Page 24 - Drumul_socialismului_1977_09
P. 24
- MARŢI, 20 SEPTEMBRIE 1977 Pag. 7
In spiritul prevederilor Legii pensiilor | DE LA INIMĂ LA INIMA \
La redacţie a sosit zilele \
C* totalita- şi ale Decretului de majorare a pensiilor trecute o scrisoare din par- /
tea familiei Eugen Chirilă \
do ordin din Orăştie. Iată pe scurt i
ţi o nai, po- conţinutul ei : )
tural, mo- „Băieţelul nostru, Sorin, 1
iză cadrul înfăptuirea vastului program de ridica a suferit un.accident grav, j
şurării ac- fel, pentru cei 8 ani care depăşesc 30 ani, fiind în pericol să-şi piar- 1
aţiilor Bo re a nivelului de trai al oamenilor mun vechimea minimă, se acordă un spor total dă chiar viaţa. Internat în 1
ilor unei cii, adoptat de conducerea partidului nos de 6,5 la sută, adică 195 lei, iar pentru con spitalul din Hunedoara, a (
Istorice, tru, reflectă puternica dezvoltare a eco fost luat in grija sa <!e mc- 1
ită treaptă tribuţia de 2 la sută pentru pensia supli clicul Micu loan, şefii! sec- I
l. Itf.s. es- nomiei socialiste a ţării, creşterea tot mai mentară timp de 12 ani se acordă un spor ţiei chirurgie. Omul acesta 1
natura o- accentuată a producţiei materiale — fac de 8 la sută, adică 240 lei. Pensia totală a muncit din răsputeri timp (
de struc- tor hotărîtor în asigurarea unei vieţi tot de două luni, zi şi noapte, *
şi socială va fi deci de 1950+195+240=2385 lei. i pentru salvarea copilului, I
de natura mai îmbelşugate întregului popor. Apli Aurel Groza va mai beneficia şi de pre I l-a tratat şi medical şi pă- /
elor socia- carea noului sistem de pensionare — avînd vederile Decretului de majorare a pen I rinteşte cu multă afecţiune,
e dintre la bază principiile eticii şi echităţii so siilor care se aplică şi celor rămaşi la ' tact şi căldură. Astăzi, So-
le civiliza- i rin este sănătos, merge Ia
irituală şi cialiste — asigură tuturor oamenilor mun pensie după 1 august 1977. 1 şcoală şi cu toţii ne gîn-
biectivi şi cii o răsplată corespunzătoare contribuţiei DIONISIE MUNTEANU, muncitor tur l dim cu recunoştinţă la me-
uenţe pcr ' dicul salvator".
ăcii vităţii. aduse la dezvoltarea economică şi socia nător la I. V. Călan.
rea m.s. lă a ţării, în raport cu grupa de muncă, înainte de majorarea retribuţiei avea ÎN POFIDA TUTUROR
iunii socia- vechimea în activitate şi retribuţia netă.
rol hot&“ un cîştig net lunar de 2295 lei. Acum, Aspect de la magazinul ,UIpia M din Deva. ) AVERTISMENTELOR..
Lcest sens, Intre categoriile de muncitori care bene după majorare, are o retribuţie tarifară Foto IONEL BUJOR I La scara a Il-a a bîo- ,
trecerea ficiază de pensii mai mari se numără netă de 2744 lei lunar, realizînd un cîştig i cului 14, cartierul Dacia din V
socială la muncitorii mineri şi cei din metalurgia cu 449 iei mai mare ca înainte. Avînd în I Deva, locatarii, cu acceptul !
la inter
ni şi m.s., neferoasă, precum şi din alte ramuri ale prezent vîrsta de 45 ani şi o vechime La magazinul din Deva i împuternicitei de la asocia- \
/ ţia nr. 12, s-au apucat să i
teoria ma- economiei. Iată două exemple: unul din totală în muncă de 28 ani, din care 22 ani \ bată cuie şi scoabe în pe- ]
irma că minerit şi altul din siderurgie : în grupa I, se va putea pensiona şi el, Ia
dusul îm- / reţii de la faţadă pentru a i -
educaţiei AUREL GROZA, miner la E.M. Deva. cerere, la împlinirea virstei de 50 ani. Ce ţ întinde sîrme pe care să u- ^
e 3 oamenii pensie va putea primi ? Pînă la data pen Decoda schimbului i suce rufe. Şi aceasta Sn /
ită unor In luna iunie primea o retribuţie brută \ pofida avertismentelor or- j
I.J.G.C.L.
ganelor
i
Poate
L
>i unei e- de 3 226 lei, iar în luna iulie retribuţia sionării va avea o vechime totală în mun ) n-ar fi rău să se aplice j
că şi îm- netă, fără impozit, era de 2 729 lei. Ca că de 42 ani, din care 27 ani în grupa I, i ceva amenzi celor' ce ne- 1
scliimbate d© mărfuri ) socotesc legea şi distrug }
arăta, de urmare a majorării retribuţiei, de la 1 au ţinînd seama de faptul că pentru fiecare
îprejui, V gust a.c., realizează un cîştig net lunar de an lucrat în grupa I se acordă 6 luni în ţj avutul obştesc î... ţ
eiiii in a- 3 315 lei, adică cu 686 Iei mai mult ca plus. Avînd o retribuţie tarifară netă de
care oa- ^ APROVIZIONARE... ^
mprejură- în luna iulie, înainte de majorare. Ce 2 744 lei, — i se aplică procentul de 65 Incepînd de vineri, la zări — se desfac prin ra-
pensie va putea primi ? Pentru grupa I la sută — rezultă o pensie de bază de magazinul „Ulpia“ din ioanele specializate pro- k Constantina Anlonache, \
I gestionara magazinului nr. 9 /
de muncă vîrsta de pensionare la cerere 1784 lei. La aceasta se adaugă un spor Deva, s-a deschis „Deca- duse cosmetice, tricotaje i al Agrocoop din Vulcan, «
este de 50 ani. Tovarăşul Aurel Groza, a- de 8,5 la sută pentru anii ce depăşesc ve da schimbului de mărfuri din poliesteri, lenjerie — / are o adevărată pasiune ţ
vînd în prezent vîrsta de 48 ani şi o ve chimea minimă (30 ani), care reprezintă cu magazinul „Priori* din galanterie pentru femei, ^ pentru formarea stocurilor -
chime de 23 ani în grupa I, cînd se va 235 lei, iar pentru contribuţia de 2 la oraşul Opava - R.S. Ce- ţesături din fire supra-
CIAL, mod pensiona va avea o vechime totală în sută drept pensie suplimentară, timp de hoslovaca . elastice şi încălţăminte
ală a u- muncă de 25 ani în grupa I. Acordîn- peste 15 ani, primeşte un spor de 10 la In aceste zile, la maga- din piele produse în ţara
deşi apţi du-i-se un spor de 6 luni pentru fiecare zinul „Ulpia“ — unitate prietenă,
să mun- sută care însumează 274 lei. Pensia tota
pe scama an lucrat în grupa I, va avea o vechime lă va fi de : 1784+235+274=2 293' lei. Şi reprezentativă a comerţu- Schimbul iniţiat recent fără desfacere. Aşa se ex <- \
s., ca fe- de 37 ani şi jumătate în grupa I, care, dînsul va beneficia de majorările prevă lui hunedorean, care rea- între magazineie „Ulpia" plică de ce s-a aprovizio- k
apărut o- conform legii, se întregeşte la 38. Avînd o zute de lege ale retribuţiei şi ale lizează an de an un vo- şi „Prior" constituie o nat cu produse pe care >
ploatatoa- le „păstrează** de mai i
*at cauze- retribuţie tarifară netă de peste 3 000 lei, pensiei, ca toţi oamenii muncii, iar cuan lum mereu sporit de vîn- reuşită deplină. mulţi ani. Spre exemplu,
fugii de la care procentul de calcul este de 62 la tumul pensiei ce o va primi va fi cu numai la boia de ardei a- i
p el carac- sută, pensia de bază va fi de 1950 iei. La vea un stoc în valoare de /
presocia- mult mai mare decît cel rezultat din acest peste 50 000 lei. Asemănător \
omcn so- aceasta se adaugă diferite sporuri. Ast calcul. stau lucrurile şi cu alte J
at in sta- produse şi articole. Ce fel \
capitalis- Pe marginea unei audienţe de aprovizionare este a- i
socialistă ceasta ?. ^
nomică a
tuturor ATENTIE \
nu In unităţile cooperaţiei de consum se impune:
ş» promo- LA ÎNSILOZĂRI I ^
cine TATĂ... SE
iincă“. Cu \ Din cauza neajunsurilor i
îanifcstări semnalate Ia insilozaren !
i în eon produselor agricole, anul V
ii, ele fi- Un astfel de tată ne-a fost descris, cu lacrimi în ochi / trecut la magazinul nr. 5 i
jsenţei a- Exigenţă sporită faţă de calitatea servirii, şi amărăciune în glas, de o femeie venită în audienţă I
,
/
„
-------- i din Hunedoara al Asociaţiei \
-.
;şi sc ma- la redacţie. Dar. r, lata, pe scurt, „povestea Sevastlţei ^ economice intcreooperalistc i
umăr re-
dacă nu Horodincu, mamă a patru copii. i de ’ valorificare a produse- j
or
toată vi- La insistenţele soţului său, Ilie Florea Horodincu, a ' * agricole şi neagricole, i
prolifera, părăsit satul din nordul Moldovei, unde avea gospodărie ) tă), s-au produs pierderi i
a pentru aprovizionarea populaţiei rurale, faţa ie
moral-po- şi lucra la C.A.P., şi a venit în primăvara acestui an i de peste no la sută din *
medii so- la Deva. Dar nici n-a apucat să se aranjeze bine în > valoarea produselor însiio- i
judicierea apartamentul primit de soţul ei de la întreprinderea ) ia insiiozarea cartofi- i
al. „Mcn- unde era angajat — Staţia de utilaj şi transport a l lor, morcovilor, fructelor şl I
de cla ordinea şi disciplina lucratorilor la cele,a,te
se ex- Trustului de construcţii — că acesta a părăsit servi- , produse (este o i
_
nţele de ciul, casa şi copiii, dispărînd fără urmă. \ problemi <lc actual,tate) - (
jrcarea de „Dacă am văzut că trece o săptămînă şi nu mai vine, l LE-O FI MÎNCAT LUPUL ?
, pe jsca/-
le a îii- Asigurarea fondului de una dintr-un vîrf de deal. disciplinare şi chiar morale am_ anunţat miliţia să-l pună sub urmărire. A trecut \
„cum, necum, la numă
jferindu-i marfă necesar şi a unei Cam în aceeaşi situaţie se au dus la închiderea bufe însă mai bine de două luni şi tot n-a dat nici un 1 rătoarea oilor din turma }
dacă se serviri civilizate în unită telor din- Bretea Română semn de viaţă. Mie mi-e greu singură cu copiii ; cel ţ C.A.P. Sîntandrei s-au gă-
.
schimbul află şi cetăţenii din Toteşti, mare, din banii căruia trăim toţi, va pleca în toamna / sit lipsă trei ovine. Deoa- L
[•are i le ţile -cooperaţiei de consum (lipsă în gestiune) şi Gîn- rece „lupul“ care le-a mîn- .
Ele pot reprezintă principalele pre pentru că magazinul lor ţaga (gestionarul şi-a luat asta la armată şi noi nu ştim ce vom face" — ne-a > cat nu le poate plăti, con- \
ă la des- ocupări, dar care creează funcţionează cu orar redus, lumea-n cap cu o femeie mărturisit femeia. „Poate s-a întors în satul dv. ?". „Nu ^ travaloarea lor a fost im- i
ă şi do- e acolo, m-am interesat eu. De fapt, nu e prima dată i
e devin şi principalele probleme în deschis doar de trei ori pe după el) pe cîte două putată ciobanului Ion Hon- ^
doreanu, care le-a avut în
i, inclusiv acest domeniu de mare im săptămâni fiecare, ceea ce cînd pleacă de-acasă. In 21 ani de cînd sîrîtem căsătoriţi J
te ce pot portanţă în viaţa satelor săptămână, din „cauză de a trenat evident în reali a fost mai mult plecat. Lucra cîteva luni într-un loc, ţ P ază -
societăţii, conced iu“. apoi pleca în altă parte. Aşa a colindat toată ţara". ( pg CIND Şl CATEDRELE î \
latriei so- noastre, în aprovizionarea zările cooperativei. Iată, a-
>cialismu- populaţiei rurale cu produ La conducerea Coopera bateri de la ordine şi disci Că acesta-i adevărul ne-am convins şj/ răsfoind cartea ? s
ţauşescu). plină, de la morală, care de muncă a lui Horodincu, pe care şi-a lăsat-o ia \ Copiii din Oraşul nou <
» aşezare se industriale, alimentare tivei de consum Bretea Ro- S.U.T., de unde a plecat fără lichidare, fără să spună a.c'fV^co-uă ^uă^Tpaa-
pe prin- şi de alimentaţie publică. au cre'at un cadru infrac *
lilăţii so- Sesizări din diferite loca ţional favorabil, slaba pre cuiva ce are de gînd. oasS, cu ig săli de clasă, )
totodată, lităţi, constatări la faţa lo anchetă ocupare pentru educarea „La noi s-a angajat în ianuarie anul acesta ca mun- i laboratoare. Dar din clasele ţ
acţiune, cadrelor şi selecţionarea citor necalificat la poligonul S.U.T. — ne-a spus directo- / lor lipsesc catedrele şl s
nelor de cului şi în general solici torul întreprinderii. Mi s-a _ părut om necăjit, a cerut ^TobhieruL'' At'c^ertd'°ăl
tări ale oamenilor muncii lor cu răspundere la încre locuinţa spunind ca vrea sa-şi aduca familia în Deva. i mobilă din Naiaţi-Haţeg, s
de ia sate semnalează re mână, întrebăm pe tovară dinţarea unor gestiuni, au I-am dat apartament. A lucrat şi a cîştigat bine cîteva / care a făcut şi băncile, incă s
dacţiei şi, desigur, forului şul Ioaai Todoroiu, preşe frustrat cetăţenii de un n a
judeţean de specialitate, dintele cooperativei : „Cum drept al lor, dreptul de a luni (în mai a luat 2355 iei — n.n.). In iunie însă a în- 1 :. terminat catedrele. Eic- \
U.J.C.C., o serie de nere staţi cu fondul de marfă ?“ beneficia de serviciile co ceput sa faca absenţe, iar de la 1 iulie n-a mai venit l fesorii şcolii mai aşteaptă, \
guli, de lipsuri în activi „Stăm bine cu ceea ce a- merţului. In plus să mai deloc la lucru". 1 Speră că nu prea mult...
tatea magazinelor săteşti. vem“ — ni se răspunde. A- notăm că o brutărie pro Din cele povestite de soţia lui Horodincu, de tovarăşii I PENTRU HREAN \
IAZELOK prie, a cooperativei sau săi de muncă de la S.U.T., ne-am putut face o imagine ţ
TE PE In Brănişca, de pildă, fiăm apoi că în unităţile a acestui tată a 4 copii, care la 39 de ani nu are nici i NU E TARIF, DAR... s
OR STA- magazinul sta de mai mult cooperativei nu se prea gă a comunei, ar asigura a- o calificare, nu şi-a găsit nici un rost în viaţă, care stă J Intr-adevăr, pentru hrean i
:angajare de o lună închis din cau sesc biscuiţi, făină de mă provizionarea permanentă acasă, în familie, doar cîteva luni pe an, care nu ştie ^ nu sînt stabilite preţuri în i
lă, cola- ză că nu se găseşte un ges lai, textile, materiale de şi în toate unităţile cu cum au crescut cei 4 copii ai săi şi nu se gîndeşte că 1 programul mercurial al pi- i
„„
eţelor. Dar aceasta nu în- »
pîine proaspătă.
e, meni- tionar... în locul serviciilor construcţii, vase emailate Consemnând aspecte de au nevoie de el şi de ajutorul lui. Desigur, legea îl poa- J soamnă că producătorii i
magazinului, a fost înfiin
lestindc- ţat un chioşc pentru desfa şi zineate ; momentan lip genul acesta am încercat te obliga să dea bani pentru întreţinere, dar mama co- \ particulari de teapa precu-
Sigismund
Furca
poţului
relaţiile seşte uleiul, şi că din ne- pnlor nu. s-a adresat încă instanţei, trăind mereu cu l din Cristur au dreptul să
ţie mi- cerea produselor alimenta respeotarea programelor de doar să atragem atenţia speranţa că se va face om de treabă, că poate se va / pretindă preţuri aberante.
celor în drept, ' îndeosebi
re de strictă nevoie, chioşc
e terito- aprovizionare a unităţilor potoli la casa lui, lîngă copiii lui. Şi nu e tîrziu nici ţ Pentru un fir — o rădăci
nă — de asemenea legumă
lă un oare însă nu poate substi apar alte şi alte lipsuri de U.J.C.C., asupra unor pro acum, s-o facă, soţia şi copiii îl aşteaptă !... Aceste rîn- l (să tot fi avut 15 cm lun
bleme de strictă competen
jr noas- tui deplin un magazin uni moment şi, deci, neplăceri. duri sînt menite să-i aducă aminte că societatea noas- , gime şi un diametru
cm)
îatură a versal. Lucru resimţit din De multe ori se întîmplă ţă a forului judeţean al tră nu admite abandonarea îndatoririlor de părinte. i de aproximativ ne-a 2 pre- *
comerţului
cooperatist
—
—
^
numitul
e, tensl- plin de locuitorii comunei ca o unitate ce trebuie să încadrarea unităţilor cu tins foarte senin... 10 /
tre sta- în preajma deschiderii a- fie aprovizionată vineri să gestionari şi vînzători com DOINA COJOCARU lei (?!). Să nu mai vorbim }
nului şcolar, cînd au fost
•ce.iclal- nevoiţi să facă drumuri la petenţi, corespunzători e- _________________________s de faptul că versatul co- 1
merciant particular (se ba- ţ
recum şl Deva pentru procurarea "3- primească marfă abia luni. xigenţelor servirii civiliza te în piept că este mem- i
Apoi, doar magazinele din
untă şl chizitelor şcolare. .Bretea Română, Bretea te, aprovizionarea ritmică Prin muncă patriotică ţ bru al C.A.P. Cristur), sfi- l
dează cele mai elementare
nt pen- Cetăţenii din Spini sînt Strei şi Plopi desfac pîine a unităţilor, organizarea u l reguli de bună cuviinţă în
or mili- total nemulţumiţi de func o dată pe săptămână. Cu nor prestări care să asigu Activitatea de muncă pa şi Teliucu Inferior. Totoda- / relaţiile cu cumnărătorit, a- 1
ent de ţionarea — ca orar — şi toate acestea, interlocutorul re satisfacerea un ori nevoi triotică la nivelul comu tă au fost Plantaţi la ni-
ra unde aprovizionarea băcăniei din ne asigură că neîndeplini- fireşti. Este sigur că dacă nei Teliucu Inferior se des velul comunei, 10 000 pomi l p nmbă-te“ sau... „a- '
ţul>
îtru re- localitate, aparţinînd Coo rea planului' de desfaceri peste tot probleme de felul făşoară sub deviza „Comu fructiferi-, iar în pădurile / ttt coane şi dacă nu... va- 1
c
rălnc In perativei de consum Tur- al cooperativei pe luna au celor consemnate ar fi fost na noastră ea o floare". comunale peste 80 009 pu- l l lea“ etc. O asemenea ati- /
tudine nu concordă cu etl- l
naţio- . ,. , 7 - „ T 1 1 1 tucune nu concoraa cu eu-
ca
— a:_M--
mlnarea daş. Unitatea este încadra gust (doar 95,2 la total şi evitate din timp sau solu Aici au fost efectuate leţl de salcim. In cadrul i noastră nouă, socialistă i
____ ___ a_
___ .1 „
acţiunilor întreprinse s-au i şi de aceea socotim că or- ţ
50 000 ore de muncă pa
re din- tă cu o jumătate de normă 99,4 la sută în comerţ, fă ţionate operativ, cooperaţia triotică, echivalente cu evidenţiat Ţn mod deosebit J ganele competenie ar tre- i
de consum n-ar fi înregis
r care şi. este aprovizionată prac ră unităţile de alimentaţie peste 250 009 lei, prestate / bui să acţioneze ferm pen- ţ
e ar- tic cu... un sfert din cele publică — bufete) nu poa trat nerealizările de pian deputaţii Vasile Badea, ^ tru a ne scuti de prezenţa i
necesare. In orice caz, o te fi pusă exclusiv pe lipsa cu care se prezintă acum. în acţiuni de înfrumuseţa Gaşpar Ilea şi Garol Toma. i în pieţele noastre a unor j
prăvălie în plină şosea na fondului de marfă. Intr-a- re a satelor Cinciş-Cema, (loan Cincişeanu — cores- ' asemenea elemente. -J
ţională arată mai rău ca devar, o serie de abateri NICOLAE STANCIU Izvoarele, Teliucu Superior pondent).