Page 21 - Drumul_socialismului_1977_09
P. 21
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI © NR. 6 11
|S&
Cu
(Urmare din pag. 1) a găzduit o interesantă se Ion Cînda, de la lamino
siune de comunicări teh- rul de 800 mm al C. S. Hu Au ţinut
La mina Deva In cantinuiai-e, primul se nico-ştiinţifice. * Sesiunea, nedoara, s-a situat pe px-i- acest lucrx.
cretar al Comitetului jude avînd tema „îmbunătăţirea mul loc la meseria lami- prinderii c
ţean de pantâd a ins iertat gradului de utilizare a me natori, iar colegul său Ioan Deva, car<
asupra direcţiilor de per talului şi combustibilului Rus, de la laminoi-ul de lunii iunie
fecţionare şi îmbunătăţire în siderux-gie", s-a bucu 750 mm, a ocupat locul III. facă instai
permanentă a activită rat de prezenţa unui mare In întrecerea oţelarilor, lumină la
ţii Combinatului siderurgic număr de cadre tehnice, Marcel Munteanu, de la nizai-e din
hunedorean, în lumina in ingineri şi specialişti din secţia O.S.M. II, a ocupat finind S.
dicaţiilor şi orientărilor combinat care, prin refe locul III, fiind urmat de început ax
date de tovarăşul Nieolae ratele prezentate şi discu Ioaxr Grecu, de la aceeaşi şi apoi s-a
Ceaiuşesou la Congresul ţiile purtate, au adus con secţie. şi au mai
Una din laturile principale ale creşterii gen de lucrări, s-au îmbunătăţit condi consiliilor oamenilor muncii s au întreru
productivităţii muncii o constituie, după ţiile de muncă ale minerilor. Pentru apli şi la recenta consfătuire de tribuţii valoroase la pro \ aveau doa
cum se ştie, promovarea progresului teh carea acestei metode, în atelierul mecanic lucru cu cadrele din do cesul de îmbunătăţire a ac i muncă jxei
nic, a unor metode si tehnologii moderne al exploatării a fost concepută şi reali meniul propagandei. Tot tivităţii productive în com lucrării şi
de lucru.-La mina Deva, acestei laturi i se zată cu forţe propiâi o instalaţie specială. odată, şi-a exprimat încre binat în acest an, în întreg
cultural-spoftive \
acordă maximă atenţie, iar efectul ei eco In prezent se urgentează pregătirea des derea că bravul colectiv al cincinalul revoluţiei tehni-
nomic este substanţial. Noi aplicăm cu chiderii unor noi blocuri miniere, meto C.S. Hunedoara va munci co-ştiinţifice, avînd în ve
bune rezultate în producţie, de cîţiva ani, da aflîndxi-se în generalizare şi la alte dere cerinţele crescînde de Exceptîndu-i pe cei aflaţi ^ In noap
metoda de exploatare în subetaje. Trep exploatăxâ miniex-e din ţai'ă. şi în continuare cu totală metal ale economiei na la datoi-ie, pe vetrele fiex - l septembrie
-
tat metodei i s-au adus o serie de îmbu Preocupările colectivului minei Deva — abnegaţie şi dăruire comu ţionale. binţi de producei-e a me na 31-HD-
nătăţiri. Au fost introduse cărucioarele de la miner şi pînă la director — pen nistă, că se va situa con talului, siderurgiştii din ţ de taxime;
suport pentru perforatoarele grele, s-a tru promovarea şi afirmarea progresului secvent în fruntea hărni i tul Transi.
perfecţionat sistemul de amplasare a gău tehnic în activitatea productivă, pentru a- ciei detaşamentelor munci „Cel mal bun Hunedoax-a şi Călan şi-au ? Transporta
rilor lungi în subetaje, s-au găsit — în plicarea unor metode şi tehnologii de toreşti din judeţ şi din ţa sărbătorit ziua — 18 sep 1 ai restaurx
urma unor studii — noi soluţii de pla muncă de înalt i-andament şi eficienţă e- ră, materializând exemplar tembrie a.c. _— în cîntec, ( renţă cu t
sare a explozivilor în găuri, măsuri care conomică — dintre care am notat doar prevedei-ile celui de al Xil- metalurgist" joc şi voie bună, partici- , *'' au stal
au condus la uşurarea în continuare a cîteva — îşi au suportul în priceperea şi îea Congres al partidului. pînd la atractive şi intere i acestui loc
muncii, la sporirea randamentelor în aba hărnicia oamenilor noştri, în hotărîrea lor In încheierea adunării In zilele de 9 şi 10 sep sante manifestăx'i cultural- ţ drum spre
taje şi, totodată, la reducerea consumului unanimă de a îndeplini exemplar sarci- festive a fost prezentat tembrie a.c., în tînăra ceta educative şi sportive. La
de explozivi. De asemenea, prin gîndirea nile de plan şi angajamentele asumate spectacolul literar-muzical- te . siderurgică Tîrgovişte clubul „Siderurgistul" din (după p
tehnică a unor angajaţi, cum sînt briga în întrecerea socialistă, de a extrage mi coregrafic „Ce-ţi doresc eu s-a desfăşurat faza finală Hunedoax-a, la pădux-ea Chi- j Autobuze
dierii mineri Iulian Doţa şi Alexe Ivdo- nereu mai mult şi mai bun. Iată şi cî a tradiţionalului concurs zid şi lacul Cinciş, fanfa ţ spre şi dir
chimov, în locul materialului lemnos fo teva cifre semnificative. In perioada scur ţie, dulce Românie". Spec anual pe meserii „Cel mai ra, celelalte formaţii artis l ninoasa, i a
losit la operaţiile de puşcare în abataje să de la începutxxl acestui an, colectivul tacolul s-a bucurat de un bun metalurgist". Şi de a- / Petroşani,
au fost introduse contrafişe metalice ca minei noastre a realizat o producţie glo deosebit succes. tice ale C.S. Hunedoara au \ totdeauna
re, după puşcare, pot fi răpite şi refolosi- bală suplimentară în valoai'e de peste 20 ceastă dată, reprezentanţii pi-ezentat programe bogate i Pe traseul
te, asigurând economisirea lunară a cir milioane lei, extrăgînd în plus faţă de C.S. Hunedoara s-au com şi variate, iar pe arenele de ! — Petroşai
ca 60 mc lemn de mină, diminuarea con prevederile de plan aproape 18 000 tone Sesiune portat remarcabil, cîştigînd sport, numeroşi siderurgi.ştj i program d
siderabilă a efortui'ilor fizice şi, evident, de minereu cuprifer. întreg acest spor de 6 din cele 9 premii acor- au asistat sau au partici (jumătate c
sporirea randamentelor în muncă. In ur producţie a fost dobîndit pe seama pro de comunicări date pentru locurile 1, 2 şi pat direct la pasionante i programul,
ma unui alt studiu, a fost reanalizat pasul ductivităţii muncii, care, de la începutul 3. La meseria furnalist, toa
la lucrările de pregătiri, în funcţie de acestui an, a marcat o creştere, pe mină, te cele 3 locuri au fost o- întreceri de popice, atle le alta. Ju
condiţiile tectonice şi geologice ale ză- de 3,2 la sută faţă de perioada similară Ca în fiecare an, în cupate, în ordine, de con tism, volei, fotbal, aeromo- (devine, ap
-
cămîntului, obţinîndu-se apreciabile eco a anului trecut, iar în abataje a crescut preajma „Zilei metalurgis- curenţii hunedoreni :\Gheox - delisrn. Şi sidex-urgi.ştii din
nomii de lemn de mină, iar prin folosirea cu aproape 500 kg pe post. tului“, şi anul acesta, timp ghe Vişan, Ion Mînduca — Călan au fost martori şi
unor formaţii de muncă optime, de aseme Stimulaţi de recentele măsuri de majo de două zile, în 15 şi 16 ambii de la secţia a Il-a participanţi la pi-ogramele i Fac nave
nea la lucrările de pregătiri, în raport cu rare a retribuţiei, de condiţiile tot mai septembrie a.c., clubul „Si- furnale şi Anton Filipescu, cultural-artistice susţinute ’ răşi de mc
operaţiile de lucru, randamentele au cres bune de muncă şi de viaţă pe care parti derurgistul" din Hunedoara de la secţia I. Laminatonxl la noua casă de cultură.
meria —eC
cut cu aproape 20 la sută. dul le asigură minerilor, întregului nos ^ adresa aut<
Oamenii gîndesc şi acţionează. Organi tru popor, minerii de la Deva şi-au am.
zaţiile de partid şi de sindicat, consiliul plificat eforturile în muncă, realizările în i transportă
oamenilor muncii, specialiştii îi stimulea producţie. Ei sînt deplin conştienţi că ve > nemulţumi)
ză şi îi ajută efectiv, permanent. In felul niturile lor sporite nu se pot i-egăsi de- i intrăm în :
acesta, la mina noastră s-a creat un cli cît în rezultatele sporite ale muncii lor, ( ziem la fu
mat de muncă px-opice în care progresul că muncind mai mult şi mai bine vor l să preluăm
tehnic cîştigă tot mai mult teren. Pentru cîştiga mai mult, vor trăi mai bine. | 21,45, dar
prima dată în ţară, formaţia condusă de
lăcătuşul Bodo Ianos, cu spi-ijinul unor Ing. IOAN RUSU,
brigăzi de mineri şi al unor specialişti, a secretar adjunct al comitetului \
aplicat metoda de săpare a suitorilor cu de partid J o „Casiei
găuri lungi. Prin această metodă au cres Ing. AUREL MARINA, ţnul cu autc
cut considerabil randamentele la acest şeful sectorului mină Deva ^ Hunedoarei
^ tare sănăti
Brigada de mineri condu
să de Gheorghe Scorpie, de cu
de ia I.M. Uricani, care 1 tăm luarea
prin hărnicie şi bună or
ganizare a extras peste \ (Gheorghe
planul lunar 180 tone căr ^nedoara). «
bune. i nea avută
, Raveca, i
Pe ogoare La C.Â.P. Sînpefru ^ colectivului
l prinderii a
l atenţionat-o
aibă o ati
Toate forţele la recoltat
INDUSTRIA MUNICIPIULUI DEVA A ÎNDEPLINIT ) principială
PLANUL PE 9 LUNI 1 la prima se
Desfişurînd larg întrecerea ţii în acest an a fost, de a- ^ mai face v
socialistă, colectivele de mun semenea, cu mult depăşită.
că din industria municipiului Realizări notabile au fost ob
Deva raportează un succes ţinute şi la indicatorii de e- j Pe y
de prestigiu : îndeplinirea, ficienţă, înregistrîndu-se în
cu mult inainto de termen, semnate economii la costuri l „Atributi
a sarcinilor de plan pe 9 le de producţie şi un apre îndatorirea de căpetenie Deoarece în multe uni i civilizat si
luni ale anului. Acest devans ciabil volum de beneficii su a organizaţiilor de partid tăţi porumbul a ajuns la
de timp va permite realiza plimentare. de la sate şi a comanda o umiditate de sub 30 la ţ permanenţi
rea, pină ja sfîrşitul lunii Totodată, au fost livrate la mentelor locale pentru a- Cooperativa agricolă din Sînpetx-u şi-a depăşit planul i nelipsit, la
septembrie,' a unei producţii export produse peste plan In sută, se impune trecerea I le turistice
Industriale suplimentaro in valoare de 1 milion lei va gricultură o constituie, în din plin la cules şi la eli de venituri pe opt luni din acest an cu mai mult de
valoare de aproape 140 mi lută, iar planul Ia investiţii, aceste zile, mobilizarea în~ beratul terenului pentru 100 000 lei, iar cheltuielile sînt mai mici cu peste 200 000 ţ de lax-g in'
lioane lei, concretizată in total şi la construcţii-montaj, ( civilizaţia
tr-un apreciabil volum de tx-egului potenţial de forţe însămînţările de toamnă. lei. Unitatea a îndeplinit pr'evedexâle anuale la producţia . I u l public"
produse : energie electrică, prezintă depăşiri substanţia şi mijloace mecanizate, fo La strângerea, depozitarea de lapte marfă, a i-ealizat însemnate sporuri de recoltă
minereu cuprifer, materiale le. Printre unităţile cu cea losind cu randament ma la orz şi grîu. De asemenea, se px-ezintă cu plusuri faţă J primiţi şi
de construcţii, ţesături din mai mare contribuţie la a- xim timpul prielnic, la şi însilozax-ea fui-aielor sînt de efectivele de bovine şi ovine stabilite pentx-u acest an. ţ civilizat" -
mătase etc. De remarcat că cest nou şi important succes rămîneri în urmă, cai’e tre i duri—anch
a fost depăşit angajamentul al industriei municipiului De strîngerea fără pierderi a buie grabnic recuperate, fi Fără a minimaliza cu nimic efortux-ile ce s-au depus / în ziarul x
anual la producţia industria va se evidenţiază E.M. Deva, recoltei şi grăbirea. însă- pentru obţinerea rezultatelor amintite, nu pot fi trecute
lă şi Ia productivitatea mun C.T.E. Mintia, I.M.C. Bîrcea, mînţărilor. nind seama că aceste ac cu vederea însemnatele i ezerve care trebuie deplin fruc j lunii iulie
-
cii, iar sarcina de creştere Ţesătoria de mătase, „Avi ţiuni nu sînt realizate nici ţ verse aspe
suplimentară a productivită cola" Mintia. Realizările la recoltatul în pi opoi ţie de 50 la sută. tificate în scopul redresării activităţii economico-finan- l vix-'ea cetăl
-
-
-
cartofilor nu sînt nici pe ciare a C.A.P. Faptul că unitatea nu a i ambui-sat la
RANDAMENTE SPORITE IN ABATAJE departe satisfăcătoare, lu Maximă operativitate şi bancă nici 30' la sută din datoxâile sca'dente pe anul / ţile puse 1
Minerii de Ia Uricani îşi individuale. In fruntea hăr crarea fiind îritîrziată în calitate irepx-oşabilă se cer 1977 denotă că nu s-a acţionat cu fei-mitate penti-u creş j mai în ace
amplifică preocupările şi niciei se situează brigăzile
strădaniile în muncă, obţin conduse de Kelemen Lau- deosebi în cooperativele a- la însămînţări. Arăturile terea producţiei marfă şi a veniturilor băneşti. ^ Pe max-g:
randamente sporite în aba renţiu, din sectorul II, Gheor- gricole din raza consiliilor nu sînt efectuate nici pe Cele mai mari rezerve în această privinţă există în sec- 1 le vizate -
taje, extrăgînd suplimentar ghe Scorpie, din sectorul III, intercooperatiste Haţeg, To- 50 la sută din supi afeţele tox ul zootehnic. Nu numai reproducţia îâdică semne de ) ţean de te
-
-
însemnate cantităţi de căr care depăşesc, in medie, - -
-
bune. Printr-o bună organi randamentele planificate cu teşti şi Călan. Există mari planificate, iar pregătii ea înti ebai e,- Tum susţine inginex-ul şef al C.A.P., Mihai \ popular i
zare a muncii la fiecare 100 kg pe post. Rezultate rămîneri în urmă la li şi fertilizarea terenului Hoţea. Din cantitatea totală de lapte realizată pînă acum lHunedoara
front de lucru, aproviziona bune înregistrează şi briga vrări. S-a preluat mai pu sînt şi mai mult rămase în pe cap de vacă, nici 50 la sută nu este pi oducţie marfă (!). / de produc
-
rea corespunzătoare cu ma dierul Traian Pop, care, îm Deoarece se prevede ca în anul viitor să fie dublată j rească „Ret
teriale şi o desăvîrşită disci preună cu ortacii săi, reu ţin de 25 la sută din can urmă. Ritmul la însămînţa-
plină a muncii, minerii de şesc frecvent ca in abatajul titatea stabilită. rea culturilor furajere pen producţia marfă, se impune ca atenţia conducerii C.A.P. ( au tiâmis r
la Uricani au denăşit, în cameră din stratul 14, secto O deosebită atenţie se să fie concentrată în vederea ridicării randamentului ! ţiei. Spicui
ultima vreme, productivitatea rul II, să efectueze cîte două cere acordat!? strîngerii, tru masă verde este nesa fermei zootehnice, Conducerea cooperativei agricole con 1 mente: „A
muncii în abataje cu 140 kg puşcături pe schimb, precum tisfăcător în unităţile din
pe post, sporind producţia de şi alte formaţii din celelalte sortării şi valorificării le raza S.M.A. Baia de Criş, sideră că baza furajeră satisface necesarul, însă canti ţ mul •'— n.r
cărbune, implicit cîştigurile sectoare ale întreprinderii. gumelor, în special a faso Hunedoara, Călan şi Deva. tăţile de nutreţuri nu sînt suficiente pentru asigurarea t crat cu luc
-
VENITURILE ANUALE AU FOST DEPĂŞITE lei, tomatelor , ardeiului şi Trebuie urmărită îndea unor raţii echilibrate, de producţie. în plus, preocupă )uă cabane
oara" şi „
-
Acordînd deosebită grijă unitatea îşi va depăşi veni vinetelox , fiind încă mari proape respectarea vitezei rile pentru înlocuirea din efectiv a animalelor slab pro
sporirii producţiei marfă, atît turile cu peste 30 la sută, suprafeţe ocupate cu a- ductive şi creşterea numărului exemplarelor din rasa l crătorii ge
vegetale cit şi zootehnice, ceea ce constituie un răspuns ceste produse la C.A.P. De zilnice la însămînţarea or Bălţată românească sînt mult prea anemice. J; avertizaţi,
ţăranii cooperatori din Brad faptic al cooperatorilor fată va, Simeria, Geoagiu şi în zului, pentru a putea în Evident, dezvoltării sectorului zootehnic, care deţine prima abat
au îndeplinit cu patru luni de măsurile luate de condu
mai devreme prevederile pia alte unităţi. De asefnenea, cheia în timpul cel mai ponderea în structura producţiei şi veniturilor băneşti să fie sa
nului anuai do venituri. Prin cerea partidului nostru pen- strîngerea şi depozitarea scurt această lucrare, s ale unităţii se impune să-i fie acordată maximă atenţie spune în r
valorificarea in continuare tru ridicarea nivelului de trai fructelor ocupă un loc cen Ritmul zilnic poate şi din partea conducerii C.A.P. şi a tuturor cooperato Consiliul
a prodxicţiel de legume, car- al ţărănimii, al întregului nicipiului I
ue, lapte şi a altor produse, popor. tral pe agenda lucrătorilor trebuie să. fie mult inten rilor.
ogoarelor. sificat la toate lucrările.! N. TÎRCOB