Page 27 - Drumul_socialismului_1977_09
P. 27
Pcg. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI ® NI
Perfecţionarea continuă a activităţii cadran economic B ve economii r Cea t
V
organizatorice—factor hotărîtor / a festi
l — aii
/ artelor
în înfăptuirea politicii partidului La „Marmura" Simeria: Neajunsurile din 1 bulat i
/ brie, ţ
ţ diferite
i citaluri
(Urmare din pag. 1) partid, în strînsă legătură uitat nici o clipă că aces ) rare,
cu complexitatea, profun tea sînt formate din ca acest an să fie învăţături pentru L te, iiitf
V flce, d<
descifrează pas cu pas în zimea şi amploarea obiec dre, oameni investiţi cu i unor f
semnătatea şi rolul fiecă tivelor şi sarcinilor pe atribuţii şi răspunderi. ) neşti ş.
rei laturi ce o compune: care poporul nostru este Aici este locul în care fie pregătirea anului ce vine !
preocuparea pentru întări chemat să le înfăptuiască care comitet de partid, bi „ZIL
rea continuă a rîndurilor sub conducerea partidului, rou de organizaţie de ba L
partidului, în care rolul intr-o asemenea viziune - ză, celelalte organe colec Dacă ar fi să judecăm fizice, repartizarea necores late pentru .acoperişuri (ca Ti
preponderent îl are clasa capătă însemnătate covârşi tive de conducere din via activitatea întreprinderii punzătoare a forţelor pe re înlocuiesc plăcile din az Recei
toare elemente esenţiale ţa economică şi socială a „Marmura" din Simeria fluxul procesului de mun bociment şi sînt mai econo deţul i
muncitoare, organizarea numai după procentele a- că şi, mai cu seamă, în micoase). Am început fa telor li
ştiinţifică a activităţii cum sînt: cunoaşterea pro judeţului nostru trebuie tinse la cîţiva indicatori i practica pe care au adop bricarea de piese mici şi nia“, d
fundă, temeinică şi aplica
practice, adoptarea unui rea în practică a politicii să realizeze o puternică s-ar putea acorda un califi tat-o chiar unele c-dre de mijlocii din beton armat tă de <
stil de muncă dinamic, în partidului, a hotărîrilor infuzie de exigenţă, com cativ bun : producţia globa conducere din îi -inde- atît de necesare pe toate educaţi
socialis
bativitate şi intransigenţă.
temeiat pe o serioasă cu- plenarelor C.C. al P.C.R. în cuvin,tarea la consfă lă — 109,03 la sută, produo re şi de la puncieie de lu şantierele ţării, iar aici, la redacţii
v
noaştere a cerinţelor şi a şi ale Comitetului Politic tuire, secretarul general ţia marfă — 111,57 la sută, cru de a motiva cu tot so Simeria, dezvoltăm secţia na“ şi
realităţii, pe o strînsă le productivitatea muncii (va iul de argumente nereali- de mozaic policolor, foarte Napoca
misoar;
gătură cu oamenii, cu via Executiv, a cuvîntărilor al partidului, tovarăşul lorică) — 109,67 la sută, zările, în loc de a gîndi şi mult solicitat. Toate aces Dcsfă
ţa, raţionalizarea şi buna şi expunerilor secretarului Nicolae Ceauşescu, a cri investiţii — 125,61 la sută. acţiona ferm în vederea în tea vor aduce însemnate a trei
ticat o seămă de neajun
organizare a controlului, general al partidului, a suri, lipsuri şi greşeli e- Dar mai trebuie amintiţi doi lăturării greutăţilor. sporuri în producţia anu 23 sept
du-se î
legilor ţării, precum şi a
întărirea răspunderii, a realităţilor concrete din xistente în munca de or lui viitor. In ce priveşte culturii
disciplinei şi ordinii în liste lu
fiecare întreprindere, coo ganizare şi conducere. Or organizarea muncii şi a ’77“, ac
toate sectoarele de activi perativă agricolă, institu ganele şi organizaţiile de producţiei, unde mai avem constiti
tate, îmbunătăţirea activi ţie, şcoală, conceperea ac partid din judeţul nostru o seamă de deficienţe, aşa dialog
tăţii de selecţionare, pre tivităţii de organizare şi au înalta datorie ca, în cum arăta secretarul gene nale îi
titori,
gătire şi promovare a ca conducere ca o continuare spiritul cuvîntării, să ana ral al partidului, tovarăşul membr
drelor, ridicarea pe o a muncii de studiere şi lizeze cu maximă răspun indicatori, de fapt cei de Deci, de pe această ba Nicolae Ceauşescu, la re rare D<
treaptă superioară a spiri cunoaştere a realităţii, în dere întreaga lor muncă bază : producţia fizică, res ză, cu unele plusuri, dar centa consfătuire de la nedoar.
Scriit
tului revoluţionar, comba strînsă legătură cu masa organizatorică, politico- pectiv plăci de marmură, şi cu însemnate minusuri, Bucureşti, vom depune în cu ci
tiv, intransigent în muncă. de comunişti, cu oamenii ideologică şi de propagan care este realizată în pro abordează colectivul de la tregul nostru efort de gîn- nedorei
Dacă, în general, aceste muncii, desfăşurarea con dă, să acţioneze cu cea cent de numai 73,98 la su „Marmura" viitorul an de dire şi spirit organizatoric crările
iubitori
laturi ale muncii organi trolului astfel incit acesta mai mare energie pentru tă şi sarcina la export la producţie 1978, ale cărui ca aceste deficienţe să f ■>. î litre pri
zatorice sînt cunoscute, ele să ajute efectiv la soluţi înlăturarea cu curaj a tu care sînt încă rămîneri în sarcini, cum este şi firesc, grabnic înlăturate. Pe £ siderurj
Mintia,
deţinînd funcţii hotărâtoa onarea sigură şi la un ni turor neajunsurilor şi gre urmă. Deci, indicatorul sînt mult sporite, mobili tregul flux al producţiei Liceul
re în înfăptuirea politicii vel corespunzător a sarci şelilor ce mai persistă în principal — producţia fizi zatoare. Ce învăţăminte se noastre sîntem în curs de stituţiil*
partidului în întregul pro nilor, antrenarea reală şi activitatea lor pentru a că trage înapoi realizările trag din greşelile acestui aplicare a unor măsuri perior
ces de construcţie socia intensă a tuturor oameni imprima muncii de partid, întreprinderii ! an ? tehnico-organizatorice_ su cultură
doara,
listă, reţine atenţia în mod lor la realizarea sarcinilor, organizaţiilor de masă şi Tot pentru a respecta a- -—Pregătirea producţiei plimentare. zenta «
Se pare că i se asigură,
cu totul deosebit nivelul dezvoltarea spiritului cri obşteşti, tuturor organelor devărul se cere subliniat că pe 1978 am început-o încă aici, la „Marmura", un de ă cente <
Înalt de exigenţă, spiritul tic şi autocritic faţă de ne colective de conducere din anul de producţie 1977 în de anul trecut — arăta to !
revoluţionar, realismul, ajunsuri, lipsuri şi greşeli. toate domeniile de activi seamnă totuşi un salt cali varăşul inginer Gheorghe maraj mai bun anului de
principialitatea şi viziunea Este evident că toate a- tate, un suflu nou, vigu tativ în activitatea colecti Boşorogan, directorul în producţie 1978. Colectivul
de perspectivă în care se cestea au în vedere modul ros pentru îndeplinirea vului de muncă de aici. Ar treprinderii — cînd am a- de muncă şi-a suplimentat
luna aceasta angajamentul
cretarul general al parti în care muncesc organele sarcinilor ce stau în faţa gumentul ? 'în 1976 între tacat cu forţe proprii lu la dale mozaicate cu 20 000 s
dului le pune în faţa or şi organizaţiile de partid colectivelor hunedorene prinderea înregistra unele crările de deschidere a s
ganelor şi organizaţiilor de şi de stat, dar nu trebuie din Programul partidului. pierderi iar în prezent are noii cariere de marmură de metri pătraţi ; producţia
cîteva milioane lei bene la Ruşchiţa, carieră în ca anului viitor a fost con \
ficii. re va începe masiv exploa tractată cu beneficiarii in
Cauzele nerealizărilor din tarea în 1978. La Vaşcău terni în proporţie de 70 la \
acest an nu trebuie căutate se va intensifica fabricarea sută. O mai mare atenţie \ La tli
prea departe, ci în slaba produsului din poliester se cere a fi acordată con 1 particip
organizare a muncii, nerit- armat cu sticlă, din care tractării producţiei de ex 1 Popescr
micitatea pe zile, săptămîni, confecţionăm luminatoare port. l Uniunii
* tor şef
decade şi luni a producţiei pentru hale, plăci ondu GH. I. NEGREA l na“, Io
/ tor sef
\ W)t“,
lunk“),
dii in abataje, cu minerii de ia \ („Ori/.oi
(„Tribu
/
1 („Orizoi
, ţii Lela;
ţ al revis
(Urmare din pag. 1) chiderea minei, e puţin In panoul 8,. brigaaicrul i Dulhbrâ
supărat. ,,Dacă nu se ar Constantin Ciobănoiu, un ţ Asociaţi
„E o lucrare mai dificilă dea unul din motoarele din om iute la treabă şi la i Timişoa
— subliniază destoinicul circuitul de transport al vorbă, dă semne de neli ţ junot a
i Petre E
brigadier — dar o vom cărbunelui, puteam puşca nişte. „S-a defectat trans * daş, Ne
face in timp optim şi de azi de două ori şi dădeam portorul şi trebuie să stăm. i Popesct)
peste 200 tone de cărbune.
Delegaţia din Doneţk în timpul vizitei la Termocentrala Mintia. bună calitate. Avem bă Aici, in panoul 8 A, avem E păcat să pierdem timpul 1 nu, Mii
j na“) şi
cu complexul ăsta extra
Foto: NICOLAE STOICAN ieţi de nădejde în brigadă, oszonă bună, iar băieţii'din ordinar, care merge strună 1 Lungu
care ştiu ce vor". brigadă, toţi 42, sînt unul şi cu care dăm zilnic mari l nel Un)
Peste tot se lucrează de
Vizita în judeful Hunedoara a unei deîegafii a zor. Comunistul Losso Ca- şi unul. Lucrăm în deplină cantităţi de cărbune peste I Litera
fost pre
înţelegere. In brigada mea
plan". Şi aici defecţiunea\
ţ niri pri
rol, in dubla calitate de n-au loc leneşii, cliiulăii. se remediază repede. Com I din erei
Comitetului regional Donefk al P.C. Ucrainean maistru de aerai ?i pre Aşa înţelegem noi echita plexul taie in plin. între 1 Ciorobe
1 tre Trai
şedinte de sindicat, se tea. Şi la muncă, şi la cîş- gul flux reintră în normal. I Naidin,
interesează de condiţiile de tig“. Motorul e înlocuit re Cărburiele urcă in ritm ( Miron
In cadrul relaţiilor priete Ucrainean, Anatoiii Dimitrie- despre activitatea şi pre lucru ale oamenilor, le dă pede. Craterul I porneşte in neîntrerupt spre „ziuă“. Bi 1 muri“
neşti statornicite între jude vici Popov, director în con ocupările organelor şi orga plin şi cărbunele curge şu lanţul zilei e rodnic. Mine l Bîrgău,
ţul Hunedoara şi regiunea ducerea centralei miniere Pe- nizaţiilor de partid în scopul unele sfaturi, intervine o- voi neîntrerupt spre „ziuă". rii Paroşeniului sini una I tinescu,
Doneţk din R.S.S. Ucrainea trovsk. îndeplinirii exemplare a ho- perativ pentru pornirea u- Se lucrează cu maximă in nim hotăriţi să muncească l Evu,
nă, in cursul săptămânii tre în cursul vizitei în judeţ, .tărîrilor Congresului al nei pompe sau remedierea tensitate, cu brigadierul in > Mariana
mai mult şi mai bine, i
cute, în judeţul nostru s-a delegaţia sovietică a avut Xl-lea al Partidului Comu unui defect la crater, le o- frunte. Tinărul Dumitru dea economiei naţionale ţ Segliedi
1 nedoara
aflat intr-o vizită de schimb convorbiri cu caracter de nist Român, a indicaţiilor feră chiar bilete la odihnă Jiva, de 4 ani la Paroşeni, cantităţi sporite de cărbu \ Adrian
de experienţă o delegaţie a schimb de experienţă la Co date de secretarul general şi tratament. Un alt cunos e foarte mulţumit de or ne. ! Adriana
Comitetului regional Doneţk mitetul judeţean de partid, la al partidului nostru, to cut brigadier — Nicolae 1 Aurel i
al P.C. Ucrainean, condusă de comitetele municipale de par varăşul Nicolae Ceauşescu, Brut, angajat la Paroşeni taci, de munca lor, de re i Hunedoi
tovarăşul Anatoiii Serghee- tid Deva, Hunedoara şi Pe despre rezultatele obţinu de 13 ani, adică de la des tribuţie. DUMITRU GHEONEA ) (I.M. P<
vici Statinov, secretar II a.1 troşani, s-a întâlnit cu oadre te de colectivele de oa i Dem lo
)
Şezăto
Comitetului regional Doneţk de partid şi din conducerile meni ai muncii din indus i de pro'.'
al P.C. Ucrainean. Din dele unor unităţi economice, cu trie, agricultură, construc j banu.
gaţie au făcut parte tovară oameni ai muncii. Au fost ţii în realizarea sarcinilor ac Recoltarea şi însâmînţarea i
şii : Valentina Grigoricvna vizitate Combinatul siderur tualului plan cincinal, pre „LA
Verenikina, brigadier în bri gic Hunedoara, Termocen cum şi despre perspectivele Dumin
gada de tractoare din sovho trala Mintia, Ţesători® de de dezvoltare în continuare a muzeisli
zul ,,Bogatîr“. raionul Veliko- mătase Deva, întreprinderea economiei judeţului, a vieţii (Urmare din pag. 1) cu porumb. Deoarece în ceapă din plin şi semăna avut loc
novoselevki, Erou al Mun minieră Paroşend, Institutul sociale şi culturale, în lumi majoritatea unităţilor sînt tul griului. Unele coopera litico-ed
artistică
cii Socialiste, deputat în So de mine Petroşani, Staţiunea na Programului partidului de organizată şi la C.A.P. tarlale cu porumb pe care tive agricole cum sînt cele genericii
vietul Suprem al U.R.S.S.. A- experimentală Geoagiu, pre edificare a societăţii socialis Pricaz, unitate care a obţi umiditatea se situează sub din Orăştie, Romos, Aurel tiplu sii
natolii Ivanovici Kamusahan, cum şi o seamă de obiective te multilateral dezvoltate şi nut şi livrat suplimentar 30 la sută, nu mai este în Vlaicu, Pricaz, Beriu şi al de liber
manilor**
prim-secretar al Comitetului sociale, culturale şi turistice. înaintare a României spre peste 300 tone sfeclă de găduită nici o tărăgănare a tele au pregătit însemnate mente e
orăşenesc Malceevka al P.C. Oaspeţii au fost informaţi comunism. zahăr, depăşindu-şi astfel recoltatului acestei culturi. suprafeţe destinate culturii n rea scol
substanţial angajamentul Stadiul însămînţărjlor es griului. organiza
punerea
asumat în întrecerea socia te departe de a putea fi Un loc de seamă pe a- rilor dii
listă. considerat ca satisfăcător genda lucrătorilor ogoarelor pregătiri
Si.siiiHfia Consiliului popular al judeţului Hunedoara ritmul stabilit la atît în cooperativele agri îl ocupă însilozarea şi de patriei ;
Faţă de
recoltarea cartofilor există cole, cit şi în întreprinderi pozitarea furajelor. în comunic
bea — n
(Urmare din pag. 1) Lucrările sesiunii s-au vind realizarea lucrărilor însă restanţe inadmisibile le agricole de stat. în C.A.P. nu s-a însilozat nici cut glor
desfăşurat pe comisii şi în de îmbunătăţiri funciare şi în cooperativele agricole C.A.P. orzul s-a însămînţat jumătate din cantitatea de lerar-mii
organele de specialitate pen plen. Pe marginea materia de amenajare a bazinelor din cadrul consiliilor inter- pe mai puţin de 1 500 ha furaje planificată po acest torică
tru înfăptuirea sarcinilor lelor prezentate în cadrul hidrografice, măsurile pri cooperatiste Toteşti şi Ha din 5 000 planificate, . iar an. Rămîneri în urmă se care a i
nat inin
din programele de îmbună comisiilor permanente şi în vind sporirea producti ţeg, unde mai trebuie strîn în I.A.S. nu s-au realizat semnalează îndeosebi în u- ticipanţi
tăţiri funciare şi amenajare plenul sesiunii au avut loc vităţii muncii şi ridi să recoltă de pe mai mult nici 20 la sută din preve nităţile consiliilor intercoo ganizată
a bazinelor hidrografice ; dezbateri la care au parti carea eficienţei econo de 400 ha. Există realmente derile planului. Cu rezulta peratiste Simeria, Dobra, nai de
cultură
— Raport privind activi cipat tovarăşii : Aron Col- mice în C.A.P., programul condiţii ca pînă la sfîrşitul te nesatisfăcătoare — sub Deva şi Hunedoara. O si liul corn
tatea organelor agricole şi a cer, Loghin Dineş. Teo de măsuri pentru aprovizi acestei săptămîni să fie 15 procente — se prezintă tuaţie inadmisibilă se în pionierii
consiliilor populare pentru dor Vasiu, Mircea Silves onarea populaţiei pe peri terminat recoltatul în toa C.A.P. din cadrul consilii tâlneşte la C.A.P. Dîncu E*R!GA
îmbunătăţirea situaţiei eco- tru, Traian Simina, Mari a oada de toamnă-iarnă 1977- te unităţile. Paralel cu a- lor intercooperatiste Dobra, Mic, unde, deşi balanţa fu Dumin
nomico-financiare a coope Golcea, Aurel Nistor, Vio- 1978 şi hotărîrea privind ceasta se impune să fie ur Călan, Orăşiie şi Ilia. De rajeră este deficitară, s-a ţifică dc
rativelor agricole de pro re' Răceanu, Aron Medrea, ratificarea unor decizii ale gentate livrările la fondul asemenea, sînt serioase ră întîrziat atît recoltatul cit s-a înlîl
calităţii
ducţie şi măsurile ce tre Aurel Doboş, Ioan Fulea, Comitetului executiv al de stat, deoarece pînă a- mîneri în urmă la însămîn- şi transportul nutreţurilor. muna C
buie luate pentru sporirea Aurei Străjan, Ionel Hodo Consiliului popular jude cum nu s-a predat nici ju ţarea culturilor furajere. Deoarece termenul de e- Au fost
prilej \u
productivităţii muncii şi rog, Ioan Filip. A luat, de ţean adoptate între cele mătate din cantitatea sta Prin folosirea la întreaga xecutare a lucrărilor agri mcdiciiiă
ridicarea eficienţei econo asemenea, cuvîntul tovară două sesiuni. bilită. capacitate a tractoarelor şi cole de toamnă s-a decalat ie juridî
mice a acestora ; şul Florin Iorguleseu. pre In încheierea lucrărilor Este necesară, de aseme semănătorilor şi realizarea din cauza ploilor frecvente semenea.
cîteva c
— Program de măsuri şedintele Consiliului Naţio sesiunii a luat cuvîntul to nea, trecerea cu toate for ritr urilor zilnice stabilite din săptămîna trecută,, se în cuvin
pentru aprovizionarea popu nal al Apelor. varăşul Ilie Rădulescu, ţele la recoltatul porumbu pe consiliile intercoopera impune cu acuitate o con general
laţiei pe perioada de toam- în urma dezbaterilor şi a prim-secretar al Comitetu lui. în fermele I.A.S., cu tiste este posibil şi necesar centrare maximă de forţe tru, t
nă-iarnă 1977—1978 ; lui judeţean Hunedoara al sprijinul a peste 400 stu totodată ca în această săp în toate unităţile agricole Ceauşesc
rea de 1
— Proiect de hotărîre propunerilor făcute de de P.C.R., preşedintele Comi denţi de la Universitatea tămână, odată cu încheierea pentru recuperarea întîrzie- P.C.R. d
pentru ratificarea unor de putaţi si invitaţi, sesiunea tetului executiv al Consi din Cluj. s-a eliberat o im însămînţării Culturilor fu rilor şi evitarea pierderilor a.c.
cizii. a adoptat hotărîrea pri liului popular- judeţean. portantă suprafaţă ocupată rajere şi orzului, să se în din recoltă. t"-