Page 23 - Drumul_socialismului_1977_09
P. 23
i ' C J - o DRUMUL SOCIALISMULUI O NR. 6 188 — MARŢI, 20 SEPTEMBRIE 1977
DESCHIS NOUL AM
i -
r c . • yr
DE ÎNVÂTĂMÎMT ______ ________ ^ ^
(Urmare din pag. 1) nunţa la coroniţă ! Succes, Integrarea învăţămîntului
Corina !, Ca line vrea să fie cu cercetarea şi producţia e
xecutiv al Consiliului popu şi Alina de la Şcoala gene cheia de boltă a colectivelor mi
lar judeţean. La Institutul rală nr. 1. Şi poate ! ,,ln- institutelor de invăţămint feE V*-. .
de subingineri Hunedoara, văţămintul primar reprezin superior din judeţ. La Insti
la liceele şi şcolile generale tă în şcoala noastră jumăta tutul de mine Petroşani, va
. din celelalte oraşe ale jude te din colectivul de elevi. In loarea contractelor de cer
ţului, la deschiderea noului acest an şcolar — mărturi cetare ştiinţifică se ridică la
an de invăţămint au fost seşte prof. Ana Vlad, direc 4,5 milioane lei, iar in ca
prezenţi membri ai Biroului toarea şcolii — ne preocupă
Comitetului judeţean de nu numai lichidarea repeten- drul practicii de producţie
partid şi ai ■ Comitetului e- ţiei, sarcină ce am realiza comasate şi glisante, studen WÎK 1
xecutiv al Consiliului popu t-o in ultimii trei ani, ci ţii vor lucra direct în aba
taj, cu regim de angajat. A-
lar judeţean. mai ales ‘ îmbunătăţirea ex
Pentru elevii şi studenţii primării orale şi scrie, for ici, deschiderea anului uni îm$M
din judeţ, clasele şi amfitea marea unor deprinderi de versitar a însemnat angaja
trele, laboratoarele şi atelie muncă pfactic-aplicative la re, accentul punîndu-se, de SAKIVIIZEGETUSA. p 0 aceste locuri cu străvechi rezonante istorice s-a deschis Festiva
rele şcolare au fost pregă nivelul calificativelor de opotrivă, pe exigenţele pre lul „Sarmis".
tite pentru ca noul an de gătirii profesionale şi politi- Foto : NICOLAE STOICAN
invăţămint să se desfăşoare foarte bine şi bine". co-ideologice, pentru forma
in ceie mai bune condiţii, La liceul industrial de con rea cadrelor de specialişti la
imperativele puse de partid strucţii nr. 3 din Hunedoara nivelul cerut de actuala e-
in faţa slujitorilor şcolii să — unitate nouă, cu o bază tapă a economiei noastre II S A R M I S ’ 7 7
fie înfăptuite cu răspundere. materială modernă, anul şco socialiste. Şi la Institutul
O mie de copii de la Liceul lar a început cu 235 de elevi. de subingineri Hunedoara,
pedagogie din Deva aşteap Aici. va fi un viilor cen anul universitar s-a deschis
tă cu emoţie clipa cea ma tru de formare şi perfecţio sub semnul responsabilităţii. Festivalul culturii si educaţiei socialiste
re. Şi cind aceasta a venit, nare a cadrelor din construc In telegrama adresată, cu ar-
braţele dascălilor se umplu ţii. O unitate nouă, cu e- cest prilej, conducerii supe
de flori. De la masa din levi noi, cu cadre didactice rioare de partid, secretarului Sîmbătă, 17 septembrie eu ţie, dulce Românie" (în
mijlocul careului, preşedin noi, dar cu experienţă, co general, Nicolae Ceauşescu, 1977 a început cea de a „Săptămîna manifestărilor. î
tele comitetului de părinţi, lectiv care şi-a asumat rea colectivul se angaja : ,,nu regia lui Hero Lupescu, de politico-ideologice". Din a-
Mircea Deac, îndemnă ele lizarea unui plan de produc mai in spaţiile şi capacităţile VUI-a ediţie a Lunii cul la Opera Română din Bucu genda zilei notăm dezbate
vii : „să facem ca, şi in a- ţie de 4. milioane lei. La li proprii vom realiza o pro turii şi educaţiei socialiste reşti) a avut loc pe scene rile organizate la I.V. Că
cest an, prestigioasa noastră ceul de matematică-fizică ducţie de aproape 4 000 lei/ hunedorene, „Sarmis ’77“, le Clubului „Siderurgistul" lan, I.M.M.R. Simeria şi
şcoală să se situeze printre — unde funcţionează şi ci student, iar valoarea con amplă manifestare spiritu din Hunedoara, Casei de şantierul Chişcădaga pe te
unităţile de invăţămint frun clul gimnazial, planul de tractelor de cercetare ştiin ală, care, devenită tradiţie, cultură din Deva şi Casei ma „Creşterea rolului cla
taşe", iar Corina Balaş, fe integrare cu producţia se ri ţifică şi proiectare pe care inaugurează totodată stagi de cultură a sindicatelor sei muncitoare în conduce
tiţa care trei' ani la rind a dică la 1 milion lei. Unita le onorăm însumează mai
împletit cunună de flori tea patronaioare — oţelăria mult de 10 000 lei pe cadru unea culturală de toamnă. din Petroşani. rea societăţii noastre socia
pentru premiul I, mărturisea nr. 2 — a trimis de pe acum didactic şi student". Aşa după cum reiese din Duminică, la Sarmizege- liste, în realizarea progra
acum, cind trecea pragul comenzile pentru întregul lectura afişului festivalului, tusa, a avut loc deschide mului partidului" ; simpo
clasei a IV-a, că nu va re an LUCIA LICIU programul actualei ediţii a rea festivă. Conf. univ. dr. zionul „P.C.R. — continua
fost conceput în lumina re Hadrian Daicoviciu a vor torul celor mai bune tra
centei cuvîntări a secreta bit despre „Meleagurile hu diţii de muncă şi luptă ale
rului general al partidului nedorene — vatră milenară poporului nostru" organi
nostru, tovarăşul Nicolae a istoriei poporului român", zat la Brănişca, Zam, Baia
Ceauşescu, la consfătuirea actorii Teatrului de stat de Criş, Tomeşti, Romos,
cu activul din domeniul „Valea Jiului" din Petro Beriu, Rapolt, Pui, Rîu de
propagandei, fapt care con şani au prezentat un frag Mori, Teliuc, Topliţa şi Hă-
feră festivalului garanţia ment din piesa lui I.D. Sîr- rău ; schimbul de experi
calităţii, transformarea ac bu, „Rapsodie transilvană", enţă de la Consiliul popu
tului cultural într-o forţă după care a urmat un spec lar municipal Petroşani pe
mobilizatoare activă a • oa tacol folcloric non-stop la tema „Contribuţia cabine
menilor muncii în îndepli care au contribuit ansam telor de consultaţie juridică
nirea măreţelor obiective blurile din Haţeg, Brad, O- la popularizarea legilor în
stabilite de către cel de-al răştie, Luncoiu de Jos, Ra- rîndul colectivelor oame
Xl-lea Congres al partidu poltu Mare, Băiţa, Vaţa de nilor muncii din Valea Ji
lui. ului" ; masa rotundă „Vi
Jos, Pane—Dobra, Vălişoa-
Ca în fiecare an, şi a- ra, Sălaşu de Sus, Pui, Cîr- zitele peste hotare ale con
cum festivalul „Sarmis" a neşti—Toteşti, Densuş şi ducerii de partid şi de stat
fost declanşat în oraşele şi — contribuţie activă la
municipiile judeţului cu Unirea. Tot în această zi, promovarea principiilor pă
organizarea unor parăzi ale în localităţile Petroşani, cii şi colaborării interna
formaţiilor artistice de a- Lupeni, Petrila, Vulcan şi ţionale" organizată la Lă-
matori, iar apoi, în cadrul pugiu de Jos, Gurasada,
Uricani, pe scenele aşeză
aşezămintelor culturale, du mintelor culturale au fost Mărtineşti, Densuş şi Vă-
pă expunerea „Judeţul Hu lişoara.
ssîsşg nedoara pe coordonatele prezentate spectacole de Pînă la sfîrşitul săptă-
carnet cultural mm* ceul de matematică-fizică socialismului", s-au desfă cîntece şi dansuri popu mînii, spicuim din afişul
Prima zi de şcoală în Li
■ din Hunedoara. şurat spectacole tematice şi lare. festivalului : schimbul de
folclorice. Un asemenea am Cu începere de luni, 19 experienţă „Brigada de
„SUB ARCUL DE LUMINI" cLştifiarea independenţei plu spectacol, „Ce-ţi doresc septembrie, s-a declanşat producţie şi educaţie socia
la 1877—1878, crearea în listă, iniţiativă de mare e-
Aşa s-a intitulat fes- iţ)2d a Partidului Comu- ficienţă în realizarea sar
tlvalul cultural-artistic n is,t Român, insurecţia cinilor de plan şi ridicarea
desfăşurat între 12 — 18 naţională armată de la CONSILIILE DE EDUCAŢIE POLITICA ŞI CULTURA SOCIALISTA nivelului de conştiinţă",
ce va fi organizat la Clubul
septembrie a.c. la Călan 23 August 1944. Pe lingă muncitoresc din Lupeni,
şi care a fost dedicat „Zi- participarea la spectacol dezbaterea „Umanismul re
lei metalurgistului". a uno r solişti ai Operei 0 activitate permanentă, subordonată voluţionar şi creşterea ro
.
Aflat la cea de a Il-a Române din Bucureşti, —
ediţie, festivalul a cu- Cornel Stavru, Gheorghe lului organizaţiilor de ma
prins un mare număr de Crăsnaru, Nicolae Con- să şi obşteşti în educarea
mani’f©stări politico-ideo- . m,pei Hă- îndeplinirii sarcinilor economice socialistă a oamenilor mun
stairU n€SCU Po
m
11 ev rf i in/v cultural-edu- nniTimnl /v«n 1 cii", de la Deva, Petroşani
logice
răşteanu şi Marcel Ange-
cative. Festivalul s-a în- lescu—ceea ce a dat no- Secretarul general al ceput, că planul trimestrial dere, munca politico-ideolo- şi Hunedoara (miercuri, 21
,
. . ,
, _
...
cherat duminica, 18 sep- tă de caliiate e venimen- partidului nostru, tovarăşul întocmit sub îndrumarea gică şi cultural-educativă septembrie), simpozionul
tembrie, prmtr-o parada tului artistic a fost pre . Nicolae Ceauşescu, sublinia comitetului de partid pu este subordonată activităţii „Lupta maselor populare
a portului popular spec- ze nta Jn 9cenă a nu _ în cuvîntarea la consfătui ne întreaga activitate în economice. Se organizează sub conducerea P.C.R. pen
.
tacole prezentate de for- meroase formaţii h u- rea de lucru cu activul din slujba îndeplinirii sarcini cu regularitate dezbateri, tru' instaurarea Republicii",
, _
maţiile artistice din Bo- nedorene unele lau rea domeniul propagandei că lor economice. De aici, şi mese rotunde pe teme iz- de la Dobra, Ilia, Certeju
şorod Certejul de Sus, te a] e primului Fes tival „propaganda noastră trebu eliminarea unor pauze în de Sus, Romos, Balşa, Bă-
.
Gurabarza, Haţeg, Calan, naţion al Româ ie să-i însufleţească pe oa activitatea consiliului. Par vorîte din viaţa unităţii — cia, Băniţa, Aninoasa, Lun
, „cîntarea
ca Cernii şi Bunila (joi, 22
precum şi o seară pentru niei" — dansatorii de la meni în întreaga lor acti ticiparea la faza municipa economisirea de materii
tineret. prime, combustibili sau septembrie) , ■ simpozionul
Clubul „Siderurgistul" vitate de edificare a noii lă a concursului de creaţie energie, respectarea proce de la Haţeg şi Simeria
din Hunedoara şi Casa orînduiri, să-i determine să tehnică din cadrul Festiva sului tehnologic ş.a. Ansam „România — prezenţă pres
„CE-Ti DORESC EU TIE, de cultură din Deva, apoi facă totul, să-şi consacre lului naţional „Cîntarea tigioasă şi activă în viaţa
DULCE ROMÂNIE"' blul întreprinderii — taraf,
taraful ansamblului „Ha- toate forţele, toată capaci României", organizarea u- dansatori, solişti vocali actuală internaţională", şi
. , , . ţegana", corul cadrelor tatea lor de muncă şi cre nor dezbateri interesante şi de muzică populară şi u- cel de la întreprinderea
Acest spectacol tema- ^ , , aţie înfăptuirii politicii axate pe teme de produc „Vîscoza" din Lupeni —
i d actice din Deva> actori
tic, prezentat la Hune ai Teatrului de stat „Va partidului, cauzei victoriei ţie, popularizarea documen şoară, brigada artistică — „Rolul femeii în etapa de
a prezentat în această vară
doara cu prilejul „Zilei lea Jiului" din Petroşani, socialismului şi comunis telor de partid şi de stat un şir de spectacole. O par făurire a societăţii socia
metalurgistului" precum mului în România". prin staţia de amplificare şi te dintre manifestări se des liste multilateral dezvolta
şi la Petroşani şi Deva cu corpul de balet al Tea făşoară în cadrul punctului te" (vineri, 23 septembrie) ,
ocazia deschiderii festiva trului de estradă din De Acestui deziderat trebuie în cadrul manifestărilor de de documentare politico- expunerea de la Casa de
la punctul de documentare,
lului „Sarmis ’77“. s-a va, elevi şi pionieri de să-i corespundă şi activitar cultură din Hunedoara, „Li
remarcat prin amploarea veni. Regia a fost semna tea consiliilor de educaţie spectacole dedicate „Zilei ideologică. chidarea decalajelor econo
fruntaşilor
în
minerului",
scenelor, bogăţia costu tă de Hero Lupescu de la politică şi cultură socialistă producţie oferite de ansam După cum reiese chiar mice — componentă a noii
din cadrul unităţilor eco
maţiei, prin marea can Opera Română din Bucu nomice. In analiza între blul termocentralei — bri din această succintă • pre ordini politice şi economi
titate de efort colectiv. reşti. gada artistică, taraf, orches zentare, în .cele două în ce internaţionale", şi sim
Frescă muzicală din EXPOZIŢII prinsă în două asemenea tră de muzică populară, so treprinderi se „simte" ac pozionul „Aspecte din lup
creaţiile compozitorului consilii, am întîlnit situaţii lişti vocali —, organizarea tivitatea consiliilor de edu ta comună a maselor mun
Gheorghe Dumitrescu La Galeriile de artă promiţătoare, determinate bilunară a unor standuri de caţie politică şi cultură so citoare româno-maghiare
(prezent cu acest prilej din Deva s-a deschis ex nu numai de pasiunea fac carte social-politică şi teh cialistă. Sprijinite şi îndru sub conducerea P.C.R., îm
în judeţul nostru) di poziţia de pictură naivă torilor responsabili sau de nică ş.a. sînt numai cîteva mate de către Comitetul potriva exploatării moşie
bretul surprinde câteva aparimînd ^ Xeniei Bur- condiţiile în care îşi desfă dintre manifestările organi municipal Deva al P.C.R., reşti" de la Deva, Hunedoa
in
momente cruciale ale is- san . ^ Chiaştie, iar is şoară munca, ci şi de înţe- . zate în această perioadă. legîndu-şi permanent în ra, Cristur, Jeledinţi, Bă-
toriei poporului nostru — ^ăzi, Muzeul de arhe- legerea rolului acestor or treaga activitate de viaţa cia şi Hărău (sîmbătă, 24
lupta dacilor pentru li- ologie din Deva, va avea ganisme de educaţie. O paletă asemănătoare de întreprinderii, cele două septembrie).
consilii reuşesc să realizeze
bertate, ridicarea iobagi- loc vernisajul expoziţiei La termocentrala Mintia, manifestări- ne-a prezentat permanenţa activităţii lor, Incepînd din 25 septem
lor iui Hori-a în 1784. a- de desene în tuş aparţi Ersek Tiberiu, preşedintele şi Valeriu Ţîmpău, pre să-şi îndeplinească consec brie Festivalul „Sarmis ’77"
nui revoluţionar 1821, nînd artistului amator consiliului de educaţie po şedintele consiliului de e- vent rolul încredinţat. intră în săptămîna litera
lupta românilor pentru Czeller Dezideriu. litică şi cultură socialistă, ducaţie politică şi cultură turii, filmului şi artelor
socialistă de la I.M.C. Bîr-
ne declara, chiar de la în cea. Şi la această întreprin C. DROZD plastice.
