Page 13 - Drumul_socialismului_1977_09

Pag. < r DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6187 ♦ I

i dlal

» i
PRODUCTIVITATE SPORITĂ B DEZVOLTARE
\
ECONOMICĂ INTENSĂ H NIVEL DE TRAI RIDICAT' \ dmtin
PREGĂTIREA TEM MICA A PLANULUI PE 1978,
Obiectivul fundamental al întrecerii socialiste
CONCE
îndeplinirea planului La ordinea zilei — contractarea producţiei ODIHNĂ
NOII A
fizic şi a angajamentelor şi a aprovizionării tehnico-materiale Matei din. Den
Ciltitorul nc
\ terva relaţii p
S-au încheiat, de curând, .opt acestor imense bogăţii. Economia Deşi tînără, întreprinderea de Pentru anul 1978, sarcinile de să cu reducerea continuă a chel­ de odihnă pe
luni din cel de-ail doilea am al naţională are nevoie de producţii materiale de construcţii Bîrcea se plan ale întreprinderii sînt consi­ tuielilor de producţie, îndeosebi a
cincinalului, perioadă marcată de fizice, nu globale 1 O seamă de u- aliniază in rindul unităţilor cu derabil sporite faţă de acest an celor materiale — elemente defi­ , jaţi. Iată-Je:
rezultate bune în marea majorita­ nifăţi oa, de exemplu, întreprinde­ pondere in economia judeţului, la toţi indicatorii. La producţia nitorii ale îndeplinirii programu­ ) dim Legea nr.
te a imitaţilor economice din ju­ rea de lianţi Deva, Fabrica de în­ obţine frecvent îfisemnate realizări globală, de exemplu, planul creşte lui de creştere a bunăstării popo­ nele încadrate
deţ. Planul producţiei industriale a călţăminte Hunedoara, „Viscoza? in producţie. Pe cele 8 luni şi o în 1978 cu 5,4 la sută, productivi­ rului nostru —, accentul principal dreptul, In fi
fost depăşit 'cu aproape 508 milioa­ Lupeni, I.F.E.T. Deva, industria decadă ale anului, colectivul nos­ tatea muncii — cu 13,2 la sută, iar îl punem tocmai pe extinderea daristic, la un
ne lei, obţinindu-se o creştere de cărnii şi industria laptelui trebuie tru a depăşit sarcinile de plan la planul fizic de prefabricate total unor tehnologii moderne de fa­ î d.iihnă plătit,;
peste 1,1 miliarde led faţă de anul să recupereze în lunile următoa­ producţia globală cu aproape 12 va marca o creştere de 5 000 mc. bricaţie, folosirea intensivă a uti­ i 15-24 zile luer-
trecut. Economia naţională a pri­ re toate rămînerile în urmă, fapt milioane lei, livrând şantierelor’ îndeplinirea integrală şi de cea lajelor şi a timpului de lucru, pe
mit suplimentar importante canti­ ce cere o mobilizare cu totul deo­ de construcţii din judeţ şi din mai bună calitate a acestor sarcini modernizarea produselor şi valo­ I cu vechimea
tăţi dc energie electrică, metal, sebită. Minerii Văii Jiului au de ţară un apreciabil volum de pro­ mari presupune, cum este şi fi­ rificarea superioară a materiilor Pentru noii ai
cocs, materiale de construcţii. La onorat un angajament solemn pe duse peste prevederile planului. resc, luarea unor măsuri corespun­ prime şi materialelor, pe îmbună­ la concediul;
energie electrică, minereu dc fier, care şi l-au asumat în faţa secre­ In aceste frumoase realizări se re­ zătoare de pregătire temeinică a tăţirea structurii sortimentale şi I iveşte după r,!
cocs, fontă, oţel şi alte produse au tarului general al partidului, tova­ găseşte munca abnegantă, pricepe­ tuturor condiţiilor de desfăşurare întărirea sub toate aspectele a dis­ - luni de la în
fost îndeplinite şi chiar depăşite răşul Nioolae Ccauşescu, cu prile­ rea şi dăruirea tuturor membrilor a producţiei anului viitor. De mai ciplinei : tehnologică, de produc­
angajamentele anuale iniţiale. jul recentei vizite de lucru efec­ colectivului, hotărîrea şi angajarea multă vreme acţionăm pentru în­ ţie, organizatorică. Aceste preocu­ RECONS
Bilanţul pe această perioadă pu­ tuate in acest marc bazin carboni­ lor patriotică de a contribui cu cheierea contractelor de livrare a pări, coroborate cu acelea de per­ l VECHIMI]
ne puternic în evidenţă preocupa­ fer al ţării. Metalurgiştii şi ener- toate forţele la acţiunea de refa­ produselor către beneficiari şi, fecţionare continuă a pregătirii
rea deosebită a Comitetului jude­ geticienii, pentru a-şi îndeplini pla­ cere a localităţilor şi unităţilor e- totodată, pentru Încheierea con­ cadrelor şi o temeinică organizare > CU M
ţean de partid, a organelor şi or­ nul şi angajamentele, au nevoie conomice avariate de cutremurul tractelor de asigurare a materiei a producţiei pe întregul flux teh­ I Iată răspuns
ganizaţiilor de partid, a muncito­ de livrarea ritmică, potrivit preve­ din luna martie a.c. prime necesare» producţiei, a cote­ nologic, cu măsurile de folosire a \ tru probleme
rilor, maiştrilor, inginerilor pentru derilor contractuale, a cărbunelui Totodată, colectivul nostru pune lor de energie electrică şi combus­ întregului personal auxiliar şi ne­
îndeplinirea planului şi angajamen­ cocsificabil şi energetic ! aceste succese în relaţie directă, tibil. Aceste două activităţi de calificat în activităţi . direct pro­
telor luate in întrecerea socialistă, Deşi pe ansamblul industriei ju­ firească şi reală cu măsurile apli­ bază pentru mersul optim al pro­ ductive vor conduce nemijlocit la
creşterea productivităţii muncii în deţului sarcina suplimentară de cate sistematic de partid de creşte­ cesului de producţie trebuie însă creşterea producţiei materiale şi, '\ r\
ritm mai înalt decît prevede pla­ creştere a productivităţii muncii s-a re a nivelului de trai al oamenilor intensificate. Noi ţinem seama de implicit, la sporirea veniturilor ^ Victor Crist»
nul, pentru reducerea costurilor de realizat şi depăşit, o seamă de u- muncii şi în relaţie cu necesitatea toate comenzile beneficiarilor care, angajaţilor, a bunăstării lor ma­ i za obştească!
producţie şi realizarea de benefi­ nităţi între care I.F.E.T. Deva, de a amplifica permanent rezulta­ în spiritul orientărilor date de teriale şi spirituale. J cum prevede
cii suplimentare. întreaga depăşire „Marmura" Simeria, „Vidra" Orăş- tele obţinute intr-o perioadă de conducerea de partid si de stat, Colectivul nostru de muncă, în
a planului s-a obţinut pe baza tie şi chiar siderurgiştii din Hune­ timp, care, la rindul lor, determi­ personal de tovarăşul Nicolae frunte .cu comuniştii, este unanim ţ xecută pe tno
creşterii productivităţii muncii, in­ doara şi Călan nu au îndeplinit in­ nă creşterea veniturilor suplimen­ Ceauşescu, solicită materiale noi, conştient că, îndeplinind in mod 1 către bărbaţii
dicator Ia care a fost îndeplinită şi tegral angajamentele la acest in­ tare ale populaţiei. diverse, suple şi ieftine, economi­ exemplar sarcinile de plan şi an­ i 18—&5 ani, e
depăşită şi sarcina suplimentară dicator. De asemenea, sînt mult ră­ Şi mai este un lucru, hotărîtor, coase în activitatea de construcţii. gajamentele asumate în întrecerea * în localităţile
stabilită de conducerea partidului mase în urmă la productivitate în­ după părerea mea, pentru îndepli­ In funcţie de aceste cerinţe ne di­ socialistă în acest al doilea an al ^ nitzează aseme
cu 1 566 lei pe lucrător. De aseme­ treprinderile miniere din Valea nirea exemplară a sarcinilor— de versificăm şi modernizăm şi noi cincinalului revoluţiei tehnico- i nu vă scuiteşd
nea, pe şapte luni s-au obţinut Jiului, I.L. Deva şi alte unităţi. plan, pentru obţinerea unor spo­ producţia de materiale de con­ ştiinţifice, creează premisele bu­ J pazei pînă la
102 milioane lei economii la costu­ Sporirea în ritm înalt a producti­ ruri de producţie. Este vorba de strucţii, care, la anul, va cuprinde nei desfăşurări a activităţii şi în
rile de producţie, din care 69 mi­ vităţii muncii este unul din impe­ modul în care este pregătită şi cu 60 la sută mai multe elemente anul viitor, confirmind deplin că ) stei de 65 ani
lioane lei la cheltuielile materiale. rativele centrale ale dezvoltării organizată producţia, ştiinţific, în decît în acest an. De asemenea, I.M.C. Bîrcea poate deveni, aşa 1 Monica Pop
Aceste realizări, rod al înaltei noastre economice şi ale ridicării perspectivă. Este, adică, vorba de asimilăm şi aplicăm în producţia cum s-a recomandat, unitate eta­ i câţi numele îi
dăruiri muncitoreşti a colectivelor nivelului de trai şi trebuie acţio­ pregătirea riguroasă a producţiei noastră de erie unele metode şi lon pe Ministerul Economiei Fo­ i instituţiei un«
s
de muncă hunedorene, constituie nat cu deosebită perseverenţă, în de pe un an pe altul. Acestei ac­ tehnologii noi, cu un grad sporit restiere şi Materialelor de Con­
răspunsul la Programul partidului fiecare unitate, pentru creşterea tivităţi, comitetul de partid al de productivitate şi eficienţă eco­ strucţii. \ jală. Altfel ni
de ridicare mai accentuată a nive­ gradului de mecanizare, utilizarea întreprinderii şi consiliul oameni­ nomică. Dealtfel, ţinînd cănit de 1 dacă drepturi
lului de trai al întregului popor, deplină a maşinilor şi instalaţiilor lor muncii îi acordă an de an im­ creşterea considerabilă a produc­ OLIMPIU MATEI 7 vi s-au calcu
de care au beneficiat şi beneficia­ din dotare, organizarea superioară portanţa cuvenită. tivităţii muncii, in corelaţie strîn- inginer şef al I.M.C. Bîrcea
ză deja zeci de mii de angajaţi a producţiei şi a muncii, mecaniza­ ’ Ioan Rusan
din industria judeţului, cărora li rea operaţiilor de transport şi în- ţ cu. Ne-am ir
s-a majorat substanţial retribuţia. cărcări-dcscărcări, folosirea mai l Direcţia jude
Ele confirmă, totodată, realismul şi bună a forţei de muncă şi a tim­ i muri şi podu
caracterul mobilizator al angaja­ pului de lucru.' «li i Secţia. între
mentelor îmbunătăţite ale organi­ Eforturi deosebite trebuie făcute ^ drumuri şi s:
zaţiei judeţene de partid de a rea­ pe şantierele de investiţii. Luna
liza în acest an o producţie in­ august, perioadă optimă de con­ i ţiei, dar la c
dustrială suplimentară în valoare strucţii, s-a încheiat pe majorita­ 7 nici un angaj
de. cel puţin 850 milioane lei. tea şantierelor cu rezultate nesa­ I Crişan Iosif.
Marea întrecere patriotică pen­ tisfăcătoare. Or, nu a stat şi nu stă
tru realizarea lună de lună a pla­ în tradiţia constructorilor din ju­ \ Ioan Boro
nului şi angajamentelor în toate deţul nostru de a se complace cu t Pentru a pul
unităţile, pentru obţinerea de pro­ rămîneri in urmă ! Trebuie făcut * afirmate de •
ducţii suplimentare, de înaltă efi­ totul, mobilizate cu maximă inten­ ^ ne este cetăţi
cienţă şi nivel calitativ continuă. sitate forţele constructorilor şi be­
Comuniştii, toţi oamenii muncii în- neficiarilor, pe bază de programe 1 referiţi şi ac
tîmpină evenimente de o deosebi­ zilnice de lucru, pentru a recupera
tă însemnătate politică — Confe­ rămînerile în urmă şi a asigura Dc
rinţa Naţională a partidului şi cea intrarea în funcţiune a noilor o-
de-a XXX-a aniversare a Republi­ bieclive la termenele prevăzute !
cii. Minerii, constructorii, siderurgiş-
Acum, mai mult ca oricînd, se tii, constructorii de maşini, textiliş- i l Vecerea p
r
cere ca toate eforturile să fie con­ tii, lucrătorii din industria alimen­ 1 buna gospodăi
centrate pe realizarea şi depăşi­ tară au beneficiat deja de o sub­ l tare a localit
rea producţiei fizice, la fiecare sor­ stanţială majorare a retribuţiei. A- 7 şi se soldează
timent, în fiecare unitate, pe valo­ ceastă importantă creştere a veni­ ) mai bune. Iaii
rificarea operativă a resurselor de turilor trebuie acoperită printr-un i din activitatea
creştere suplimentară a productivi­ spor de producţie, de produse fi­ T gospodăreşti,
tăţii muncii, pe reducerea costuri­ zice, prin realizarea exemplară, de l fost relatate
lor de producţie şi, cu deosebire, a către toate colectivele de muncă, 7 noştri voluntai
consumurilor de materii prime, ma­ a planului şi angajamentelor su­ \ © Angajam
teriale, combustibil şi energie, pe plimentare asumate în întrecerea i plinit. Lccuito
gospodărirea cit mai raţională a socialistă ! 1 poltu Mare, în
:g\»»w.gayga8B I.M.C. Bîrcea. Aspect dc la montarea cofrajelor pentru panouri mari
de apartamente. Foto : V. ONOIU i niştii şi deput
7 organizare a
feciori hotăritori pentru sporirea producţiei de piu ) pare activă la
l gospodărire şi
I reuşit ca încă
Omul din fruntea brigăzii de mineri l bătorirea zilei
Dezbaterile din cadrul consfătui­ unde am administrat şi fosfor, re­ media înregistrată pe cooperativă. ' 7 îndeplinească
rii judeţene privind cultura griului colta la hectar a fost cu 214 kg mai Pentru această toamnă ne-am ori­ ) nual. Au fost
au reliefat existenţa unor însemna­ mare decât cea realizată pe restul entat spre o structură mai bună (Urmare din pag. 1) experienţă (nu numai orDfeslonală). 1 pdilitar-gospod
d si de viată.
te rezerve, care trebuie mai bine suprafeţei. Pentru această toamnă a soiurilor. Extindem soiul Dacia, — Plus încă ceva pe deasupra, ' "de peste 650 0(
puse în- valoare în scopul sporirii ne-am procurat cantităţile de îngră­ care ne-a asigurat producţii superi­ o treime din cei aproape 2 000, o rîde minerul. Am citit undeva (este » reparaţii şi ii
recoltei de cereale păioase din a- şăminte necesare" (Maria Milieţ, in­ oare" (Maria Medrea, inginer şef adevărată pepinieră. Dacă-i bună un pasionat cititor al cărţilor li­ / muri pe 15 krr
meseria ? în fiecare profesie poţi
nul viitor. Iată cîţiva din factorii giner şef la C.A.P. Ribiţa). „La noi la C.A.P. Haţeg). „Din cauza re­ fi cineva. Nu e greu să te remarci terare sl de specialitate), că înţe­ j văi şi canale,
asupra cărora au insistat partici­ a devenit o practică să folosim gu­ coltelor scăzute obţinute în acest dacă-ţi impui. Eu cu ortacii mei, lepciunea se obţine din proprie ■i juri, construcţ
panţii la consfătuire şi cărora tre­ noiul de grajd pentru fertilizarea an, vom renunţa la cultivarea soiu­ în cei 20 ani de clnd cobor în experienţă, nu din cărţi. Te porţi * plantarea de
simplu, fără a arăta că stil mai
buie să li se acorde maximă aten­ rilor Bezostaia şi Aurora. Avem asi­ măruntaiele pămîntului, am trimis mult, asta-i filozofia vieţii. Am dat ^ spaţiilor verzi
ţie, acum cînd se pun bazele pro­ gurată sămânţa cu buletin roşu din tării peste un milion de tone de un milion de tone de cărbune, dar în comuna n<
1 ne pentru ten
Toate
meseriile
sînt
a-
cărbune.
ducţiei anului 1978. soiurile Libelula, Turda şi ŢJacia parte dacă îti dau satisfacţie. A si oameni de nădejde. Citi ? Ailin- l rea faţadelor
Pe marginea Goosfăfoirii
(Ioan Fulea, preşedintele C.A.P.
Popa
căi
Petru,
Sava Gheorghe,
AMPLASAREA CULTURII. „Fap­ Boşorod). dumitale, a pilotului de avioane, Andrei sînt acum şefi de brigadă. 7 şi vopsirea gf
tul că în acest an am depăşit pre­ DENSITATEA. „Ţinem totdeauna a minerului. Dacă as a pus să a- Aici au crescut. In brigada mea. ţ lor, zugrăvirea
vederile planului cu peste 1 000 kg judeţene prrad seama de acest factor, care are leg !... In 1957. cînd am venit la Bereschi Vasile, Borilă Vasile, 1 du-se pînă ac
grîu Ta ha se datoreşte în bună mă­ un rol decisiv asu.pra producţiei. mină, nu m-am gîndit la cîştig. Francisc Mureşan si alţii bat la i crări la peste
Cum să spun, e omeneşte să te
porţile meseriei si mă bucur. Aici
sură amplasării judicioase a cul­ cultura grîuSui Asigurăm norme de sămânţă dife­ gîndeşti şi la asta. Chiar dacă se cresc, devin maturi, ca mîine ne l case. (Florian
turii. Pe mai mult de 80 la sută renţiate de la o tarla la alta în ra­ vorbeşte adesea de cointeresarea vor lua locul si mi-e inima caldă 7 poltu Mare),
din suprafaţă au fost culturi pre­ port de soi, de fertilitatea solului. materială. există asta' in fiecare cînd ştiu că au să fie mai capa­ i © Lucrări îi
mergătoare de prăşitoare şi legu­ Densitatea optimă o asigurăm prin dintre noi — mă refer si la Gri- bili decît noi. l proape 1,5 mi
Vasile.
Popescu,
Angliei
goraş
minoase. în scopul evitării atacu­ terenului care se însăminţează cu însămînţarea a 400—500 boabe la Gheorghe Ortupan, Ion Axente si II privesc. Tăcem cîteva minu­ 7 drul întrecerii
rilor de boli şi dăunători, pe su­ grîu. Pînă acum avem administra­ mp. (Mircea Onea, inginer şef la la alţi ortaci de-ai mei — cred că te, apoi 11 iau din scurt, cu gîndul ) ţa s-au execut
prafeţele unde griul se cultivă du­ te îngrăşăminte naturale pe 32 de C.A.P. Simeria). locul unde munceşti nu este nu­ de a afla dacă munca de şef de i interes obştesc
pă^ păioase în primul an am făcut hectare. Efectul gunoiului de grajd PREGĂTIREA TERENULUI. „Ca­ mai o sursă unde îţi cîştigi plinea, brigadă nu-1 împovărează. 1 proape 1,5 mii
— Nu. Fac tot ce am făcut şl pî­
arături adinei la 27-30 cm pentru se resimte timp de cel puţin trei litatea lucrărilor efectuate de me­ ci si locul unde ti se asigură ca­ nă acum. Plus încă, ceva pe dea­
a încorpora bine sub brazdă toate ani asupra producţiei" (Gheorghe canizatori, începînd de Ta arături litatea de proprietar. Mie nu-mi supra. Mă ocup de fetele mele,
cere nimeni să rămîn în abataj du­
resturile vegetale. Căutăm pe cit Prip, preşedintele C.A.P. Silvaş). şi pînă ia recoltat, decide hotă­ pă ce-ml vine schimbul. Şi totuşi că am trei. Si toate Ia şcoală. Aşa ! PRI
este posibil să excludem cultivarea EPOCA DE SEMĂNAT. „în toam­ rîtor soarta recoltei. Insistăm . ca rămîn atît cît ştiu că este nevoie m-am obişnuit.
griului după păioase" (Constantin na trecută am grăbit însămînţarea arătura să fie fără greşuri, patul de mine. De ce ? Noi mai depin­ Cu aceste cuvinte, Mihai Dudeseu | In februarie
Micrtoiu, ing. şef la • C.A.P. Orăş- griului pe 100 ha, din care cauză germinativ să fie pregătit grădină- dem încă de alţii, aprovizionarea s-a depărtat. L-am văzut ridicînd i populară a cel
cu ortacii săi o grindă. întăreau
tie). recolta a fost mult diminuată, fi­ reşte, să fie respectaţi întocmai materială .ţscîrtîie" încă. asistenta cerul „de-aproape", îi puneau sta­ > Poiana Răchiţ
„Una din greşelile făcute de noi ind puternic atacată de boli şi dău­ pararhetrii calitativi ai lucrărilor tehnică aşijderea. De aedea mun­ vilă. 1 băl, a fost lur
cesc mai mult. Conştiinţa nu se
modele
rămîn
Asemenea
săpate
in anul trecut, care a determinat nători. Vom evita asemenea gre­ cuprinse în tehnologia culturii griu­ cumpără cu bani. La noi cînd unui in memoria colectivelor de muncă, i se construi un
diminuarea simţitoare a recoltei la şeli în această toamnă. (Valentin lui". (Ion Sorinca, şeful secţiei de ortac 1 se dă o sarcină nu întreabă intră firesc în zestrea de valori a t tar prin contr
hectar, a fost amplasarea pe 80 de Ciobanii, inginer şef la C.A.P. mecanizare de la C.A.P. Gurasada). „cît primesc' pentru asta ?“. ci acestora. reprezentînd fondul de l locuitorilor sat
ha a griului, mai mulţi ani conse­ Ilia). „Depăşirea epocii optime pe Am subliniat doar cîţiva din fac­ „cînd trebuie gătată ?“. aur care generează atitudinile îna­ 7 Valoarea tot
cutiv, după păioase. Am tras învă­ o parte din suprafaţă a dus la scă­ torii co trebuie avuţi în vedere la A tăcut. Mihai Dudescu se bucu­ intate. în consonantă deplină cu ţ este de 96 500
ţămintele cuvenite şi vom căuta să derea recoltei cu cîteva mii de kg însămînţarea griului în această ră printfe „fetele negre" de la Vul­ exigentele. cu idealurile noastre. i tor din sat m
înlăturăm neajunsurile semnalate" boabe. Am tras învăţăminte privind toamnă. Datoria de căpetenie a can, ca om. de notorietatea de ca­ -Fapte, rezultate, acţiuni, iar din­ t şi cu atelaje p
re se bucură-un pianist în rindul colo de ele. ca autori competenţi
(Ion Vasiescu, inginer şef la C.A.P. pregătirea recoltei viitoare" (Toma specialiştilor din unităţi este de a melomanilor. întrebarea este, si — oamenii. Şi citi or mai fi ca l ei.
Romosel). Lenghel, inginer şef la C.A.P. Bîr- urmări cu maximă răspundere ca mi-o pun firesc, dacă .remunera­ Omul meu din fruntea acestei bri­ / Magazinul e
FERTILIZAREA. „Puteam depă­ său). toate lucrările cuprinse în tehno­ ţia" morală a muncii pe care o găzi de mineri ? \ 4'- septembrie
şi cu mult producţia medie dacă a- ALEGEREA SOIURILOR. „Soiul logia culturii griului şi orzului să desfăşoară acoperă zonele cele mal DUMITRU DEM IONAŞCU
siguram un echilibru corespunzător Bczostaia ne-a dat o recoltă cu fie efectuate la un nivel calitativ intime. ţinînd seama de bogata
Intre azot şi fosfor. Pe suprafaţa peste 800 kg la ha mai mică dccît superior.