Page 15 - Drumul_socialismului_1977_09
P. 15
■ 6 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6187 ♦ MARŢI, 13 SEPTEMBRIE 1977
' * mmmtm a .an» a aaamm a aamma a m
Amplu, concret şi mobilizator program
E surprinzător să constaţi
(Urmare din pag. 1) riozitatea a muncii de propagandă, de partid din judeţul nostru, toţi că intre eu şi noi, adică în
ideologice şi educative de către comuniştii oare lucrează în acest
principialitatea şi fermitatea au factorii oare o desfăşoară şi să-şi domeniu trebuie să analizeze ou tre două ipostaze ale acelu
iaşi banal pronume._pcrsonad,
care abordează problemele actuale întocmească planuri concrete de toată răspunderea întreaga activita BRIGADĂ ŞTIINŢIFICĂ despărţite în manualele de
ale activităţii politico-ideologioe şi măsuri care să determine perfec te desfăşurată pînă acum, înlătu gramatică primtr-un neînsem
cultural-educative, cuvîntarea se ţionarea tuturor laturilor activităţii rând cu hotărâre greşelile şi lipsu O brigadă ştiinţifică judeţea nat spaţiu alb, există în re
cretarului general al partidului educative, in strînsă legătură rile existente, să acţioneze cu fer nă s-a intilnit recent cu cetă alitate o distanţă injensă şi
constituie un document programa cu cerinţele dezvoltării eoonomioo- mitate şi intransigenţă pentru ridi ţenii localităţilor Tătărăştii de încărcată de dramatism. E
tic de o înaltă ţinută ştiinţifică şi sociale a patriei. carea pe o treaptă superioară a Criş şi Prihodişte. Au fost dez vorba de fapt de distanţa pe
practică, un îndrumar de inestima Ponnind de la realităţile aborda întregii munci politico-ideologiee, bătute cu acest prilej probleme care omenirea o are de par-
bilă valoare pentru organele şi or te în cuvîntarea secretarului ge a propagandei, astfel incit aceasta ours de la o eră istorică la
ganizaţiile de partid, pentru toţi neral, tiinînd seama de critici,le, să se manifeste ca o adevărată for privind politica internă şi ex alta, superioară, abia visată
factorii investiţi cu răspunderi in observaţiile şi direcţiile de acţiu ţă in înfăptuirea neabătută a poli ternă a partidului şi statului sau întrezărită de generaţiile
nostru, prevederile legii pensii
acest domeniu. El formulează ex ne formulate în acest important ticii interne şi externe a partidu lor pentru ţăranii din sectorul precedente, devenită certitu
pres sarcina analizării cu toată se document, organele şi organizaţiile lui.
necooperativizat, majorarea alo dine pentru generaţia noas
caţiei pentru copii, probleme de tră : e drumul lung şi eroic
de la individualismul bur
ştiinţă şi tehnică, atribuţiile co
Consfătuirile cadrelor didactice—tribune de analiză şi angajare ghez la solidaritatea comu
misiilor de judecată ş.a. Din
nistă. Parcurgerea sa inte
brigadă au făcut parte profe
sorii Vladimir Pop, Viorel Ari- grală, cu asumarea tuturor
in nouă centre din judeţ — la Pe consfătuirile au dezbătut cu maturi structiv-educative din grădiniţe în mescu, juristul Gheorghe BU- greutăţilor şi răspunderilor,
troşani, Vulcan, Lupeni. Deva, Hu tate politică si probitate profesională pregătirea copiilor pentru scoală. dea şi medicul Ion Străuţ. nu poate avea alt rezultat
nedoara, Haţeg, Brad, Orăştie şi Ilia— direcţiile perfecţionării învătămîntu- Profesorii de ştiinţe sociale din decît formarea omului nou, a
s-au desfăşurat, vineri şi sîmbătă, lui si sarcinile ce revin personalu judeţ s-au întâlnit — la Deva — în- acelei conştiinţe noi, elibe
consfătuirile cadrelor didactice din lui didactic din documentele plena tr-o consfătuire de lucru la nivel ju CARAVANĂ rată în sfârşit de obsesia po
unităţile de Invătămînt hunedorene. relor C.C. al P.C.R. din noiembrie deţean. Consfătuirea a analizat mo CULTURAL-ŞTIINŢIF1CĂ
La lucrările consfătuirilor au parti 1976 si iunie 1977. In dezbaterile pe dul în care profesorii de filozofie, sesiunii sau acaparării. La
cipat membri ai Biroului Comitetu secţii, profesorii au analizat rezul economie politică sl istorie au în Congresul bducaţiei politice
lui judeţean de partid si ai Comite tatele obţinute în legarea invătămîn- făptuit măsurile ce au fost stabilite Timp de trei zile, o caravană şi al culturii socialiste din
tului executiv al Consiliului popular tului de practică, de producţie, în pentru ştiinţele sociale prin progra cultural-stiinţifică formată din vara trecută însă, secre
Judeţean, educatori, învăţători, pro- organizarea şi folosirea laboratoare mul ideologie adoptat de către Ple activişti ai Comitetului jude tarul general al partidului,
.fesori, maistri-instructori. directori lor, atelierelor st a bazei materiale, nara C.C. al P.C.R. din noiembrie ţean pentru cultură şi educaţie
de şcoli, reprezentanţi ai întreprin sl sarcinile ce le revin din documen 1976, neajunsurile ce s-au mani socialistă, Centrului judeţean tovarăşul Nicolae Ceauşescu,
derilor patronatoare. activişti de tele de partid in vederea perfecţio festat. cauzele care le-au generat, pentru îndrumarea creaţiei ne avertiza, cu luciditatea
partid si de stat. nării activităţii de pregătire a ele precum si măsurile ee se impun în populare şi mişcării artistice de născută dinte-o îndelungată
Tribune de analiză competentă a vilor, de sporire a caracterului prac- vederea ridicării calităţii activităţii experienţă revoluţionară, că
activităţii desfăşurate in anul de în- de pregătire politico-ideologică a ti masă, întreprinderii judeţene formarea omului nou nu este
1 vătămînt 1971—1977 şi de dezbatere tic-aplicativ al fiecărei discipline, nerei generaţii. cinematografice şi Bibliotecii
creşterea contribuţiei acestora la e-
i a măsurilor ce se impun în noul an ducarea patriotică, revoluţionară a Analizele si dezbaterile consfătuiri judeţene a poposit în satele co
şcolar, con«-'ătuirile din această munei Cerbăl — Poiana Răchi-
1 toamnă au av it ca obiectiv central elevilor. învăţătorii au stăruit, în lor din acest an s-au desfăşurat sub ţclii, Feregi, Socet. Poeniţa To-
sarcinile ce revin scolii în lumina dezbaterile lor, asupra creşterii nive semnul maturităţii politice, al anga
jării plenare a cadrelor didactice în
noii concepţii organizatorice şi struc- lului de pregătire a elevilor şi lichi mii şi Merişoru de Munte. Cu
i turale a învă' -mlntulul. desprinse darea repetentiei in cleiul primar, nobila. complexa si responsabila prilejul intîlnirilor cu cetăţenii Consemnări
! din hotărârile Plenarei C.C. al P.C.R. iar educatoarele au pus accent pe muncă de educare sl formare a ti acestor localităţi, au fost pre
din iunie a.c. In şedinţe plenare. sporirea contribuţiei activităţilor în neretului şcolar. zentate recentele prevederi
privind ridicarea . nivelului ■
de trai şi bunăstare a oa
menilor muncii de la sa
te, aspecte ale luptei poporu Intre „eu"!
lui român pentru libertate şi
independenţă naţională, rolul
femeii in creşterea şi educarea
tinerei generaţii ş.a. In cadrul l $j£ \
acţiunii au fost prezentate fil t =
mele documentare ,, Republica ; ş# „noi ,
Mali" şi ,.Geneza religieipre
cum şi filmul artistic românesc
„Evadarea". Totodată s-au în
treprins acţiuni de înregistrare S _______________ I
a unor elemente locale de fol * .
clor.
8 un proces de durata unui cin- I
NOUA STAGIUNE ' cinai, ci a mai multor ge- -
j neraţii. De ce atâta dificulta- I
La căminul cultural de la Nă- „ te şi de unde o asemenea *
dăştia de Jos în data de 11 sep h durată care, pe cei ned.e- J
tembrie 1977. teatrul Casei de | prinşi ineă cu zarea largă a j
cultură din Hunedoara şi-a des s viziunii revoluţionare, i-ar »
chis stagiunea cu spectacolul : | putea descuraja ? Răspunsul, >
Peste numai două zile, in toate şcolile din tară asemenea imagini vor fi obişnuite — va începe noul ,iDouă fete se mărită". » in esenţa sa, cred că îl pu- I
an şoolar. Foto : V. ONOIU ' tem afla intr-urna din scrie- -
| râie de tinereţe ale lui Marx. 1
In noul an de învaţămînt „ Există acolo următorul pasaj *
pri- J
n revelator : „Proprietatea
I vată ne-a făcut atît de stu- j
•> pizi şi de unilaterali, îneît b
O - organizare corespunzătoare 1 un obiect devine al nostru |
* abia în momentul cînd îl a- I
(Urmare din pag. 1) 2 vem, cînd deci există pentru '
I noi sub formă de capital sau I
reprezintă bunul cel mai de preţ cerinţelor etapei pe care o străbatem » cînd este nemijlocit în posc- *
al celor două popoare. „Convieţuind | sia noastră, cînd îl mîncăm, îl »
de secole în relaţii de bună veci S bem, ,îl purtăm pe corpul nos- |
nătate, de o parte şi de alta a - tru, îl locuim ele.". într-ade- *
Peste două zile, întregul nos
Dunării — sublinia tovarăşul tru sistem de învăţământ îşi diniţe, 250 în internate, 200 în a- învăţămintului cu producţia şi cer | văr aici se pare că stă che- |
Nicolae Ceauşescu la marele mi telâerele şcolare, prin darea în fo cetarea va putea avea rezultate bu J ia înţelegerii. Dar cheia tee- *
ting al prieteniei de la Sofia —/ va deschide porţile. începem losinţă a noi localuri la Vulcan, ne. La acestea se adaugă, desigur, v bule şi folosită şi acesta e un '
popoarele român şi bulgar au fă noul an şcolar beneficiind de Orăştie, Târnava de Criş, Subcata- capacităţile şi spaţiile de producţie jj lucru mai complicat. Pentru
cut din prietenie şi colaborare o organizare corespunzătoare ce te, Păclişa, Hunedoara, Deva, Pe ale Combinatului siderurgic Hune b că a parcurge drumul de la *
bunul lor cel mai de preţ“. La rinţelor etapei pe care o troşani, Simeria şi în alte locali doara şi ale I.C.S.H. Practica pro I mentalitatea lui eu, generate «
rindul său, tovarăşul Todor Jiv- parcurgem, prin materializarea mă tăţi. De asemenea, s-au investit ductivă se va organiza pe timp * de proprietatea privată, la j
kov remarca : „De secole, desti surilor stabilite de hotărârile Ple mai mult de 5 milioane lei pentru de o lună semestrial, pe ani de * conştiinţa superioară a lui »
nele istorice ale popoarelor noas narei C.C. al P.C.R. din iunie a.c., asigurarea dotărilor necesare bunei studii, ceea ce va da posibilitate | noi, înseamnă a înţelege că S
tre se împletesc în modul cel mai care asigură fiecărui absolvent pre funcţionări a procesului de învăţă să se desfăşoare în flux continuu, J azi, la noi, şi lucrurile care *
strîns. De secole, năzuinţele noas gătirea necesară încadrării intr-o mânt (mobilier, material didactic, a- astfel că întreaga activitate didac I nu intră nemijlocit în posesia '
tre sînt îndreptate atît spre bi activitate socială utilă. Aşa după paratură de laborator, scule, utila tică este acoperită şi de activitatea | mea — o casă de cultură, un
nele popoarelor noastre, cât şi cum arăta secretarul general al je). Spre deosebire de anii ante practică — exoeptînd sesiunile de b spital, o cale ferată, o hidro- ,
spre binele căminului nostru co partidului, tovarăşul NICOLAE riori, am reuşit o mai bună înca examene şi vacanţa- Planul de pro jj centrală — sânt şi ale mele >
mun — Peninsula Baloanică". CEAUŞESCU în expunerea la ple drare a unităţilor şcolare cu cadre ducţie pe oare îl vom realiza nu I în măsura în care, direct sau I
Noua vizită, convorbirile purta- nara din iunie „se poate spune că de conducere şi de predare califica mai in spaţiile de producţie proprii J indirect, mi-am adus oontri- *
, te şi documentele oficiale semna prin măsurile adoptate acum în te. Celor peste 5 000 de cadre di se ridică la 1,5 milioane lei şi pre.- | buţia la realizarea lor. In- S
te fac şi mai trainică şi mai rod cheiem de fapt activitatea de aşe dactice li s-au adăugat mai mult oonizăm să-l depăşim cu 200 000 lei. J seamnă, cu alte cuvinte, a în- ®
nică prietenia şi colaborarea din zare pe o bază nouă, în concordan de 120 de educatori, învăţători şi Ne-am angajat ca noul an de în ţelege, că bunăstarea mea *
tre cele două ţări şi popoare ve ţă cu prevederile programului par profesori — promoţia ’77 —, cărora văţământ să-l încheiem cu un pro t depinde de bunăstarea între- b
I gii societăţi, că felul în care 9
cine, dintre Partidul Comunist tidului, a întregului învăţămînt... li s-au asigurat condiţii de muncă cent mai mare de integralişti, a-
Român şi Partidul Comunist Bul Acum esenţialul va consta în efor şi viaţă, precum şi o primire căl ceasta, desigur, prin creşterea răs ' eu muncesc, bine sau *
gar. După încheierea convorbiri tul de îmbunătăţire a conţinutului duroasă în colectivele respective. punderii fiecărui cadru didactic, a rău, este resimţit obi- J
lor oficiale, tovarăşul NICOLAE învăţământului,, de ridicare a nive Pentru perfecţionarea personalului modernizării predării cursurilor, a J eotiv, bine sau rău, de *
CEAUŞESCU, secretar general al lului său ştiinţific şi legare lot didactic din judeţ, în această va lucrărilor de laborator. J către noi, toţi cei ce formăm '
| societatea. Ecuaţia e totuşi I
Partidului Comunist Român, pre mai strînsă de producţie şi viaţă". ră au fost cuprinşi în diferite for Lector univ. Aurel Suciu : Cu a- b simplă iar sarcina comunişti- ,
şedintele Republicii Socialiste Ro Pentru a cunoaşte modul în care me de pregătire metodieo-ştiinţifi- cest an de învăţământ numărul stu
mânia, şi tovarăşul TODOR JIV- învăţământul de cultură generală şi că, peste 1 600 de cadre. Faptul că denţilor la Institutul de mine Pe | lor este de a-i ajuta pe toţi >
I oamenii să parcurgă în con- I
KOV, prim-secretar al Comitetu cel tehnic superior din judeţul nos peste 800 de dascăli din judeţ au troşani a crescut ca niciodată. Nu s ştiinţa lor drumul spre rezol- »
lui Central al Partidului Comunist tru este pregătit pentru noul an promovat examenele pentru acor mai în anul I vor intra peste 750 I varea ei. Iar rezultatul, cum 8
Bulgar, preşedintele Consiliului de de muncă, ne-am adresat tovară darea gradelor didactice prezintă de studenţi. Păşim în noul an cu 1 spuneam, nu e decât unul : ”
Stat al Republicii Populare Bulga şilor prof,.. Cornel Stoica, inspector încă o garanţie a creşterii eficien 2 ţ,26 studenţi. Vechea facultate de
ria, au semnat „DECLARAŢIA general al Inspectoratului şcolar ţei activităţji la clasă în noul an utilaj tehnologic şi-a schimbat pro 2 noi. El nici măcar nu e nou. J
I H descoperise de pildă N. g
PRIVIND CONTINUA ÎNTĂRIRE judeţean, lector universitar Aurel şcolar. filul în facultate de maşini şi in b Iorga încă din 1915, cînd
A PRIETENIEI FRĂŢEŞTI ŞI A- Suciu, secretarul comitetului de Lector univ. Ioan Sîrbu : Colec stalaţii miniere — astfel că viitorii g scria că „Tari sînt acele so- j
s
PROFUNDAREA COLABORĂRII partid al . Institutului de mine Pe tivul de la Institutul de subingineri absolvenţi vor fi pregătiţi şi ca e- ! cietăţi omeneşti la cari există I
DINTRE PARTIDUL COMUNIST troşani şi lector universitar Ioan Hunedoara păşeşte . în cel de-al lectromecanici. în ideea integrării ' în fiecare un sentiment mai *
ROMAN ŞI PARTIDUL COMU Sîrbu, secretarul organizaţiei de VlII-lea an de activitate avind a- mai puternice a Învăţămintului ou | puternic decît grija de sine î
NIST BULGAR, DINTRE REPU partid de la Institutul de subingi- eeeaşi structură organizatorică de cercetarea şi producţia, cadrele di ” însuşi, iar acelea Ia care gri- *
BLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA neri Hunedoara. anul trecut — patru secţii : fur dactice din institut vor participa b ja de persoana sa, de familia 2
ŞI REPUBLICA POPULARĂ BUL Prof. Cornel Stoica : Reţeaua^ în- nale — oţelării ; deformări plasti direct la activitatea combinatului | sa, de averea sa, a fiecăruia, g
GARIA" — adevărată Cartă a văţămîntului de cultură generală va ce şi tratamente termice ; electro carbonifer, iar studenţii, în cadrul b primează, acelea sînt soeie-
s
prieteniei româno-bulgare. în cuprinde, în acest nou an, 283 uni mecanică tehnologică (curs de zi şi practicii comasate şi glisante, vor fi taţi slabe, dacă nu chiar con- s
cursul vizitei şi la încheierea ei tăţi preşcolare, 371 şcoli primare, 132 seral) şi construcţii civile şi in lucra direct în abataje, cu regim 5 damnate". Azi, strădania fie- 8
au fost semnate, de asemenea, gimnaziale şi 28 de licee. Această dustriale (curs seral). Cei peste 950 de angajat. Planul de producţie în ' cărui comunist se consacră '
numeroase documente care dez reţea permite extinderea procentu de studenţi vor beneficia de con atelierele şcoală depăşeşte 1 milion j realizării practice a acestui 1
voltă şi adîncesc, pe multiple pla lui de cuprindere a copiilor în în diţii superioare de instruire şi lei, iar cel de cercetare, prin oon- * adevăr : „Fiecare cetăţean — *
nuri, colaborarea româno-bulgară. văţământul preşcolar, de la 76 la 78 practiqă, baza materială a institu tracte, peste 3 milioane lei. Cu b spunea tovarăşul Nicolae I
în cursul săptămânii trecute â la sută, şcolarizarea integrală în tului îmbogăţindu-se simţitor în sprijinul Ministerului Educaţiei şi | Ceauşescu — trebuie să fie §
avut loc la C.C. al P.C.R. Con invăţămîntul primar şi • gimnazial, acest an. în hala tehnologică şi la învăţămintului, Ministerului Mine b conştient că bunăstarea şi fc- b
sfătuirea de lucru cu activiştii şi precum şi cuprinderea tuturor ab boratorul de deformări plastice — lor, Petrolului şi Geologiei, şi a | ricirea sa depind nemijlocit fe
cadrele ce lucrează în domeniul solvenţilor clasei a "^IlI-a în prima care dispune de două laminoare de combinatului carbonifer vom lărgi " de felul cum munceşte pen- 8
educaţiei politice, al propagandei treaptă de liceu. Aceasta înseamnă, 100 şi 200 mm, cuptor cu gaz, e- baza de dotare a laboratoarelor în J trn dezvoltarea economiei *
şi ideologiei. în încheierea consfă practic, încheierea în linii mari a lectrocompresor cu motor, presă hi ideea actualizării acestora cu toate | naţionale, pentru creşterea
tuirii, secretarul general al Parti generalizării învăţământului de 10 draulică, grindă rulantă, dilatome- noutăţile introduse în subteran. A- I avuţiei naţionale a întregului J
dului Comunist Român, tovarăşul ani obligatoriu şi cuprinderea a tru diferenţial şi alte utilaje — se ceasta pentru o cât mai bună pre | popor". Cel care a înţeles a- .
NICOLAE CEAUŞESCU, a rostit peste 40 la sută din absolvenţii va mai instala un laminor de pro gătire a studenţilor. în anul viitor, I cest adevăr se află la mijlo- |
o amplă cuvântare care reprezin treptei I în treapta a Ii-a de liceu. noi aniversăm trei decenii de la * cui lungului drum dintre en b
tă un program multilateral, con Prin materializarea măsurilor sta ducţie şi se va pune în funcţiune înfiinţarea institutului de mine, e- I şi noi. Cel care l-a ajuitat şi g
cret şi mobilizator de perfecţio bilite de Plenara din iunie, în ju un cuptor cu inducţie cu o capa veniment în întâmpinarea căruda * pe altul să-l înţeleagă a par- I
nare a întregii activităţi ideolo deţul nostru vor funcţiona 22 licee citate de 500 kg pentru elaborarea vom face eforturi pentru creşterea J curs drumul întreg.
gice, de propagandă şi politico-e- industriale şi agroindustriale, şi 6 de nod mărci de oţel ; cele 16 labo calitativă a muncii cadrelor didac
ducative, de formare a omului licee cu profil de matematică-fizi- ratoare de specialitate au fost com tice şi a studenţilor, pentru îmbu RADU CIOBANU
nou. Cuvântării tovarăşului Nicolae că, pedagogic, economic şi sanitar, pletate cu aparatură realizată de nătăţirea activităţii de pregătire
practică şi de educaţie a viitorilor
Ceauşescu îi este consacrat edito în noul an şcolar zestrea învăţă absolvenţii institutului. Aşadar, dis specialişti mineri.
rialul numărului de astăzi al zi mântului nostru va creşte cu peste punem de o bază materială proprie LUCIA LICIU
arului nostru. 60 săli de clasă, 700 locuri în gră în care activitatea de integrare a