea pentru pregătirea Conferinţei jude­ acelor condiţi
vine.
nostru să încheie anul 1976 cu in­ Friză, rasă care se pretează bine investiţiilor pentru anul 1978. spirituale de
dicatori superiori în agricultură, condiţiilor de exploatare în sistem în realizarea programului jude­ Pe marginea materialelor pre­ ţene de partid şi a alegerilor de mod hotărîlor
fapt ce i-a adus locul 5 în între­ industrial, remareîndu-se îndeosebi ţean de dezvoltare a zootehniei un deputaţi în consiliile populare mu­ munism
cerea socialistă dintre judeţe şi Di­ producţia lor ridicată de la.ptc. loc de seamă îl ocupă acţiunea de zentate, în cadrul dezbaterilor, au nicipale, orăşeneşti şi comunale,
luat ouvîntul tovarăşii :
Florin
ploma de onoare acordată de con­ în continuare, după ce au fost concentrare şi specializare a pro­ Neagu, şeful fermei zootehnice a precum şi informarea despre acti­
du cerea partidului şi statului. evidenţiate sarcinile ce revin ca­ ducţiei animaliere. Biroul Comite­ vitatea desfăşurată de Biroul Co­
în continuare, raportul a eviden­ drelor tehnice în scopul îmbunătă­ tului judeţean de partid şi Comi­ C.A.P. Burjuc, Tiberiu Kerekeş, mitetului judeţean de partid de la
ţiat rezultatele obţinute in creşte­ ţirii reproducţiei şi selecţiei anima­ tetul executiv al Consiliului popu­ şeful fermei de start din Aurel ultima plenară şi pînă în prezent.
Individualist
ral-politic bu.
cerbează intei
opunînd indiv
Simibătă după-amiază, la Cristur, Menţiuni Ia specia taurine : Sil­ colectivităţii,
tin horno hor
in prezenţa membrilor Biroului Expoziţia—tîrg de animale „Bălţata viu Danciu (Ruşi), Antoniu Teodo­ e lup pentru
proprietatea
Comitetului judeţean de partid, ai rescu (Deva), Tăiţă Lorintz (Jo- mijloacelor dc
sani), Ion Savu (Certej), Petru Bă­
46
Comitetului executiv al Consiliu­ românească la prima ediţie luşe (Boşorod), Aurel Băneasă (Al- vidualismul c
lui popular judeţean, ai organelor maşu Sec), Pavel Cara (Băcia), parea excluşi
facerea intere
de partid şi de stat din municipiul Gheorghe Pogea (Josan.i), Sigis- în dauna cele
mund Furca (Cristur) şi Gheorghe
Deva. a preşedinţilor cooperative­ Fiorea (Nojag) ; Menţiuni pentru nifestindu-se
dinţă de căp
întregii ţărănimi, precum şi a pro­
lor agricole de producţie, a şefi­ gramului judeţean de dezvoltare a PREMIILE ACORDATE SLmeţria, C.A.P. Silvaş, crescătorii livrări la fondul de stat : Ştefan scrupule, bru
de animale Cerbaleu Lazâr din O-
lor de ferme zootehnice din C.A.P. zootehniei pe perioada 1976—1980. Marele premiu al expoziţiei a coliş şi Murar Huţiu din Sîntan- Marinoiu (Buituri), Ion Genunche ţiile interuma
rierism etc.
(Peştişu Mare), Moise Berea (Le-
şi I.A.Ş., a numeroşi crescători de A avut loc, apoi, prezentarea ani­ fost acordat Oficiului judeţean da drei ; Premiul III la categoria vaci lese), Susana Luipu (Lelese), Va­ Socialismul,
animale din judeţ, precufn şi a in­ malelor şi festivitatea de acordare reproducţie şi selecţie a animale­ cu lapte : Ferma din Călan a I.A.S. lentin Gondor (Hunedoara), Balint raia şi filozo
promovează c
vitaţilor din judeţele învecinate, a a premiilor şi diplomelor. în con­ lor, pentru reproducătorul „Parai" ; Baiţeg, C.A.P. Rapolt, crescătorii de Petrescu (Răchitova), Gheorghe cipiul dezvolt
animale Maria Timişan din Haţeg
avut loc inaugurarea primei ediţii tinuare, participanţii la expoziţie Premiul I la categoria vaci ou lap­ şi Toader Teodorescu din Măceu ; Sandu (Răchitova), Ioam Sandu armonioase ş
individului
ş
(Răchitova), Remus Vlad (Boşorod),
a expoziţiei — tîrg de animale au vizitat standurile cu animale te : Ferma Lăpuşnic a I.A.S. Min­ Premiul I Ia ovine : Ferma din Ion Costin (Brad), Simion Ilieşi umane, ca p;
„Bălţata românească". (bovine, ovine şi păsări) ale uni­ tia, C.A.P. Cristur şi Petru Stanciu, Deva a I.A.S. Mintia, C.A.P. Bo­ (Bueureşci), Ion Benea (Luncoiu a luptei penii
crescător de animale din Dobra ;
deplina eman
Cu acest prilej, tovarăşul ing. tăţilor agricole cooperatiste şi de Premiul I la categoria juninci : şorod, Ion Călina, crescător de oi de Jos), David Vîrciu (Bulzeşti), prin trecerea
societăţii de
Mircea Silvestru, directorul gene­ stat şi crescătorilor cu gospodărie Ferma din Riu Alb a I.A.S. Haţeg, din Petroşani ; Premiul II ovine : Lachei Clej (Ribiţa), Alexandru Di- comunism. M
ral al Direcţiei generale pentru a- individuală, expoziţia de utilaje a- C.A.P. Bia şi Andrei Roşianu, crescătorii de oi Ion Doica din niş (Băiţa)> Iosif Fiorea (Săcărîmb- vidualismului,
Bueureşci şi Tenie Toteştean din
Certej), Gheorghe Popa (Certej),
ţuiesc in soci.
gricultură şi industrie alimentară, gricole folosite în prepararea fu­ crescător de animale din Buituri ; Sarmizegetusa ; Premiul III ovine : Cornel Alba (Vorţa), Avram Ben- ritului colecti
a prezentat, pe scurt, preocupările rajelor, instalaţiile de muls meca­ Premiul II la categoria vaci cu C.A.P. Simeria şi crescătorul de oi dău (Bătrina), Suba Cornel (Vor­ îşi au izvorul
actuale şi de perspectivă în copul nic, standurile de produse agricole. lapte : Ferma din Bircea a I.A.S. Vasile Băluşe din Boşorod. ţa), Petru Stăicuţă (Vulcan) şi La- de către une
înapoiate a c
s
extinderii rasei „Bălţata româ­ zăr Pirvulescu (Lu.peni) — toţi pen­ tre interesele
tru livrările la carne ; Cerbcleu
g „—î-
nească", ridicării eficienţei secto­ Lazăr (Ocolişu Mare), Lazăr Cri- en
rului zootehnic şi înfăptuirii exem­ şan (Ocolişu Mare), Sigismund Cri-
plare a sarcinilor ce revin jude­ şan (Ocolişu Mare), Simion Ie-
neşca (Gî.nţaga), Rusanda Ungur
ţului Hunedoara din hotăririle (Sulighote), Irimie Dubar (Chişcă-
Congresului al Xl-lea al partidului, daga), Pascu Henţ (Fornădie), Pe­
Integritate
Congresului consiliilor de conduce­ tru L. Dănilă (Balşa), Aron Oprea pectarea inte
re ale unităţilor agricole socialiste, al (Balşa), Aron Lai (Vălişoara-Bal­ le), principiu
şa), Nicolae Barna (Vălişoara-Bal- tului internaţi
şa), Nicolae Vlaicu (Bozeş), Iosif statele să se i
Fiorea (Bozeş), Aurel Cristea (Bă- acţiune de n;
ciia-Balşa), Emil Andriea (Boiu de dezmembrarea
Sus), Asinefta Modre (Vica-Brăniş- nui stat, inte;
cu forţa arm
Prima expoziţie — tirg de ani­ ca),Toan Trif (Mihăieşti), Domnica altui stat, oci
male „Bălţata românească", rare Papa (Lăpugiu de Sus), Elena Ori- în totalitate s
a avut loc sîmbătă la Cristur, pune respect:
a constituit o demonstraţie prac­ şan (Ohaba), Catiţa Crişan (Bacea- statului respe
tică a posibilităţilor mari existen­ Uia), Marta Crişan (Bacea-Ilia), violabili tatea
te în .judeţul nostru de amelio­ Maria Andriea (Boiu de Jos), Mi- stat. Respecta
rare a efectivelor de bovine şi de ron Duda (Cîrjiţi), Adam Stoica integrităţii ter
dezvoltare a producţiei de lapte (Cirjiţi), Ilie Meda (Cîrjiţi), Miron te integrantă
şi carne. Naghi.ţa (Cîrjiţi), Ion Tudor (Pane), principii şi c
în fotografie : Aspect (lin ex­ Corui Adam (Sarmizegetusa), Pe­ vieţii şi lega
poziţie.
tru Brâneoşi (Almaşu Sec), Crişan nale contempc
Aurel (Popeşti) şi Vinţan Ro­ finalitate me'
man (Certej) — toţi pentru livră­ solidarea păci
lume.
rile la lapte.