Page 2 - Drumul_socialismului_1977_09
P. 2
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 61 f
ÎNFĂPTUIREA HOTĂRÎRII DE PARTID - ATRIBUT
C H E M A R E A ESENŢIAL AL CONDUCERII POLITiCE
Disciplina da partid,
participanţilor ia Consfătuirea şfmi cultura
griului şi orzului către toţi lucrători ie pe opere înţeleasă în complexitatea ei,
determină rezultatele bune Conjuncţi
si locuitorii satelor din judeţul ISisiiedsera larg) situa
imprejurăr.
Pe ansamblu, întreprinderea rea, in 1980, cu numai un procent «sare exerc:
SEMĂNAT, SĂ ASIGURĂM UN BUN PAT GER „Marmura" din Simeria are, după b acestei ponderi echivalează cu un pra evoluţ:
TOVARĂŞI ! venit naţional suplimentar dc cir sau asupr:
MINATIV PENTRU GRÎU, ORZ, SECARĂ ; 8 luni de activitate, rezultate bune: lucruri la
NU UITAŢI ! Perioada cea mai bună pentru se producţie globală în plus în valoa ca 14 miliarde lei“. Prin urmare, sau intr-o
Consfătuirea judeţeană privind cultura griului şi mănatul culturilor de toamnă în judeţul nostru re de aproape 5 milioane, produc îndeplinirea unei asemenea directi
orzului ţinută la 5 septembrie a.c., moment de bi este între 20 septembrie şi 5 octombrie la orz şi ţie marfă peste plan de 6 milioa ve înseamnă posibilităţi sporite de concura d<
(în sens e<
lanţ al strădaniilor oamenilor muncii de pe o- între 20 septembrie şi 20 octombrie la grîu. SĂ ne, productivitatea pe angajat de ridicare a nivelului de trai. te a trasă
goare, a pus în evidenţă că obţinerea unor pro REALIZAM IN TERMEN CÎT MAI SCURT TOA păşită cu aproape 5 000 lei, iar, pe încercăm, împreună cu tovarăşul unei ţări,
ducţii mari de cereale depinde de aplicarea rigu TE INSAMÎNŢARILE DE TOAMNĂ ! 7 luni, înregistrează şi o econo ţări sau a
roasă a agrotehnicii înaintate, de hărnicia oame Nu'•uitaţi nici o clipă că recoltele bogate se ob mie de 13,19 lei la 1 000 lei pro Adam Todor, secretarul comitetului diale, pe :
racterizeaz.
de partid, o sistematizare a cauze
nilor, de mobilizarea tuturor forţelor pentru ca ţin nu numai prin folosirea seminţei de soiuri va ducţie, faţă de nivelul planificat al lor acestor două realităţi. Ajungem rioadă de
fiecare lucrare — însămînţarea, aplicarea îngrăşă cheltuielilor. Bilanţul face, din ca mestru, an
mintelor, combaterea buruienilor, recoltatul sa loroase, cit mai cu seamă prin îngrăşarca cores pul locului, dovada că cele 7 orga la concluzia că cheltuielile mate moment a:
punzătoare a terenurilor cultivate cu cereale. SĂ
fie efectuate la timp şi la un nivel calitativ supe FOLOSIM PESTE TOT GUNOIUL DE GRAJD, nizaţii de partid, câte întruneşte riale sînt încă „umflate" de con voltării eci
sumurile de uleiuri şi benzină la
rior. CEL MAI VALOROS ŞI COMPLET ÎNGRĂŞA- unitatea, au reuşit, printr-o mun utilaje, de uzajul prematur al scu reflectă k
dezvoltării
Consfătuirea a pus în evidenţă numeroase exem MINT ! SA ADMINISTRĂM CORESPUNZĂTOR că politică şi organizatorică susţi ei viitoare
ple de hărnicie, de recolte bogate. Cooperatorii din ÎNGRAŞAMINTELE MINERALE ŞI AMENDA nută, să decanteze o bună parte lelor diamantate, uzaj ocazionat în caractei
adesea de insuficienta cunoaştere
Simeria au obţinut peste 4 000 kg grîu la hectar, MENTELE, POTRIVIT CERINŢELOR SOLULUI din „balastul" ce îngreuna altăda a utilajului sau de indisciplină. O situaţia pr
cei din Orăştie 3 840 kg/lia, din Cristur 3 722 kg/ha. DIN FIECARE TARLA ! tă nepermis de mult activitatea în altă rezervă, în directă legătură să interac
In zona Haţegului, sînt cooperative ca ceie din treprinderii şi să pornească spre o circulaţiei
Siivaş şi Bărăşti care au obţinut peste 2 800 kg/ha, activitate economică eficientă. Se cu realizarea planului La placaj, lelalle sfer
o constituie sporirea procentului de
iar în zonele Hunedoara şi Brad, cooperative ca ce ŢĂRANI DIN ZONELE DE DEAL ŞI regăseşte în această metamorfoză scoatere a placajului brut din blo ei, a căroi
mină mers
le de la Builuri şi Kibiţa care au obţinut peste MUNTE ! binevenită consecvenţa comunişti de c. serv
2 400 kg grîu în medie la hectar. lor în realizarea hotărârilor orga cul de rocă şi a placajului finit vire la dii
din cel brut. Aprecierea organului
întreprinderile agricole de stat din Simeria şi Partidul şi statul nostru au venit în sprijinul ţă nelor superioare şi a celor proprii. de partid din întreprindere este a investiţii
Mintia au obţinut, de asemenea, recolte îmbelşuga rănimii din satele neeooperativizate, prin numeroa Un exemplu este, credem, edifi că procentul mic de recuperare losirii forţ
nivelului r
te, cu 100—400 kg/ha peste prevederile de plan. se avantaje Ia contractările de carne şi lapte, prin cator. Hotărîrea Comitetului jude pentru placaj finit este datorat ţurilor, co
Muncind cu acelaşi elan, rcalizînd bine toate lu instituirea pentru prima dată în ţara noastră a ţean do partid pentru această în lipsei de preocupare a unor maiş
crările agricole, cooperatorii din Rapolt au obţinut unui sistem de pensii, care vă asigură o bătrîneţe treprindere era de a ridica coefi tri şi şefi de echipă. Problema a- şi exterior
bancare şi
peste 4 000 kg de orz Ia hectar, iar cei din Simeria lipsită de griji şi nevoi. Să răspundem acestei per cientul dc folosire a utilajelor de ceasta a constituit motiv de analiză velului pre
peste 3 700 kg/lia. manente griji a partidului şi statului prinlr-o par bază la cel puţin 85 la sută. Ni în adunarea generală a comunişti etc. Scopu
Analizînd rezultatele frumoase obţinute, dînd ex ticipare mai susţinută Ia sporirea producţiei agri velul acesta a fost atins şi există lor de ia organizaţia nr. 1 şi mă ternaţional
presie voinţei unanime a lucrătorilor de pe ogoa- cole a tării ! FIECARE PALMA DE TEREN PRO perspective a fi depăşit, graţie fap surile stabilite ca urmare a anali trâ. ca şi
rele ^judeţului, participanţii la Consfătuirea jude- PICE PENTRU CEREALE SA FIE CULTIVATĂ CU tului că ansamblul de măsuri pro zei au dat rezultate. De ce nu au socialiste,
borarea dc
ţcana privind cultura griului şi orzului adresează o GRÎU, ORZ, SECARA ŞI PORUMB ; prii stabilite de comunişti — care procedat la fel şi organizaţiile nr. să ajute u
mtlacarata chemare membrilor cooperativelor agri vizau organizarea celor două linii 2 şi 3 ? Se identifică încă rezerve orientări i
cole de producţie, lucrătorilor din întreprinderile a- OAMENI AI MUNCII DIN AGRICUL tehnologice pe trei schimburi, mai interne în stadiul actual al disci nomice.
gricole dc_ stat, mecanizatorilor, specialiştilor din buna organizare a fluxului teh plinei muncii. Ea este o compo
agricultură, tuturor locuitorilor satelor, bărbaţi şi TURA ! LOCUITORI AI SATELOR HU nologic, perfecţionarea profesio nentă de bază şi a disciplinei de
femei, tineri şi vîrstnici de a acţiona cu toate for nală, crearea unui climat de • opi partid dar aceasta înseamnă mai
ţele pentru amplificarea acestor rezultate, pentru NEDORENE ! nie împotriva indisciplinei şi chiu mult. înseamnă ca membrul de
dezvoltarea intensivă a agriculturii hunedorene, lului — au fost urmărite cu con partid să se situeze mereu într-o
pentru sporirea continuă a producţiei de cereale, Partidul, secretarul său general, tovarăşul Nicolae secvenţă şi înfăptuite. sferă de influenţă din care să poa
legume, fructe, carne, lapte şi alte produse agricole Ceauşescu, vă cheamă ca în această campanie de Au fost însă evaluate şi folosite tă acţiona asupra celorlalţi oameni.
dm anul 1978 şi pe întregul cincinal actual ! toamnă să fie mobilizate toate mijloacele mate cu maximă eficienţă toate rezerve Aceasta rămine, deocamdată, doar Optimism
riale şi forţele umane pentru recoltarea la timp le, aşa cum se cere în toate hotă- tendinţă pentru mulţi dintre comu să pesimis
ŢĂRANI COOPERATORI ! LUCRA a porumbului, cartofilor, sfeclei de zahăr, legumelor ririlc de partid ? niştii de aici, de vreme ce colec căreia : a)
şi fructelor, pentru însămînţarea la timp şi în con ar precum
Disociem din rezultatele do an
TORI DIN ÎNTREPRINDERILE AGRI diţii agrotehnice superioare a griului, orzului şi se samblu două realităţi. Economia la tivul marchează asemenea neîmpli- lud sau lui
COLE DE STAT ! MECANIZATORI ! carei, pentru pregătirea corespunzătoare a terenu cheltuielile materiale în totalul niri. întocmită ;
Există însă în această organiza
rilor destinate culturilor de primăvară. cheltuielilor la 1 000 lei producţie ţie două bunuri de preţ : un simţ
Avem, pe mănoasele văi ale Mureşului, Streiului, TOŢI LOCUITORII SATELOR HUNEDORENE, este abia de 1 leu faţă de totalul al analizei autocritice destul de cepţie, terj
Crişului, în frumoasa ţară a Haţegului, terenuri CU MIC CU MARE. ŢARANI SAU ANGAJAŢI, de 13,19 lei ! In documentele de pronunţat — aceasta o dovedeşte trodus iniţ
fertile ce se pot pune şi mai mult în valoare prin PARTICIPAŢI LA STRÎNGEREA GRABNICĂ, PÂ partid, reducerii în măsura ma practica muncii de partid desfăşu terizarea t
munca şi hărnicia noastră, a tuturor. Vă chemăm RA PIERDERI A RECOLTEI ACESTUI AN ŞI LA ximă posibilă a nivelului acestor rată în ultimul timp la „Marmu teologice a
ca în anul 1978 să obţinem pe judeţ producţii mult PREGĂTIREA IREPROŞABILĂ A PRODUCŢIEI cheltuieli în totalul producţiei i se ra" — şi convingerea că există re considei
mai mari la hectar, de cel puţin 2 300 kg în medie ANULUI VIITOR ! acordă o mare atenţie. Şi e firesc multe rezerve interne ce trebuie tent a este
Pe judeţ Ia grîu şi secară, 2 600 kg Ia orz. Uimind exemplul clasei muncitoare, care obţine aşa. în expunerea la Congresul puse in valoare. Acest mod de a dintre toa
Realizările unităţilor agricole fruntaşe arată că importante depăşiri în realizarea planului produc consiliilor oamenilor muncii din
o condiţie de bază pentru a obţine producţii mari la ţiei industriale, să facem totul pentru continua spo industrie, construcţii şi transpor concepe răspunderea de comunist bile" ; b)
trebuie să ducă neapărat la împli
un progre
hectar este amplasarea culturilor cerealiere pe cele rire a producţiei agricole vegetale şi animale, răs- turi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu niri mai mari.
mai fertile terenuri.. SA ASIGURAM O CÎT MAI punzînd cu fapte, cu producţii tot mai mari Pro arăta : „Să nu uităm că diminua iON CIOCLEI spre un vi
BUNA ZONARE A CULTUKIUOR DE PAlOASE, gramului partidului de ridicare mai accentuată a militant ş
SA EVITAM INSAMINTAREA GRIULUI DUPĂ nivelului de trai în acest cincinal, de care be concepţiei
GRÎU, SĂ PREGĂTIM BINE TERENUL PENTRU neficiază toţi oamenii muncii din patria noastră ! lume, se o
Şedinţa Biroului Comitetului judeţean de partid
formiste,
Participanţii Sa Consfătuirea privind cultura griului şi moral şi
orzului din judeţul Hunedoara. că analiza
In ziua de 31 august a.c. a avut le de producţie şi întreprinderilor rice conciv
loc la Deva. şedinţa Biroului Co agricole de stat pentru introduce rează pe i
Consfătuirea judeţeană privind cultura griului şi orzului mitetului judeţean de partid. în rea lucrărilor de mecanizare în şi lupta c<
cadrul şedinţei au fost examinate
zootehnie şi pregătirea adăposturi
va lor.
probleme ale activităţii politice, e- lor pentru iarnă ; preocuparea or
conomice şi sociale şi au fost a- ganelor şi organizaţiilor de partid
(Urmare din pag. 1) plome, acordate de Consiliul După încheierea lucrărilor con pentru îmbunătăţirea stării disci
popular judeţean, unităţilor frunta sfătuirii privind culturile de grîu şi doptate măsuri pentru continua
In încheierea lucrărilor consfătui şe la culturile de grîu şi orz. In orz a avut loc plenara Uniunii ju îmbunătăţire a muncii organelor şi plinare şi educarea morală a co
rii a luat cuvîntul tovarăşul Ilie zona I de fertilitate pe primul loc deţene a C.A.P., avînd la ordinea organizaţiilor de partid, economice muniştilor ; activitatea politică, so
Radul eseu. la cultura griului s-au situat C.A.P. de zi prezentarea unui raport des şi de stat din sectoarele analizate. cială şi educativă în municipiul
Participanţii la oonsfătuire au a- Simeria, I.A.S. Simeria şi ferma de Petroşani ; modul de aplicare a
doptat o Chemare către toti lucră stat din Orăştie a I.A.S. Simeria, pre preocuparea biroului executiv Intre altele, Biroul Comitetului ju Programului de măsuri în legătu Democra.
al U.J.C.A.P. şi a consiliilor de
torii de pe ogoare şi locuitorii sa pe locul II — C.A.P. Orăştie, iar deţean de partid a examinat : ac ră cu dezvoltarea şi diversificarea internaţion
tivitatea de organizare şi informa
telor din judeţul nostru privind par pe locul III — C.A.P. Cristur. In conducere din C.A.P. pentru apli prestaţiilor de servicii către popu al epocii
în statom
ticiparea la efectuarea lucrărilor a- zona a doua de fertilitate : locul I carea în viaţă a I-Iotărîrii Congre tică desfăşurată în unităţile econo laţie. Au mai fost, de asemenea, mondială,
gricole din campania de toamnă. — C.A.P. Siivaş, locul II — C.A.P. sului consiliilor de conducere ale mice din judeţ ; activitatea orga examinate şi s-au adoptat măsuri interstatale
Intr-o atmosferă de puternică an Bărăşti şi locul III — C.A.P. Ha unităţilor agricole, al întregii ţă- nelor şi organizaţiilor de partid, a corespunzătoare intr-o seamă de principiile
gajare a fost adoptată o telegra ţeg, In zona a IlI-a de fertilitate : rănimi, prezentarea unei informări conducerilor cooperativelor agrico probleme ale activităţii curente. în dreptur
mă adresată Comitetului Centrai al locul I — C.A.P. Buituri, locul II privind îmbunătăţirea activităţii independer
partidului, tovarăşului Nicolae — C.A.P. Ribiţa şi locul III — taţii naţioi
Ceauşescu. C.A.P. Peştişu Mic. La cultura or politico-educative în C.A.P. şi a lui în tre
programului de măsuri privind pre
avantajului
•A- zului : locul I — C.A.P. Rapolt, lo , a.ottiaii'Cat'ca p'olitică
Tot în cadrul consfătuirii, tova cul II — C.A.P. Şoimuş şi locul gătirea şi desfăşurarea lucrărilor >v, nunţarea t
răşul Die Rădulescu a înmuiat di III — C.A.P. Simeria. din campania agricolă de toamnă. Iii meninţarea
ţel în raţ
state, pe i
sarcinilor de plan şi angajamente (Urmare din pag. 1) tizării în vederea folosirii cit mai tulul sacrt
por de a-t
raţionale şi eficiente a forţei de
lor pe acest an, o responsabilă pri
cronica judeţeană ~ vire prospectivă asupra marilor obi stabilite de Congresul al Xl-lea muncă — sînt de o mare însem stătător ca
conomico-r
ective ce le avem de înfăptuit în ur
mătorii ani ai cincinalului. al P.C.R. nătate şi pentru colectivele de Programul
muncă hunedorene.
Adunările generale ale oamenilor Tntîlnirile ou oamenii muncii, munist Ro
muncii, care au continuat în luna adunarea populară din municipi Ieri, a început vizita oficială de că, pentru
trecută la nivel de întreprinderi şi ul Braşov au pus puternic în e- prietenie a secretarului general al sînt neces
s-au încheiat cu Adunarea reprezen Partidului Comunist Român, pre secvenţe î
Siiiteia principalelor evenimente din lena august judeţul Hu videnţă unitatea clasei muncitoa şedintele Republicii Socialiste dării depli
tanţilor muncitorilor din
nedoara, au făcut o analiză exigentă, re, a întregului popor în jurul România, tovarăşul NICOLAE tici imperi
responsabilă, a activităţii economice partidului, al conducerii sale, sen dictat, a <
După cum se cunoaşte, la începutul centuată a nivelului de trai in ac şi au stabilit măsuri in sprijinul re CEAUŞESCU, împreună cu tova neocoloniai
lunii august, tovarăşul NICOLAE tualul cincinal şi potrivit Decretului alizării în bune condiţii a planului timentele de dragoste fierbinte, şi răşa ELENA CEAUŞESCU, în Re ror forme
CEAUŞESCU, secretar general al Par pentru aplicarea majorării retribuţiei şi angajamentelor îmbunătăţite pe a- de aleasă stimă cu care munci publica Populară Bulgaria, la in treburile i
tidului Comunist Român, preşedintele personalului muncitor, minerii şi con cest an, cit şi pentru pregătirea te torii, ţăranii, intelectualii — ro vitaţia tovarăşului TODOR JIV- state şi de
Republicii Socialiste România, a fă structorii dc maşini beneficiază do re meinică a producţiei pe 1978. Ele au mâni, maghiari, germani si de al KQV, prim-secretar al Comitetu
cut o vizită de lucru în Valea Jiu tribuţii substanţial majorate, de care constituit o puternică afirmare a de te naţionalităţi — înconjoară pe altor popt
lui pentru a analiza la faţa locului, se bucură zeci de mii do oameni ai mocraţiei muncitoreşti. In adunările secretarul general al partidului, lui Central al Partidului Comu pe cale pa
cu cadre cu munci de răspundere muncii din judeţul nostru. Faptul că generale din judeţ peste 100 000 de recunoştinţa lor profundă faţă dc nist Bulgar, preşedintele Consi tive, a tuti
din economie, cu reprezentanţi ai minerii se situează pe primul loc pe muncitori, maiştri, ingineri au decis liului de Stat ai Republicii Popu tre state ;
organelor locale de partid şi de stat, economie ca nivel al retribuţiei con în toate problemele care privesc bu neobosita sa activitate consacrată lare Bulgaria. Poporul nostru în turor state:
cu minerii, felul în care se acţionea stituie o »houă şi deosebit de semni nul mers al producţiei, venind cu mii propăşirii patriei, fată de marea poarelor la
ză pentru aplicarea hotărîrilor Con ficativă dovadă a grijii permanente a de propuneri şi sugestii în acest scop. grijă ce o poartă ridicării conti soţeşte această nouă solie pe pă- laborare ş
gresului al Xl-lca al partidului in partidului, a secretarului său general, Luna trecută, Biroul Comitetului ju nue a bunăstării poporului. Vizi mintul Bulgariei prietene cu legi contribuţie,
acest sector de activitate. faţă de condiţiile lor de muncă şi de deţean de partid a analizat activitatea ta a prilejuit manifestarea hotă tim interes, urindu-i rezultate rod ţiunilor Ui
Vizita a prilejuit manifestarea sti viaţă, grijă care trebuie răsplătită de organizare şi informatică în uni rârii ferme a oamenilor muncii nice spre binele ambelor popoare. te organisi
mei şi neţărmuritei încrederi cu care printr-o activitate la fel de deose tăţile economice din judeţ, stadiul In Săptămîna trecută, in Comitetul la promov
minerii, clasa noastră muncitoare. în bită pentru a asigura patriei căr troducerii mecanizării în zootehnie şi din judeţul Braşov, asemenea În viaţa inter
tregul popor, înponjoară pe conducă bunele şi minereurile atît de nece pregătirii adăposturilor pentru lamă tregului popor, de a înfăptui e- pregătitor al sesiunii speciale a
torul partidului şl statului, a cărui sare. în C.A.P. şi I.A.S., preocuparea or xemplar hotărîrilc Congresului Adunării Generale a O.N.U. dele ţitlor noi
viaţă şi luptă neobosită sînt consa Oamenii muncii hunedoreni au săr ganelor şi organizaţiilor de partid consiliilor oamenilor muncii pri gaţia României s-a pronunţat piile cîrep'
crate făuririi unei Românii de înaltă bătorit cea de-a XXXIH-a aniversare pentru îmbunătăţirea stării disciplina vind obţinerea unei producţii su pentru organizarea sesiunii speci internaţion
prosperitate, a unei economii dina a eliberării patriei de sub domina re şi educarea morală a comuniştilor, plimentare în actualul cincinal ale la nivelul cel mai înalt, astfel rea norme
mice. care să asigure sporirea acce ţia fascistă sub semnul unităţii de cum se acţionează pentru aplicarea ternaţional.
lerată a venitului naţional şi, pe a- monolit in jurul Partidului Comunist Programului judeţean de dezvoltare de 100—120 miliarde lei, obiectiv ca măsurile ce vor fi adoptate noi norme
ceastă bază, creşterea bunăstării în Român, al dragostei fierbinţi faţă de şi diversificare a prestaţiilor de servi la care acest judeţ puternic in să fie sancţionate de factorii cei relaţii inte
tregii naţiuni. Totodată, în cadrul secretarul său general, tovarăşul cii către populaţie. In problemele a- dustrializat s-a angajat să con mai autorizaţi ai statelor. Delega vit cerinţe
vizitei secretarul general al partidu Nicolae Ceauşescu. Marile demon naiizate au fost stabilite măsuri co tribuie cu 12 miliarde lei. ţia română a distribuit, de ase drepturi şi
lui a fost informat de existenţa u- straţii ce au avut loc în municipiile respunzătoare. De asemenea, Comite Indicaţiile date de secretarul ge menea, ca documente oficiale ale
nor neajunsuri în organizarea pro Deva, Petroşani şi Hunedoara au în tul executiv al Consiliului popular neral al partidului — de a se ac Naţiunilor Unite, Declaraţia pri tual în rel
ducţiei şi a muncii la minele din mănuncheat aproape 100 000 de parti judeţean a examinat măsurile luate te, ale ai
Valea Jiului, a unor abuzuri în apli cipanţi — muncitori, lucrători de pe de T.C.H. şi Institutul judeţean de ţiona ou şi mai multă energie vind dezarmarea, Programul de sulul fiecî
carea legislaţiei, precum şi a unor de ogoare, intelectuali, luptători din găr proiectare pentru creşterea producti pentru creşterea producţiei fizi acţiune privind măsurile concrete respunzăto
ficienţe în activitatea conducerilor u- zile muncitoreşti, o imensă masă de vităţii muncii In construcţii, modul ce, ă productivităţii - muncii, uti ce trebuie întreprinse in dome piraţiilor s
nităţilor miniere, stabilindu-se măsuri tineret. Demonstraţiile au constituit in care sînt pregătite centralele şi lizarea superioară a resurselor şi niul dezarmării şi Structurile de edificării t
energice pentru înlăturarea lor grab un amplu raport al muncii şl rezul punctele termice pentru sezonul de materiilor prime existente în ţară, negociere a problemelor dezar ce în lum
nică. tatelor obţinute în întreprinderi, pe toamnă-iamă şi a aprobat Programul
De la 1 august, în spiritu! Progra şantiere şi ogoare, o puternică anga de pregătire şl desfăşurare a campa extinderii mecanizării şi automa mării.
mului partidului de creştere mai ac jare pentru Îndeplinirea exemplară a niei agricole de toamnă.
