Page 15 - Drumul_socialismului_1977_09
P. 15

■ 6                                                                              DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6187 ♦ MARŢI, 13 SEPTEMBRIE 1977


                                                                                                                                           '       * mmmtm a .an» a aaamm a aamma a m
            Amplu, concret şi mobilizator program
                                                                                                                                              E  surprinzător  să  constaţi
             (Urmare din pag. 1)        riozitatea  a  muncii  de  propagandă,   de  partid  din  judeţul  nostru,  toţi                    că  intre  eu  şi  noi,  adică  în­
                                        ideologice  şi  educative  de  către   comuniştii  oare  lucrează  în  acest
        principialitatea  şi  fermitatea  au   factorii  oare  o  desfăşoară  şi  să-şi   domeniu  trebuie  să  analizeze  ou               tre  două  ipostaze  ale  acelu­
                                                                                                                                            iaşi banal pronume._pcrsonad,
        care  abordează  problemele  actuale   întocmească  planuri  concrete  de   toată răspunderea întreaga activita­  BRIGADĂ ŞTIINŢIFICĂ  despărţite  în  manualele  de
        ale  activităţii  politico-ideologioe  şi   măsuri  care  să  determine  perfec­  te  desfăşurată  pînă  acum,  înlătu­             gramatică primtr-un neînsem­
        cultural-educative,  cuvîntarea  se­  ţionarea  tuturor  laturilor  activităţii   rând  cu  hotărâre  greşelile  şi  lipsu­  O   brigadă ştiinţifică judeţea­  nat  spaţiu  alb,  există  în  re­
        cretarului  general  al  partidului   educative,   in   strînsă   legătură   rile  existente,  să  acţioneze  cu  fer­  nă  s-a  intilnit  recent  cu  cetă­  alitate  o  distanţă  injensă  şi
        constituie  un  document  programa­  cu  cerinţele  dezvoltării  eoonomioo-   mitate  şi  intransigenţă  pentru  ridi­  ţenii  localităţilor  Tătărăştii  de   încărcată  de  dramatism.  E
        tic  de  o  înaltă  ţinută  ştiinţifică  şi   sociale a patriei.  carea  pe  o  treaptă  superioară  a   Criş  şi  Prihodişte.  Au  fost  dez­  vorba  de  fapt  de  distanţa  pe
        practică,  un  îndrumar  de  inestima­  Ponnind  de  la  realităţile  aborda­  întregii  munci  politico-ideologiee,   bătute  cu  acest  prilej  probleme   care  omenirea  o  are  de  par-
        bilă  valoare  pentru  organele  şi  or­  te  în  cuvîntarea  secretarului  ge­  a  propagandei,  astfel  incit  aceasta            ours  de  la  o  eră  istorică  la
        ganizaţiile  de  partid,  pentru  toţi   neral,  tiinînd  seama  de  critici,le,   să  se  manifeste  ca  o  adevărată  for­  privind  politica  internă  şi  ex­  alta,  superioară,  abia  visată
        factorii  investiţi  cu  răspunderi  in   observaţiile  şi  direcţiile  de  acţiu­  ţă  in  înfăptuirea  neabătută  a  poli­  ternă  a  partidului  şi  statului   sau  întrezărită  de  generaţiile
                                                                                                          nostru,  prevederile  legii  pensii­
        acest  domeniu.  El  formulează  ex­  ne  formulate  în  acest  important   ticii  interne  şi  externe  a  partidu­  lor  pentru  ţăranii  din  sectorul   precedente,  devenită  certitu­
        pres sarcina analizării cu toată se­  document, organele şi organizaţiile  lui.
                                                                                                          necooperativizat,  majorarea  alo­  dine  pentru  generaţia  noas­
                                                                                                          caţiei  pentru  copii,  probleme  de   tră  :  e  drumul  lung  şi  eroic
                                                                                                                                            de  la  individualismul  bur­
                                                                                                          ştiinţă  şi  tehnică,  atribuţiile  co­
        Consfătuirile cadrelor didactice—tribune de analiză şi angajare                                                                     ghez  la  solidaritatea  comu­
                                                                                                          misiilor  de  judecată  ş.a.  Din
                                                                                                                                            nistă.  Parcurgerea  sa  inte­
                                                                                                           brigadă  au  făcut  parte  profe­
                                                                                                          sorii  Vladimir  Pop,  Viorel  Ari-   grală,  cu  asumarea  tuturor
         in  nouă  centre  din  judeţ  —  la  Pe­  consfătuirile  au  dezbătut  cu  maturi­  structiv-educative   din   grădiniţe   în   mescu,  juristul  Gheorghe  BU-   greutăţilor  şi  răspunderilor,
        troşani,  Vulcan,  Lupeni.  Deva,  Hu­  tate  politică  si  probitate  profesională   pregătirea copiilor pentru scoală.  dea şi medicul Ion Străuţ.  nu  poate  avea  alt  rezultat
        nedoara,  Haţeg,  Brad,  Orăştie  şi  Ilia—   direcţiile   perfecţionării   învătămîntu-   Profesorii   de   ştiinţe   sociale   din   decît  formarea  omului  nou,  a
        s-au  desfăşurat,  vineri  şi  sîmbătă,   lui  si  sarcinile  ce  revin  personalu­  judeţ  s-au  întâlnit  —  la  Deva  —  în-     acelei  conştiinţe  noi,  elibe­
        consfătuirile   cadrelor   didactice   din   lui  didactic  din  documentele  plena­  tr-o  consfătuire  de  lucru  la  nivel  ju­  CARAVANĂ  rată  în  sfârşit  de  obsesia  po­
        unităţile  de  Invătămînt  hunedorene.   relor  C.C.  al  P.C.R.  din  noiembrie   deţean.  Consfătuirea  a  analizat  mo­  CULTURAL-ŞTIINŢIF1CĂ
        La  lucrările  consfătuirilor  au  parti­  1976  si  iunie  1977.  In  dezbaterile  pe   dul  în  care  profesorii  de  filozofie,   sesiunii  sau  acaparării.  La
        cipat  membri  ai  Biroului  Comitetu­  secţii,  profesorii  au  analizat  rezul­  economie  politică  sl  istorie  au  în­         Congresul  bducaţiei  politice
        lui  judeţean  de  partid  si  ai  Comite­  tatele  obţinute  în  legarea  invătămîn-   făptuit  măsurile  ce  au  fost  stabilite   Timp  de  trei  zile,  o  caravană   şi  al  culturii  socialiste  din
        tului  executiv  al  Consiliului  popular   tului  de  practică,  de  producţie,  în   pentru  ştiinţele  sociale  prin  progra­  cultural-stiinţifică  formată  din   vara  trecută  însă,  secre­
        Judeţean,   educatori,  învăţători,  pro-   organizarea  şi  folosirea  laboratoare­  mul  ideologie  adoptat  de  către  Ple­  activişti  ai  Comitetului  jude­  tarul  general  al  partidului,
        .fesori,   maistri-instructori.   directori   lor,  atelierelor  st  a  bazei  materiale,   nara  C.C.  al  P.C.R.  din  noiembrie   ţean  pentru  cultură  şi  educaţie
        de  şcoli,  reprezentanţi  ai  întreprin­  sl  sarcinile  ce  le  revin  din  documen­  1976,   neajunsurile   ce   s-au   mani­  socialistă,   Centrului   judeţean   tovarăşul  Nicolae  Ceauşescu,
        derilor   patronatoare.   activişti   de   tele  de  partid  in  vederea  perfecţio­  festat.   cauzele   care  le-au  generat,   pentru   îndrumarea creaţiei  ne  avertiza,  cu  luciditatea
        partid si de stat.               nării  activităţii  de  pregătire  a  ele­  precum  si  măsurile  ee  se  impun  în   populare  şi  mişcării  artistice  de   născută  dinte-o  îndelungată
          Tribune  de  analiză  competentă  a   vilor,  de  sporire  a  caracterului  prac-   vederea   ridicării   calităţii   activităţii   experienţă  revoluţionară,  că
        activităţii  desfăşurate  in  anul  de  în-                      de  pregătire  politico-ideologică  a  ti­  masă,   întreprinderii   judeţene   formarea omului nou nu este
        1   vătămînt  1971—1977  şi  de  dezbatere   tic-aplicativ   al   fiecărei   discipline,   nerei generaţii.  cinematografice   şi   Bibliotecii
                                         creşterea  contribuţiei  acestora  la  e-
        i  a  măsurilor  ce  se  impun  în  noul  an   ducarea   patriotică,   revoluţionară   a   Analizele  si  dezbaterile  consfătuiri­  judeţene  a  poposit  în  satele  co­
        şcolar,   con«-'ătuirile   din   această                                                           munei  Cerbăl  —  Poiana  Răchi-
        1   toamnă  au  av  it  ca  obiectiv  central   elevilor.   învăţătorii   au   stăruit,   în   lor  din  acest  an  s-au  desfăşurat  sub   ţclii,  Feregi,  Socet.  Poeniţa  To-
        sarcinile  ce  revin  scolii  în  lumina   dezbaterile  lor,  asupra  creşterii  nive­  semnul  maturităţii  politice,  al  anga­
                                                                         jării  plenare  a  cadrelor  didactice  în
        noii  concepţii  organizatorice  şi  struc-   lului  de  pregătire  a  elevilor  şi  lichi­        mii  şi  Merişoru  de  Munte.  Cu
        i  turale  a  învă'  -mlntulul.  desprinse   darea  repetentiei  in  cleiul  primar,   nobila.   complexa   si   responsabila   prilejul  intîlnirilor  cu  cetăţenii   Consemnări
        !  din  hotărârile  Plenarei  C.C.  al  P.C.R.   iar  educatoarele  au  pus  accent  pe   muncă  de  educare  sl  formare  a  ti­  acestor  localităţi,  au  fost  pre­
        din iunie a.c. In şedinţe plenare.  sporirea contribuţiei activităţilor în­  neretului şcolar.     zentate   recentele prevederi
                                                                                                           privind   ridicarea . nivelului ■
                                                                                                           de  trai   şi  bunăstare  a  oa­
                                                                                                           menilor   muncii de la sa­
                                                                                                           te,  aspecte  ale  luptei  poporu­  Intre „eu"!
                                                                                                           lui  român  pentru  libertate  şi
                                                                                                           independenţă   naţională,   rolul
                                                                                                           femeii  in  creşterea  şi  educarea
                                                                                                           tinerei  generaţii  ş.a.  In  cadrul                l $j£ \
                                                                                                           acţiunii  au  fost  prezentate  fil­  t   =
                                                                                                           mele  documentare  ,,  Republica   ; ş# „noi ,
                                                                                                           Mali"  şi  ,.Geneza  religieipre­
                                                                                                           cum  şi  filmul  artistic  românesc
                                                                                                           „Evadarea".  Totodată  s-au  în­
                                                                                                           treprins  acţiuni  de  înregistrare   S _______________ I
                                                                                                           a  unor  elemente  locale  de  fol­  * .
                                                                                                           clor.
                                                                                                                                          8  un  proces  de  durata  unui  cin-  I
                                                                                                                 NOUA STAGIUNE            '  cinai,  ci  a  mai  multor  ge-  -
                                                                                                                                          j  neraţii.  De  ce  atâta  dificulta-  I
                                                                                                            La  căminul  cultural  de  la  Nă-   „  te  şi  de  unde  o  asemenea  *
                                                                                                           dăştia de Jos în data de 11 sep­  h  durată  care,  pe  cei  ned.e-  J
                                                                                                          tembrie  1977.  teatrul  Casei  de   |  prinşi  ineă  cu  zarea  largă  a  j
                                                                                                           cultură  din Hunedoara  şi-a des­  s  viziunii  revoluţionare,  i-ar  »
                                                                                                           chis  stagiunea  cu  spectacolul  :   |  putea  descuraja  ?  Răspunsul,  >
                 Peste numai două zile, in toate şcolile din tară asemenea imagini vor fi obişnuite — va începe noul   ,iDouă fete se mărită".  »  in  esenţa  sa,  cred  că  îl  pu-  I
            an şoolar.                                                                 Foto : V. ONOIU                                    '  tem  afla  intr-urna  din  scrie-  -
                                                                                                                                          |  râie  de  tinereţe  ale  lui  Marx.  1
                                                                  In noul an de învaţămînt                                                „  Există  acolo  următorul  pasaj  *
                                                                                                                                                                  pri- J
                                                                                                                                          n  revelator : „Proprietatea
                                                                                                                                          I  vată ne-a  făcut atît de   stu- j
                                                                                                                                          •> pizi şi de  unilaterali,   îneît b
                                                   O - organizare corespunzătoare                                                         1  un obiect  devine al nostru   |
                                                                                                                                          *  abia în momentul cînd îl a- I
                (Urmare din pag. 1)                                                                                                       2  vem,  cînd  deci  există  pentru  '
                                                                                                                                          I  noi  sub  formă  de  capital  sau  I
          reprezintă  bunul  cel  mai  de  preţ   cerinţelor etapei pe care o străbatem                                                   »  cînd  este  nemijlocit  în  posc-  *
          al celor două popoare. „Convieţuind                                                                                             |  sia  noastră,  cînd  îl  mîncăm,  îl  »
          de  secole  în  relaţii  de  bună  veci­                                                                                        S  bem,  ,îl  purtăm  pe  corpul  nos-  |
          nătate,  de  o  parte  şi  de  alta  a                                                                                          -  tru,  îl  locuim  ele.".  într-ade-  *
                                           Peste  două  zile,  întregul  nos­
          Dunării   —   sublinia   tovarăşul   tru   sistem   de   învăţământ   îşi   diniţe,  250  în  internate,  200  în  a-   învăţămintului  cu  producţia  şi  cer­  |  văr  aici  se  pare  că  stă  che-  |
          Nicolae  Ceauşescu  la  marele  mi­                            telâerele  şcolare,  prin  darea  în  fo­  cetarea va putea avea rezultate bu­  J  ia  înţelegerii.  Dar  cheia  tee-  *
          ting  al  prieteniei  de  la  Sofia  —/   va   deschide   porţile.   începem   losinţă  a  noi  localuri  la  Vulcan,   ne.  La  acestea  se  adaugă,  desigur,   v  bule  şi  folosită  şi  acesta  e  un  '
          popoarele  român  şi  bulgar  au  fă­  noul   an   şcolar   beneficiind   de   Orăştie,  Târnava  de  Criş,  Subcata-   capacităţile  şi  spaţiile  de  producţie   jj lucru mai complicat. Pentru
          cut  din  prietenie  şi  colaborare   o  organizare  corespunzătoare  ce­  te,  Păclişa,  Hunedoara,  Deva,  Pe­  ale  Combinatului  siderurgic  Hune­  b  că  a  parcurge  drumul  de  la  *
          bunul  lor  cel  mai  de  preţ“.  La   rinţelor   etapei   pe   care   o   troşani,  Simeria  şi  în  alte  locali­  doara  şi  ale  I.C.S.H.  Practica  pro­  I mentalitatea lui eu, generate «
          rindul  său,  tovarăşul  Todor  Jiv-   parcurgem,  prin  materializarea  mă­  tăţi.  De  asemenea,  s-au  investit   ductivă  se  va  organiza  pe  timp   *  de proprietatea privată, la j
          kov  remarca  :  „De  secole,  desti­  surilor  stabilite  de  hotărârile  Ple­  mai  mult  de  5  milioane  lei  pentru   de  o  lună  semestrial,  pe  ani  de   *   conştiinţa  superioară  a  lui  »
          nele  istorice  ale  popoarelor  noas­  narei  C.C.  al  P.C.R.  din  iunie  a.c.,   asigurarea  dotărilor  necesare  bunei   studii,  ceea  ce  va  da  posibilitate   |  noi,  înseamnă  a  înţelege  că  S
          tre  se  împletesc  în  modul  cel  mai   care  asigură  fiecărui  absolvent  pre­  funcţionări  a  procesului  de  învăţă­  să  se  desfăşoare  în  flux  continuu,   J  azi,  la  noi,  şi  lucrurile  care  *
          strîns.  De  secole,  năzuinţele  noas­  gătirea  necesară  încadrării  intr-o   mânt  (mobilier,  material  didactic,  a-   astfel  că  întreaga  activitate  didac­  I  nu  intră  nemijlocit  în  posesia  '
          tre  sînt  îndreptate  atît  spre  bi­  activitate  socială  utilă.  Aşa  după   paratură  de  laborator,  scule,  utila­  tică  este  acoperită  şi  de  activitatea   | mea — o casă de cultură, un
          nele  popoarelor  noastre,  cât  şi   cum  arăta  secretarul  general  al   je).  Spre  deosebire  de  anii  ante­  practică  —  exoeptînd  sesiunile  de   b  spital,  o  cale  ferată,  o  hidro-  ,
          spre  binele  căminului  nostru  co­  partidului,   tovarăşul   NICOLAE   riori,  am  reuşit  o  mai  bună  înca­  examene  şi  vacanţa-  Planul  de  pro­  jj  centrală  —  sânt  şi  ale  mele  >
          mun — Peninsula Baloanică".    CEAUŞESCU  în  expunerea  la  ple­  drare  a  unităţilor  şcolare  cu  cadre   ducţie  pe  oare  îl  vom  realiza  nu­  I  în  măsura  în  care,  direct  sau  I
           Noua  vizită,  convorbirile  purta-   nara  din  iunie  „se  poate  spune  că   de  conducere  şi  de  predare  califica­  mai  in  spaţiile  de  producţie  proprii   J  indirect,  mi-am  adus  oontri-  *
        ,  te  şi  documentele  oficiale  semna­  prin  măsurile  adoptate  acum  în­  te.  Celor  peste  5  000  de  cadre  di­  se  ridică  la  1,5  milioane  lei  şi  pre.-   |  buţia  la  realizarea  lor.  In-  S
          te  fac  şi  mai  trainică  şi  mai  rod­  cheiem  de  fapt  activitatea  de  aşe­  dactice  li  s-au  adăugat  mai  mult   oonizăm să-l depăşim cu 200 000 lei.   J  seamnă,  cu  alte  cuvinte,  a  în-  ®
          nică  prietenia  şi  colaborarea  din­  zare  pe  o  bază  nouă,  în  concordan­  de  120  de  educatori,  învăţători  şi   Ne-am  angajat  ca  noul  an  de  în­  ţelege,  că  bunăstarea  mea  *
          tre  cele  două  ţări  şi  popoare  ve­  ţă  cu  prevederile  programului  par­  profesori  —  promoţia  ’77  —,  cărora   văţământ  să-l  încheiem  cu  un  pro­  t  depinde  de  bunăstarea  între-  b
                                                                                                                                          I  gii  societăţi,  că  felul  în  care  9
          cine,  dintre  Partidul  Comunist   tidului,  a  întregului  învăţămînt...   li  s-au  asigurat  condiţii  de  muncă   cent  mai  mare  de  integralişti,  a-
          Român  şi  Partidul  Comunist  Bul­  Acum  esenţialul  va  consta  în  efor­  şi  viaţă,  precum  şi  o  primire  căl­  ceasta,  desigur,  prin  creşterea  răs­  '   eu   muncesc,   bine   sau   *
          gar.  După  încheierea  convorbiri­  tul  de  îmbunătăţire  a  conţinutului   duroasă  în  colectivele  respective.   punderii  fiecărui  cadru  didactic,  a   rău,   este   resimţit   obi-   J
          lor  oficiale,  tovarăşul  NICOLAE   învăţământului,,  de  ridicare  a  nive­  Pentru  perfecţionarea  personalului   modernizării  predării  cursurilor,  a   J  eotiv,  bine  sau  rău,  de  *
          CEAUŞESCU,  secretar  general  al   lului  său  ştiinţific  şi  legare  lot   didactic  din  judeţ,  în  această  va­  lucrărilor de laborator.  J  către  noi,  toţi  cei  ce  formăm  '
                                                                                                                                           |  societatea.  Ecuaţia  e  totuşi  I
          Partidului  Comunist  Român,  pre­  mai strînsă de producţie şi viaţă".  ră  au  fost  cuprinşi  în  diferite  for­  Lector  univ.  Aurel  Suciu  :  Cu  a-   b  simplă  iar  sarcina  comunişti-  ,
          şedintele  Republicii  Socialiste  Ro­  Pentru  a  cunoaşte  modul  în  care   me  de  pregătire  metodieo-ştiinţifi-   cest an de învăţământ numărul stu­
          mânia,  şi  tovarăşul  TODOR  JIV-   învăţământul  de  cultură  generală  şi   că,  peste  1  600  de  cadre.  Faptul  că   denţilor  la  Institutul  de  mine  Pe­  |  lor  este  de  a-i  ajuta  pe  toţi  >
                                                                                                                                          I  oamenii  să  parcurgă  în  con-  I
          KOV,  prim-secretar  al  Comitetu­  cel  tehnic  superior  din  judeţul  nos­  peste  800  de  dascăli  din  judeţ  au   troşani  a  crescut  ca  niciodată.  Nu­  s   ştiinţa  lor  drumul  spre  rezol-  »
          lui Central al Partidului Comunist   tru  este  pregătit  pentru  noul  an   promovat  examenele  pentru  acor­  mai  în  anul  I  vor  intra  peste  750   I varea ei. Iar rezultatul, cum 8
          Bulgar,  preşedintele  Consiliului  de   de  muncă,  ne-am  adresat  tovară­  darea  gradelor  didactice  prezintă   de  studenţi.  Păşim  în  noul  an  cu   1   spuneam, nu e decât unul :   ”
          Stat al Republicii Populare Bulga­  şilor  prof,..  Cornel  Stoica,  inspector   încă  o  garanţie  a  creşterii  eficien­  2  ţ,26  studenţi.  Vechea  facultate  de
          ria,  au  semnat  „DECLARAŢIA   general  al  Inspectoratului  şcolar   ţei  activităţji  la  clasă  în  noul  an   utilaj  tehnologic  şi-a  schimbat  pro­  2  noi.  El  nici  măcar  nu  e  nou.  J
                                                                                                                                           I  H  descoperise  de  pildă  N.  g
          PRIVIND  CONTINUA  ÎNTĂRIRE    judeţean,  lector  universitar  Aurel   şcolar.                 filul  în  facultate  de  maşini  şi  in­  b  Iorga  încă  din  1915,  cînd
          A  PRIETENIEI  FRĂŢEŞTI  ŞI  A-   Suciu,  secretarul  comitetului  de   Lector  univ.  Ioan  Sîrbu  :  Colec­  stalaţii  miniere  —  astfel  că  viitorii   g  scria  că  „Tari  sînt  acele  so-  j
                                                                                                                                                                       s
          PROFUNDAREA  COLABORĂRII       partid  al  .  Institutului  de  mine  Pe­  tivul  de  la  Institutul  de  subingineri   absolvenţi  vor  fi  pregătiţi  şi  ca  e-   !  cietăţi  omeneşti  la  cari  există  I
          DINTRE  PARTIDUL  COMUNIST     troşani  şi  lector  universitar  Ioan   Hunedoara  păşeşte  .  în  cel  de-al   lectromecanici.  în  ideea  integrării   '  în  fiecare  un  sentiment  mai  *
          ROMAN  ŞI  PARTIDUL  COMU­     Sîrbu,  secretarul  organizaţiei  de   VlII-lea  an  de  activitate  avind  a-   mai  puternice  a  Învăţămintului  ou   |  puternic  decît  grija  de  sine  î
          NIST  BULGAR,  DINTRE  REPU­   partid  de  la  Institutul  de  subingi-   eeeaşi  structură  organizatorică  de   cercetarea  şi  producţia,  cadrele  di­  ”  însuşi,  iar  acelea  Ia  care  gri-  *
          BLICA  SOCIALISTĂ  ROMÂNIA     neri Hunedoara.                 anul  trecut  —  patru  secţii  :  fur­  dactice  din  institut  vor  participa   b  ja  de  persoana  sa,  de  familia  2
          ŞI REPUBLICA POPULARĂ BUL­      Prof.  Cornel  Stoica  :  Reţeaua^  în-   nale  —  oţelării  ;  deformări  plasti­  direct  la  activitatea  combinatului   |  sa,  de  averea  sa,  a  fiecăruia,  g
          GARIA"  —  adevărată  Cartă  a   văţămîntului  de  cultură  generală  va   ce  şi  tratamente  termice  ;  electro­  carbonifer,  iar  studenţii,  în  cadrul   b  primează,  acelea  sînt  soeie-
                                                                                                                                                                       s
          prieteniei   româno-bulgare.   în   cuprinde,  în  acest  nou  an,  283  uni­  mecanică  tehnologică  (curs  de  zi  şi   practicii  comasate  şi  glisante,  vor   fi  taţi  slabe,  dacă  nu  chiar  con-  s
          cursul  vizitei  şi  la  încheierea  ei   tăţi preşcolare, 371 şcoli primare, 132   seral)  şi  construcţii  civile  şi  in­  lucra  direct  în  abataje,  cu  regim   5  damnate".  Azi,  strădania  fie-  8
          au  fost  semnate,  de  asemenea,   gimnaziale  şi  28  de  licee.  Această   dustriale  (curs  seral).  Cei  peste  950   de  angajat.  Planul  de  producţie  în   '  cărui  comunist  se  consacră  '
          numeroase  documente  care  dez­  reţea  permite  extinderea  procentu­  de  studenţi  vor  beneficia  de  con­  atelierele  şcoală  depăşeşte  1  milion   j realizării practice a acestui 1
          voltă  şi  adîncesc,  pe  multiple  pla­  lui  de  cuprindere  a  copiilor  în  în­  diţii  superioare  de  instruire  şi   lei,  iar  cel  de  cercetare,  prin  oon-   *  adevăr : „Fiecare cetăţean —   *
          nuri, colaborarea româno-bulgară.  văţământul preşcolar, de la 76 la 78   practiqă,  baza  materială  a  institu­  tracte,  peste  3  milioane  lei.  Cu   b  spunea  tovarăşul  Nicolae  I
           în  cursul  săptămânii  trecute  â   la  sută,  şcolarizarea  integrală  în   tului  îmbogăţindu-se  simţitor  în   sprijinul  Ministerului  Educaţiei  şi   |  Ceauşescu  —  trebuie  să  fie  §
          avut  loc  la  C.C.  al  P.C.R.  Con­  invăţămîntul  primar  şi  •  gimnazial,   acest  an.  în  hala  tehnologică  şi  la­  învăţămintului,  Ministerului  Mine­  b  conştient  că  bunăstarea  şi  fc-  b
          sfătuirea  de  lucru  cu  activiştii  şi   precum  şi  cuprinderea  tuturor  ab­  boratorul  de  deformări  plastice  —   lor,  Petrolului  şi  Geologiei,  şi  a   |  ricirea  sa  depind  nemijlocit  fe
          cadrele  ce  lucrează  în  domeniul   solvenţilor  clasei  a  "^IlI-a  în  prima   care  dispune  de  două  laminoare  de   combinatului  carbonifer  vom  lărgi   "  de  felul  cum  munceşte  pen-  8
          educaţiei  politice,  al  propagandei   treaptă  de  liceu.  Aceasta  înseamnă,   100  şi  200  mm,  cuptor  cu  gaz,  e-   baza  de  dotare  a  laboratoarelor  în   J  trn  dezvoltarea  economiei  *
          şi  ideologiei.  în  încheierea  consfă­  practic,  încheierea  în  linii  mari  a   lectrocompresor  cu  motor,  presă  hi­  ideea  actualizării  acestora  cu  toate   | naţionale, pentru creşterea
          tuirii,  secretarul  general  al  Parti­  generalizării  învăţământului  de  10   draulică,  grindă  rulantă,  dilatome-   noutăţile  introduse  în  subteran.  A-   I  avuţiei  naţionale  a  întregului  J
          dului  Comunist  Român,  tovarăşul   ani  obligatoriu  şi  cuprinderea  a   tru  diferenţial  şi  alte  utilaje  —  se   ceasta  pentru  o  cât  mai  bună  pre­  |  popor".  Cel  care  a  înţeles  a-  .
          NICOLAE  CEAUŞESCU,  a  rostit   peste  40  la  sută  din  absolvenţii   va  mai  instala  un  laminor  de  pro­  gătire  a  studenţilor.  în  anul  viitor,   I cest adevăr se află la mijlo- |
          o  amplă  cuvântare  care  reprezin­  treptei  I  în  treapta  a  Ii-a  de  liceu.              noi  aniversăm  trei  decenii  de  la   *  cui  lungului  drum  dintre  en  b
          tă  un  program  multilateral,  con­  Prin  materializarea  măsurilor  sta­  ducţie  şi  se  va  pune  în  funcţiune   înfiinţarea  institutului  de  mine,  e-   I şi noi. Cel care l-a ajuitat şi g
          cret  şi  mobilizator  de  perfecţio­  bilite  de  Plenara  din  iunie,  în  ju­  un  cuptor  cu  inducţie  cu  o  capa­  veniment  în  întâmpinarea  căruda   *  pe  altul  să-l  înţeleagă  a  par-  I
          nare  a  întregii  activităţi  ideolo­  deţul  nostru  vor  funcţiona  22  licee   citate  de  500  kg  pentru  elaborarea   vom  face  eforturi  pentru  creşterea   J curs drumul întreg.
          gice,  de  propagandă  şi  politico-e-   industriale  şi  agroindustriale,  şi  6   de  nod  mărci  de  oţel  ;  cele  16  labo­  calitativă  a  muncii  cadrelor  didac­
          ducative,  de  formare  a  omului   licee  cu  profil  de  matematică-fizi-   ratoare  de  specialitate  au  fost  com­  tice  şi  a  studenţilor,  pentru  îmbu­  RADU CIOBANU
          nou. Cuvântării tovarăşului Nicolae   că,  pedagogic,  economic  şi  sanitar,   pletate  cu  aparatură  realizată  de   nătăţirea  activităţii  de  pregătire
                                                                                                          practică  şi  de  educaţie  a  viitorilor
          Ceauşescu  îi  este  consacrat  edito­  în  noul  an  şcolar  zestrea  învăţă­  absolvenţii institutului. Aşadar, dis­  specialişti mineri.
          rialul  numărului  de  astăzi  al  zi­  mântului  nostru  va  creşte  cu  peste   punem  de  o  bază  materială  proprie   LUCIA LICIU
          arului nostru.                 60  săli  de  clasă,  700  locuri  în  gră­  în care activitatea de integrare a
   10   11   12   13   14   15   16   17   18   19   20