Page 29 - Drumul_socialismului_1977_09
P. 29
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI © NR. 6 189 — MARŢI, 27 SEPTEMBRIE 1977
MARŢI. ,
27 SEPTEMBRIE *
9,00 Teleşooală.
Au început dezbaterile Convorbiri româno-cimeze 10,00 Antologia filmului
pentru copii şi tine
ret (reluare) Stan şi
PEKIN 26 (Agerpres). — bîndite. Subliniindu-se cursul Bran ;
in sesiunea Adunării Generale a O. N. U. în zilele de 25 şi 26 septem ascendent al raporturilor de 11,10 Emisiune de ştiinţă.
brie au avut loc, la Pekin, prietenie şi colaborare din 11,55Telex ;
convorbiri între delegaţia de tre Republica Socialistă
NAŢIUNILE UNITE 26 tură cu principalele pro za raportului Comitetului prietenie a poporului român România şi Republica Popu 16.05 Teleşcbală:
i (Agerpres). — Luni au în- bleme politice şi economice special pentru Carta O.N.U. condusă de Paul Niculescu, lară Chineză, dintre Partidul 16,35Curs de limbă en
I ceput dezbaterile generale ale lumii contemporane, şi creşterea rolului O.N.U., membru al Comitetului Po Comunist Român şi Partidul gleză ;
i ale celei de-a XXXII-a se- reflectate în cele 126 de constituit din 47 de mem litic Executiv al C.C. al Comunist Chinez, a fost ex 17.05 La volan ;
| siuni a Adunării Generale puncte înscrise în agenda bri, printre care şi Româ P.C.R., viceprim-ministru al primată, totodată, hotărîrea 17,40Lecţii TV.
a O.N.U. Discursul inaugu sesiunii. Printre probleme nia. guvernului şi Ci Ten-kuei, comună de a dezvolta mul pentru lucrătorii din
ral a fost rostit de minis le majore figurează dezar In afara acestor proble membru al Biroului Politic tilateral aceste raporturi. agricultură ;
De asemenea, a fost efec
al C.C. al P.C. Chinez, vice-
trul de externe al Brazi marea, instaurarea unei me de interes general, în premier al Consiliului de tuat un schimb de păreri a- 18,10Hochei : Cehoslova
liei, Antonio Francisco A- atmosfere de destindere şi plenul Adunării vor fi lua Stat. Cu acest prilej, s-a fă supra unor probleme inter cia — Canada (Sc-
zeredo da Şilveira. El a securitate, dezvoltarea şi te în dezbatere situaţia din cut o informare reciprocă a- naţionale de interes comun. lecţiuni înregistrate
fost urmat la tribuna A- limitarea, în perspectiva e- zonele de criză, unde con supra mersului construcţiei Convorbirile s-au desfăşurat de Ia Praga) ;
dunării Generale de minis liminării lor, a decalajelor tinuă să persiste o atmos socialiste din cele două ţări, într-o atmosferă cordială, 18.50Idei contemporane.
trul de externe al Canadei, dintre ţările industrializate feră de tensiune şi con precum şi a realizărilor do- prietenească. Viitorul Europei ;
Donald Jamieson, şi minis şi cele în curs de dezvol flict. Se are, astfel, în ve 19.20 1001 de seri ;
trul de externe venezue- tare, instaurarea unei noi dere examinarea cu priori 19,30Telejurnal ;
lean, Simon Alberto Con- ordini economice, a unor tate a situaţiei din Orien Declaraţia comună 19.50Tribuna experienţei
salvi. / noi raporturi de cooperare tul Mijlociu, în contextul înaintate ;
Timp de trei săptămîni, şi colaborare reciproc avan eforturilor întreprinse pen sovieto-americană 20,00 Republica XXX. Azi,
\ şefii delegaţiilor celor 149 tajoase, pe baza egalităţii tru soluţionarea ei pe cale judeţul Brăila ;
jde state membre ale O.NU., între toate ţările lumii. De politică. Un alt punct ce WASHINGTON 26 (A- vele pentru ca, într-um 20.20 Seară de teatru.
incluzînd 12 şefi de stat asemenea, o atenţie deose va polariza atenţia partici gerpres). — Declaraţia co viitor apropiat, acestea să Deşteaptă pămînlu-
Iui de Victor Ion
Isau guvern şi 81 miniştri bită va fi acordată proble panţilor îl reprezintă situa mună sovieto-americană, se încheie printr-un acord. Popa. Premieră TV ;
i de externe, vor prezenta mei întăririi rolului O.N.U., ţia din Africa australă, un dată publicităţii la înche U.R.S.S. şi S.U.A. — se 21,25Mai aveţi o întreba
poziţia ţărilor lor în legă- ce va fi examinată pe ba- ierea convorbirilor dintre spune în declaraţie — con re ? Creierul uman
de ia amploare lupta îm ministrul afacerilor exter sideră că Tratatul dintre — posibilităţi de îm
potriva apartheidului, dis ne al U.R.S.S., Andrei Gro- cele două ţări privind li bunătăţire a perfor
tuala sesiune a Adunării Ge criminării rasiale, pentru mîko, şi secretarul de stat mitarea sistemelor apără manţelor ;
T E L E X nerale a O.N.U. Mişcarea de al S.U.A., Cyrus Vance, a- rii antirachetă din 1972, 22,00 Cîntarea României.
eliberare zimbabwe va fi re respectarea drepturilor şi firniă hotărîrea celor două
prezentată de Joshua Nkomo. împreună cu corecţiile a- Laureaţi al festivalu
In prezenţa lui Fidel Castro libertăţilor populaţiilor de state de a încheia un nou
şi a altor conducători de Primul ministru al Marii duse acestuia în 1974, co lui naţional : basul
partid şi de stat, la Havana Britanii, James Callaghan, şi-a culoare majoritare, luptă acord privind limitarea ar respunde intereselor secu Ionel Pantea ;
s-au deschis lucrările primului încheiat vizita oficială efectua sprijinită de cea mai mare mamentelor strategice o- 22,20 Telejurnal.
Congres al Comitetelor de rităţii ambelor părţi şi re
Apărare a Revoluţiei fCiD.R.), tă în Italia, în cursul căreia parte a ţărilor şi popoare fensive şi dorinţa ambelor duce pericolul unui război
a avut convorbiri cu primul
cea mai largă organizaţie de ministru al ţării-gazdă, Giulio lor lumii. ţări de a continua tratati nuclear.
masă din Cuba. Jorge Lezca- Andreotti. In cursul convor CINEMA
no, coordonatorul naţional al birilor, cei doi premieri au a-
C.D.R., a prezentat raportul a- bordat o serie de probleme de DIN PRESA STRĂINĂ:
supra activităţii acestei orga interes comun. în special cu
nizaţii de masă în cei 17 ani caracter economic. In acest ca DEVA : „Corsarul Ne
de existenţă. In raport se ex dru, James Callaghan a expri gru" — I-Ii (Patria) ; HU
primă hotărîrea fermă a ce mat neliniştea pe care o pro O manevră zadarnică {„LE MONDE") NEDOARA : „Cronica a-
lor circa 4 milioane de mem voacă în cercurile economice
bri de a apăra cuceririle re britanice creşterea inflaţiei în nilor de foc" — I-II (Fla
John Vorster a anunţat subit la 20 sep
După incidentele sîngeroase de la Soweto,
voluţiei. ţările vest-europene, precum şi tembrie, la Pretoria, dizolvarea Parlamentului în iunie 1976, capitalele occidentale, şi mai- căra), „îngeraşii negri"
Intr-un interviu acordat pre evoluţia nesatisfăcătoare a co şi a celor patru consilii provinciale. Pentru ales Washingtonul, şi-au multiplicat avertis (Siderurgistul), „Lumea
sei, secretarul general al P.C. merţului dintre statele occi a treia oară din 1970, populaţia albă din R.S.A. mentele faţă de guvernul sud-african, care circului" — I-II (Arta),
Francez, Georges Marchais, a dentale. este chemată să participe la alegeri generale se vede somat să acorde majorităţii africane „Nu mai fac" (Con
declarat că un acord asupra anticipate. Data alegerilor a fost fixată pen drepturi politice şi sociale de care ea este
actualizării programului comun Duminică au avut Ioc în tru 30 noiembrie. Primul ministru sud-afri- priyată. Vorster nu putea să rămînă insen structorul) ; PETROŞANI:
de guvernare ai stîngii fran Franţa alegeri pentru înnoirea can a considerat că trebuie să înceapă o ofen sibil la această hărţuire. Chemîndu-i. la urne „Străina" (Unirea), „Po
ceze ar putea fi încheiat de componenţei Senatului — în sivă pe două fronturi. Pe plan intern, el in pe compatrioţii săi albi, în timp ce partidul topul" I şi II (7 Noiem
respectivele partide „în mai proporţie de aproximativ o vită minoritatea albă să-şi siringă rînduriie său dispune deja de o majoritate conforta brie), „Alice n.u mai lo
puţin de 24 de ore, dacă în treime —, eveniment electoral în spatele partidului guvernamental. Pe de bilă în Parlament (117 din cele 165 de man
problema naţionalizărilor parti ce are loc în această ţară din altă parte, vrea să facă un gest spectaculos date), ,el se bazează pe o recrudescenţă a cuieşte aici" (Republica) ;
dul socialist respectă strict trei în trei ani. Potrivit re în faţa comunităţii internaţionale, care cere sentimentului naţionalist şi, totodată, le cere LUPENI : „Două dioptrii.
angajamentele asumate în a- zultatelor votului — anunţate tot mai insistent abandonarea politicii de a- alegătorilor un cec în alb pentru continuarea
nul 1972“. la o conferinţă de presă de partheid. Vorster intenţionează, deci, să-şi actualei sale politici rasiste. de prezbitism" (Cultural),
ministrul de interne al Fran întărească poziţia personală pentru a rezista „O călătorie de neuitat"
Intr-o declaraţie făcută Ia ţei, Christian Bonnet, — opo mai bine presiunilor externe. De mai multe Calculul lui Vorster este destul de abil, cel
Lusaka, şi citată de agenţiile ziţia de stingă a obţinut zece săptămîni, liderii regimului rasist de la Pre puţin pe termen scurt. Totuşi, chiar dacă vic (Muncitoresc) ; BRAD :
France Presse şi Associated locuri în plus faţă de cele de toria şi-au reafirmat hotărîrea de a nu ceda toria sa electorală nu lasă nici o îndoială, „D o s a r u l Gericaroy"
Press, secretarul general al ţinute anterior, iar partidele presiunilor, ori de unde ar veni ele. aceste „mari manevre" eludează esenţialul (Steaua roşie); VULCAN :
Z.A.P.U., Joseph Msika, a fă majorităţii guvernamentale un dezbaterii politice. Timidele concesii pe care „Războiul meu, dragostea
cut cunoscut că, duminică, a spor de două locuri, în con Conducătorii de la Pretoria au declarat sus noul proiect de Constituţie le acordă meti
avut loc o întâlnire între Jos- textul în care în aceste ale şi tare că nu vor ceda nici unui 1 „dictat" din şilor au fost deja respinse de către princi mea" (Muncitoresc) ; O-
hua Nkomo şi Robert Mugabe, geri au fost disputate 12 noi afară, care i-ar obliga să-şi modifice politica palii interesaţi. Este semnificativ faptul că RAŞTIE : „Un loc sub
cei doi lideri ai Frontului Pa mandate corespunzînd unor lor de segregaţie. Intr-un interviu acordat re scrutinul sud-african din noiembrie a fost ca soare" (Patria) „Rîndumele
cent ziarului „New York Times", Vorster a
triotic Zimbabwe. Cu acest lificat deja de către liderii populaţiei de cu
prilej, a fost decis principiul districte create pentru a fi re ridicat deja tonul, deriunţînd „ingerinţele fla loare drept „o manevră zadarnică". şi amazoane" (Flacăra) ;
reprezentării unice a mişcării flectată creşterea populaţiei ur grante" ale Washingtonului în treburile inter SIMERIA : „Pianul în
de eliberare naţională la ac- bane. ne ale R.S.A. (Agerpres) aer" (Mureşul) ; HAŢEG :
„Soarele alb al pustiului"
(Popular) ; LONEA : „Cir
cul" (Minerul); PETRILA:
„Ultima noapte a singu
rătăţii" (Muncitoresc) ;
CALAN : „Rîul de aur"
(Casa de cultură) ; ANI-
NOASA : „Mînie rece"
Oamenii muncii îşi spun opiniile, Andrei Vasile şi Vasile Poşta rubricii del în conduită. Păcat că (Muncitoresc); ILIA: „Jur
Baicoană — Hunedoara, Re- totul este tratat la modul' nalul unui director' de
sesizează, fac propuneri mus Cismaş — Tîmpa. Nu Elisabeta Paştiu — Geo- extrem de general, pără şcoală" (Lumina) ; TE-
mai la împlinirea vîrstei de agiu. I.C.S. pentru produse sind, la un moment dat, LIUC : „Tom şi Jenry"
60 ani. problematica modelului. (Minerul) ; GEOAGIU-
MULŢUMIRI ria pentru a pune din alimentare Deva deţine o
Ioan Roşu — Hunedoara,
Am fost internat în sta nou în circulaţie pe linia în art. 71-82 din Legea nr. parte din materialul de ar Din aceste motive, mate BAr: „Misiune pe Ian-
rialul nu' este publicabil.
hivă preluat de la fostul
re foarte gravă la Sana Simeria — Petroşani şi 3/1977 sînt prevăzute drep „Aprozar". tzî (Casa de cultură).
toriul T.B.C. Brad. Nu vagoane de clasa I, întru- turile de asigurări sociale
mai datorită intervenţiei cît de mai bine de o lună de care pot beneficia pen Ştefan Daia — Hunedoa Pe urmele spectacole]
' prompte şi îngrijirilor a- sionarii şi membrii de fa ra. în problema ce o aveţi
tente ale întregului colec garniturile trenurilor 2706 milie. de rezolvat, va trebui să materialelor
tiv de medici şi personal şi 2721 nu mai au astfel vă adresaţi ziarului „Româ DEVA : Concert extra
. medical am reuşit ca în- de vagoane. Credem că nu Viorel Braica — Tîrna- nia liberă" care publică ordinar al orchestrei de
1 tr-un timp relativ scurt să e normal ca oamenii cu va de Criş. Conform pre astfel de anunţuri. publicate instrumente naţionale ■ a :
*• tfiu în afară de orice peri- vederilor legilor nr. 58 şi Ion Doţ — Deva. între „POLITEŢE" Radioteleviziunii din ■ R.P.
Chineză ; HUNEDOARA :
!- col, iar în curînd să mă bilete de clasa I (sînt şi 59/1974 — Legea sistemati timp situaţia dv. s-a re După apariţia, în nr. „Chiriţa în provincie"
I pot întoarce lâ locul de mulţi cu abonamente) să zării şi Legea fondului zolvat favorabil. 6182 al ziarului nostru, a (Teatrul de stat Turda) ;
i muncă. Aş vrea să le mul- călătorească în vagoane funciar —, cetăţenii care Traian Ispravnic — Deva. notei cu titlul de mai sus. PETROŞANI : „Procuro
nu sînt cuprinşi în perime
i ţumesc tuturor din suflet de a doua, uneori foarte Am primit scrisoarea dum funcţionara despre „polite rul" (Teatrul de stat „Va
[.pentru tot ce au făcut trele construibile nu mai neavoastră în care abor ţea” căreia se vorbea în lea Jiului") ; LONEA :
i pentru mine şi ceilalţi aglomerate” (Ioan Nestor pot fi racordaţi la reţeaua daţi o problematică inte nota respectivă, Porfira „Rapsodic transilvană"
| bolnavi”. (Petru Lucasie- — Lupeni). electrică. resantă privitoare la mo Ion, a telefonat revoltată la (Teatrul de stat „Valea
i viei — Ribiţa). redacţie contestînd cele Jiului").
INSISTENŢE ZADARNICE Solicitări soluţionate scrise. Iată, însă, ce răs
„De la începutul lunii punde Direcţia judeţeană ^VREMEA
. dulie am tot' insistat la a- • „Locuiesc pe str. B. un ajutor bănesc. Nu ştiu carne din piaţa Devei, ges de poştă şi telecomunicaţii
sociaţia de locatari C.T. 17 Delavrancea şi doresc să de ce anul acesta nu am tionara nu pune în vînzare după cercetarea situaţiei: Vremea va Ii în conti
şi la I.J.G.C.L. să vină fac racordul la canalizare şi mai primit". (Cărmăzan toate produsele primite şi, „Avînd în vedere că cele nuare răcoroasă, cu cerul
cineva să repare izolaţia să zugrăvesc exteriorul ca Iancu — Hunedoara). • pe lîngă asta, mai şi vor sesizate de dv. sînt reale şi schimbător. Cu totul izolat
acoperişului pentru că-mi sei, contribuind astfel la „Din verificări rezultă că beşte urît cu cumpărătorii. întrucît angajata Porfira se vor semnala precipita
ţii
slabe,
formă
de
sub
plouă în casă, dar insis înfrumuseţarea oraşului". sus-numitul se încadrează în Credem că nu i-ar strica Ion a mai avut abateri a- ploaie.
sancţiuni..."
ceva
(Vasile
tenţele mele au fost za (Gheorghe Busuioc — De prevederile H.C.M. 454/ semănătoare, în contradic Vîntul va sufla slab la
darnice. De promisiuni ca va) • „Referitor la racor 1957 privind acordarea de Brăneţ — Deva). • „Pentru ţie cu etica servirii publi moderat din est. va fi cu
Temperatura
„venim mîine sigur” m-am darea imobilului petentului ajutoare ocazionale persoa că a reţinut în mod abuziv cului, s-a luat măsura de prinsă noaptea între 2 şl
săturat. Ele nu mă pot a- la canalizarea existentă, a- nelor lipsite de mijloace unele cantităţi de produse sancţionare a acesteia prin 7 grade, iar ziua între ll
păra de ploaie”. (Gheorghe ceasta se aprobă". (Consi materiale. S-a stabilit să i şi pentru motivul că în re retragerea unei catego la 16 grade.
Local se va semnala cea
Stanciu — Deva, Micro 15, liul popular al municipiului se acorde ajutorul ocazio laţiile cu publicul vînzătoa- rii pe o perioadă de două ţă şi brumă . slabă la sol.
bloc 82. etaj 4). Deva). nal solicitat în cursul rea Guyas Cătălină a avut luni. Totodată, i s-a atras Pentru munte : vreme
• „Avînd o situaţie fa lunii septembrie". (Consili o atitudine necorespunză atenţia că la prima abatere rece cu cer schimbător,
O PROPUNERE PENTRU ul popular al municipiului toare, conducerea întreprin asemănătoare se va proce temporar noros. Se vor
miliară mai grea, am pri semnala precipitaţii izolate
C.F.R. mit trimestrial din partea Hunedoara). derii a hotărît sancţionarea da la desfacerea disciplina sub" formă de lapoviţă şi
„Vă r-igăm să interve Consiliului popular al mu • „La magazinul de des ei cu avertisment". (Indus ră a contractului de mun ninsoare.
niţi la Staţia C.F.R. Sime nicipiului Hunedoara cîte facere a subproduselor de tria cărnii Deva). că".
COLEGIUL DE REDACŢIE: REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA TIPARUL
GHEORGHE CĂLINESCU, ION CIOCLEI, DUMITRU GHEONEA, Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35
TIBERIU ISTRATE (secretar responsabil de redacţie), LUCIA ELENA Telefoane : 11275, 11585 Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 257
LICIU, GHEORGHE PAVEL (redactor şef), VASILE PÂŢAN. 44 065
