Page 31 - Drumul_socialismului_1977_09

DRUMUL SOCIALISMULUI ® NR
Fag. 2

Propaganda vizuală -- legală organic mm ■cadran economic r
ţ DAR
de problemele producţiei! ^ DE CA
\ Extim
ţ transpe
.IUI. Crişcior centrul ei ie Colectivul minei Lupeni acţionează cu fermitate pentru i este o
I rim mc
\ ze con
oreutate se cere mutat ie secţii asigurarea ritmicităţii producţiei de cărbune cocsificabil | multe,
I însă şi
ţ căror
Intrarea în incinta uzinei trivit pentru propagandă Evoluţia producţiei de energic şi operativ, duţpă retribuţiei muncitorilor des acasă, s-au împuţinat. i aşeza
de utilaj minier si reparaţii să identifice pentru oameni cărbune a I.M. Lupeni — adunarea generală a oa­ mineri, îmbunătăţirea tot Coeficientul de prezenţă a / iui, aş
de ia Crişcio" e străjuită în ce fapte anume se ex­ mină care dă „tonul” In menilor şi adunarea acti­ atiît de substanţială a con­ crescut cu 6—7 la sută. La ) pildă,
de cîteva elemente ale pro­ primă în secţia respectivă cadrul programului de in­ vului de partid, pentru diţiilor lor sociale au de­ cărbune lucrează acum cu l circula
pagandei vizuale ce reţin dovezile de conştiinţă nouă, teres naţional privind soluţionarea marilor pro­ terminat o afluenţă şi peste 200 de muncitori i pe rut<
atenţia oricărui privitor. socialistă. creşterea participării căr­ bleme cu care se confrun­ stabilitate a noilor anga­ mineri mai mulţi deeît la ) Boi
Conţinutul informaţional, Un mijloc al propagandei bunelui de Valea Jiului la ta m i n a : lipsa de efectiv jaţi. Planul de formare de începutul acestei luni. ^ şi alte
tendinţa agitatorică şi de vizuale cum sînt gazetele fabricarea cocsului româ­ la cărbune, indisciplina şi noi muncitori ' mineri a — Oamenii care au fost t este o
mobilizare a lor sînt vădi­ de perete, deosebit de mo­ nesc — are un curs ferm coeficientul scăzut de pre­ •fost depăşit. detaşaţi de la lucrări au­ > călător
te lată. de pildă, conţinu­ bil în raport cu celelalte, ascendent şi îmbucurător. zenţă. Organizaţiile de partid xiliare în cărbune s-au a- ţ la înd
tul unui panou : Bine aţi este prea puţin folosit la Toate eforturile colectivu­ — In -ce priveşte creşte­ şi de sindicat au luat, a- comodat şi se acomodează l destul
venit. Azi începe o nouă zi nivelul organizaţiilor de lui de muncitori mineri, rea efectivelor, în cărbu- poi, foarte serios în discu- repede cu ritmul de lucru 1 vă cor
de muncă, în care compe­ bază. Modele de organizare toate măsurile poli-tico-or- din abataje — spunea to­ 1 maşină
tenţa, hărnicia şi talentul a unei gazete de perete efi­ varăşul Gheorghe Feier, ^ că-i o
dumneavoastră vor fi folo­ ciente nu lipsesc. Chiar ga­ ganizatorice luate în spri­ cocs mai mult şi mai bun directorul ’ m i n e i . Ei reali­ i bine a
site în scopul îndeplinirii zeta comitetului de partid jinul acestor eforturi tind din c&rbume do Valea Jiului zează deja 6 sau aproape 1 cînd ci
sarcinilor de plan. Spor la e unul. Dar cu o singură şi încep să reuşească sta­ 6 tone de cărbune pe fiost. ^ Doar ■
muncă. Pe verso — un alt gazetă activă pentru 14 or­ tornicirea ritmicităţii pro­ De fapt un lăcătuş, ram- i cui lor
t e x t : Azi am încheiat o no­ ganizaţii de partid, faptele ducţiei, sporirea ei săptă­ ne s-a făcut într-o lună, ţie cazurile „cronice” de bleator sau un măsurător ) I. Neg
uă zi de muncă, o zi in ca­ vor trece oricînd pe lingă mână de săptămână şi adică în septembrie, mai indisciplină, 'de dezertare de gaze nu e străin de
re fiecare am simţit dato­ noi fără a le putea folosi chiar de la o zi la alta. mult decât într-un an — de la lucru. Şi colectivita­ munca în abataje. 1 AN
ria să ne îndeplinim cu valoarea etică în scopul Septembrie a Început cu arăta tovarăşul loan Sav, tea comuniştilor sau a Rămân însă şi în conti­
cinste, conştiinciozitate şi formării conştiinţei- omului o producţie zilnică de membrilor de sindicat a nuare probleme de rezol­
devotament sarcinile de nou. 3 500 — 4 000 tone. In de­ secretarul comitetului de vat la m i n a Lupeni. l Mac
partid. S-a stat de vorbă
producţie. Vă mulţumim O concluzie e certă din cada a treia s-a ridicat hotărît că oameni cu 20— Important pentru pro­ i Deva,
r pentru aportul adus şi vă cele spuse pînă aici : cen­ ştacheta la 5 200—5 500 to­ cu oamenii, li s-a cerut 30 de nemotivate, adică ducţia bazinului Văii Jiu­ 1 orele ‘
dorim odihnă plăcută. Es­ trul de greutate al propa­ ne. Este un pas serios îna­ părerea şi adeziunea şi cu încă o lună de conce­ lui şi asigurarea cărbune­
7
te, să recunoaştem, multă gandei vizuale la această inte, dar încă minerii din 23 de muncitori de ia su­ diu „suplimentar”, nu mai lui cocsificabil este fapte I i Vinzc F
încărcătură de respect fa­ prestigioasă uzină brădea- prafaţă, 30 de măsurători au ce căuta în rândurile că mina Lupeni a dema­ ' punde
tă de om în conţinutul a- nă trebuie mutat în secţiile Lupeni mai au de împli­ de gaze, 64 de persoane ei. Hotărîrea a fost aspră, rat. Nu putem încheia fă­ ) na (nu
cesior rînduri. de producţie. Cu cît mai nit obligaţii în cadrul an­ din activităţile auxiliare dar necesară, ca să ia şi ră 0 recomandare; mai i numele
Co-i lipseşte propagandei repede cu atît, mai bine gajamentului solemn pe din subteran, între care 33 alţii exemplu... mult ca oricînd atenţie la
acesteia ca să fie foarte bu­ pentru munca politică şi de care şi l-au asumat în faţa de lăcătuşi şi electricieni Absenţele nemotivate stabilizarea şi pregătirea / rîdă m
nă. adică să-şi realizeze în educaţie, pentru rezultatele secretarului general al par­ au acceptat şi au trecut s-au înjumătăţit, chiar muncitorilor care au tre­ ) cumpăi
întregime scopul agitatoric, lor în Îndeplinirea sarcini­ tidului, tovarăşul Nicolae ,să lucreze în fronturile cîn-d este vorba de a doua cut sau trec să lucreze în ţ puteau
de mobilizare, de partici­ lor de plan. Ceauşescu. direct productive. zi după plată. Bolnavii abataje ! i antei c
pant activ la organizarea ION CIOCLEI S-a acţionat însă bine, Substanţiala majorare a „de profesie”, vizitaţi mai I. MiRZA ) doreau
mai bună a activităţii în u- ţ Ileana
zină. scopuri pe care i le-a T t „Fiţi a
fixat comitetul de partid ■ * toa rea
acestui instrument al mun­ Un ritm de lucru mai intens \ gul d
cii politice? Răspunsul îl PRODUCTIVITATE SPOfflTl m BEZVOLTARF. ECOMffiÂ
aflăm în secţiile de pro­ Sa recoltări şi însămînfăn! '
ducţie Aici, aproape fără
excepţie, întîlnim material INTEHSÂ ■ IVEL DE TRAI fSOiCAT
propagandistic cu un foarte (Urmare din pag. 1) sortării corespunzătoare a
pronunţat caracter infor­ produselor şi onorării obli­ nutele
mativ. dar. din păcate, ca­ — este acţiunea aflată în gaţiilor contractuale. Con­ ochi şi
racterizat doar de acesta, centrul preocupărilor noas­ ducerile cooperativelor a- in fluxul producerii fontei — tru per
întîlnim, de pildă. în toate tre. Folosind din plin cele gricole din Tote.şti, Peştea- 1 „Fiţi
secţiile panouri care infor­ şase maşini de scos cartofi, na. Ostrov, Densuş şi din şinei i
mează. ..Secţia noastră a- cooperatorii din Tote.şti au alte unităţi sînt confruntate noi metode şl tehnologii de lucru j muchie
plică iniţiativele..." şi ur­ recoltat producţia de pe şi cu sarcina de a strînge nul, făi
mează o înşiruire. Cine le mai mult de 70 la sută din operativ şi fără pierderi aştepta
aplică cu succes, ce rezul­ suprafaţa ocupată cu aceas­ peste 1 000 tone fructe. La Colectivul secţiei a Il-a furnalul nr. 9 să atingă cel tea muncii la furnale II a dresăm
tate se obţin, ce legătură tă cultură. Pe măsură ce C.A.P. Sarmizegetusa acţiu­ furnale, din C. S. Hune­ mai înalt indice de utili­ crescut cu peste 100 kg cu intri
nemijlocită există între ini­ vor deveni disponibile mij­ nea este aproape încheiată. doara, îşi cunoaşte bine zare din istoria furnale­ fontă pe metru cub şi zi fiţi am
ţiativa respectivă şi mun­ loace mecanice de recoltat, Din relatările interlocu­ sarcinile de plan, angaja­ lor din Hunedoara, poate calendaristică — suport datoria
ca concretă, cu ce rezulta­ le vom concentra în unită­ torilor am reţinut că în u- mentele şi se mobilizează chiar din ţară, ajungînd s o l i d a l îndeplinirii sarci­
ţi , acestea ar fi trebuit să ţile unde au mai rămas su­ ni taţii e agricole din comu­ plenar pentru îndeplinirea la 2,1 tone de fontă pe nilor de plan şi angaja­ PE Ci
ie dezvăluie propaganda vi­ prafeţe mari de pe care tre­ na Geoagiu şi Consiliul in- lor. Cu toţii sîntem con- metru cub şi zi calenda­ mentelor asumate în în­
zuală în sprijinul iniţiati­ buie scoşi cartofii, cum tercooperatist Toteşti sînt ‘.şlienţi că o dezvoltare in­ ristică. O’ altă măsură care trecerea socialistă. în cele
velor. dar nu o face. La sînt C.A.P. Ostrov şi Clo- realmente posibilităţi de a tensă, rapidă, a economiei determină creşterea pro­ aproape 9 luni ale a n u l u i ,
turnătorie descoperim un potiva, unde realizările se impulsiona ritmul lucrări­ nu este posibilă deeît prin ductivităţii muncii la fur­ colectivul nostru a elabo­ I încă
panou ce defineşte calită­ situează undeva sub 40 de lor agricole, printr-o mai creşterea continuă a pro­ nale o constituie folosirea rat peste plan 45 000 tone I a.c. au
ţile omului de tip nou. Sec­ procente. Paralel cu creş­ bună organizare a muncii ductivităţii muncii. ceea unui aglomerat cu o con­ de fontă, adică mai mulţ ţ reparaţi
ţia şi-a însuşit iniţiativa terea vitezei de lucru prin putîndu-se realiza viteze ce asigură — în mod fi­ stantă ridicată a conţinu- deeît dublul angajamentu­ ^ străzilor
„Sector de producţie şi e- folosirea din plin a zilei- zilnice de lucru record la resc şi necesar — spori­ lui anual îmbunătăţit. S-ar i lui din
ducaţie socialistă". Era po­ lumină, insistăm asupra i'ecoltări şi însămînţări. rea producţiei materiale cuveni menţionat că acest 1 fapt cc
şi, deci, venituri supli­ SUBREDACTIILE spor de producţie s-a ob­ ţ laţia a
mentare ale angajaţilor, NOASTRE ţinut exclusiv pe seama t aceste
rubrica. tineretului un nivel de trai tot mai VOLUNTARE productivităţii muncii şi ? vor ter
ţ Au înc<
în condiţiile reducerii con­
ridicat al tuturor celor ce
:
::
: ■ •••• '•••■■ • • ••• •• ..U-. . • . . . • . ; : - ••',,•■. :■ • muncesc. Cum ne preocu­ TRANSMIT tinue a consumurilor ma­ t de elev
teriale. Secţia are la aceas­ < fac pra
păm noi, cei de la furnale
II, să realizăm acest dezi­ tului de fier şi a indicelui . tă oră economii la costul l dustrial
de producţie de aproape 8 ţ din cai
Rod bogat pe şantierele de muncă derat major al economiei de bazicitate, ca urmare a milioane lei, a economisit i locuitor
respectiv
creş­
naţionale,
intrării in funcţiune a in­
terea productivităţii mun­ stalaţiei de omogenizare a peste 1 500 tone de cocs * teaptă
iar
procentul ţ care sc
metalurgic,
patriotică al tinerilor cii ? Principalul factor, minereurilor de la com­ scoaterii de metal din şar­ l transpo
căruia îi acordăm maximă
atenţie, este promovarea plexul Băiţa. jă a crescut, în ultima vre­ / seu al
unor metode şi tehnologii Aceste metode şi tehno­ me, la 54,5 la sută. ! le „8",
Anul acesta, activitatea incinta întreprinderii de tete orăşeneşti ale U.T.C. Colectivul nostru de i tarilor
dc muncă patriotică desfă­ lianţi Chi.şcădaga, construc­ cum sînt cele de la Brad, de lucru noi, moderne, de logii moderne, împreună furnalişti, condus consec­ , her loa
şurată de tineretul din ju­ ţia popicăriei de la Uri- Orăştie, Haţeg, din comu­ mare eficienţă 'economică. cu alte măsuri şi acţiuni vent şi competent de or­
deţul nostru a avut ca de­ cani, amenajarea parcului nele Blăjeni,' Densuş, Ribi- ■Noi aplicăm cu bune re­ — vizînd mai buna orga­
viză „Tineretul — factor Institutului de mine Petro­ ţa, Să laş u de Sus, Rapolt zultate metodă elaborării nizare a muncii, folosirea ganizaţia de partid, va TELEFO
activ în realizarea cinci­ şani, construcţia noului care nu şi-au organizat în cu aer îmbunătăţit cu oxi­ la parametri optimi a a- munci în continuare cu
nalului revoluţiei tehnico- stadion de la Călan şi al­ suficientă măsură şantie­ gen între 25 — 29 la sută, gregatelor şi a timpului de âbnegaţie şi dăruire, se
ştiinţifice, parte integrantă tele. Peste 12 000 de tineri rele proprii. Totodată, era ceea ce conduce la inten­ lucru, respectarea riguroa­ va strădui să-şi îndepli­ I Bucui
a întrecerii socialiste". Co­ au participat în această sificarea accentuată a pro­ să a disciplinei de produc­ nească exemplar sarcinile i itorii Ci
ordonată de Comitetul ju­ perioadă la muncă volun- necesar mai mult sprijin ceselor de ardere, deci la ţie — au condus la creşte­ de plan şi angajamentele ^ anunţai
deţean al U.T.C. şi avînd tar-patriotică pe şantierele din partea factorilor cola­ creşterea randamentelor rea sensibilă a productivi­ asumate. i lor ben
la bază propunerile primi­ de construcţii de locuinţe, boratori, a în beneficiarilor furnalelor, concomitent cu tăţii muncii. De la începu­ Irig. ION RĂDOI 1 tarea I
asigurarea
de
lucrări
te de la comitetele muni­ cămine de -nefamilişti şi condiţiilor corespunzătoare reducerea consumului spe­ tul acestui an, comparativ şeful atelierului de elabora­ \ lefonie
cific de cocs. Aceasta a
cipale. orăşeneşti şi comu­ alte obiective social-cultu- de muncă şi viaţă pe şan­ cu perioada similară a a- re, secţia a ll-a furnale, I „Faci p
nale ale U.T.C. privind rale. De asemenea, pe cele tiere. In acest fel activita­ permis ca, nu de - mult, nului trecut, productivita­ C.S. Hunedoara ' vorbeşti
organizarea şantierelor de trei mari şantiere judeţene tea de muncă patriotică' \ doara,
muncă patriotică, s-a tre- — Complexul hidroenerge­ poate să constituie o ade­ i citeva
cuţ la mobilizarea tinerilor tic Rîu Mare-Retezat, dru­ vărată şcoală a educaţiei Organizarea ştiinţifică a activităţii practice s-a spi
pentru realizarea acţiuni­ mul de acces la baraj — prin muncă şi pentru mun­ ) aşa ce
lor propuse. Pînă în pre­ Rîu Mare şi amenajarea că a tinerilor, în care ei de îndeplinire a sarcinilor economice! ţ realiza,
zent, pe şantierele judeţe­ sistemului de irigaţii Batiz învaţă să muncească, să i la tele
ne şi locale de muncă pa­ — _ Simeria — au lucrat conducă şi să trăiască în I de pe
triotică şi-au desfăşurat 1 200 de tineri. Pentru con­ chip comunist. (Urmare din pag. 1) de vară, a fost defectuoasă. formulate în cuvîntarea ţ gică a
activitatea peste 35 000 ti­ tribuţia adusă la aceste Activitatea cu mari lip­ secretarului general al t dat ere
neri elevi, muncitori, ţă­ lucrări putem evidenţia Li­ Alături de lucrările des­ surplusului de oameni în suri, în asalt, cu nu­ partidului, la recenta con­ ' practic
rani. In această perioadă, ceul de construcţii din făşurate în timpuj verii, fibataje, La întreprinderea meroase poticniri, de la în­ sfătuire de lucru, referi­ şantieri
fieva, Liceul mecanic nr. un mare număr' de tineri de industrializarea cărnii treprinderea de lianţi De­ toare la organizarea ştiin­
âu âctivat 42 şantiere lo­ 2 din Petroşani, Grupul participă acum la strînsul se prea invocă mereu lipsa va, de exemplu, a cauzat ţifică a activităţii practice Nu cîte
cale de muncă volunlar- şcolar C. S. Hunedoara, recoltei pe ogoarele coope­ de materii prime, dar nu implicaţii economice foarte de înfăptuire a sarcinilor i şir nu
patriotică în industrie, a- Grupul şcolar M.M.R. Si­ rativelor agricole şi în se spune nimic despre fap­ serioase: cheltuieli supli­ economice trebuie să că­ 5 nici Hi
gricultură, construcţii şco­ meria şi altele. Valoarea I.AJS. Despre munca lor tul că şi contractele cu mentare la consumul teh­ lăuzească munca organiza­ ţ va. Faf
lare. obiective edilitar-gos- totală a manoperei la lu­ plină de hărnicie vom mai producătorii sînt împinse nologic de peste 7 milioa­ ţiilor de partid, a consilii­ i fost se:
podăreşti, parcuri, baze crările efectuate de tineri vorbi în numerele urmă­ spre trimestrul IV, că li­ ne lei, iar cu energia e- lor oamenilor muncii, a I la tel
sportive ctc. ţ prin Cc
pe aceste trei şantiere se toare ale ziarului. vrările nu sînt eşalonate lectrică de aproape 4,4 mi­ fiecărui colectiv şi pentru
Printre şantierele locale ridică la circa 450 000 lei. după criterii cît de cît lioane lei, în total depăşi­ t umeri.
cu o importanţă deosebită Rezultatele puteau fi şi LIVIU GROZONI ştiinţifice, iar la întreprin­ rea costurilor materiale pe finalizarea corespunzătoare ? să fac
amintim oţelăria electrică mai bune dacă exista mai activist al Comitetului derea de industrializarea 8 l u n i cu 23,3 milioane lei. a planului pe acest an, şi 1 peri all
nr. 2 Hunedoara, sistema­ multă iniţiativă şi preocu­ judeţean Hunedoara laptelui preluarea materiei Ideile şi inestimabilele pentru pregătirea produc­ ( (G. Ign
tizarea căilor de acces în pare din tiartea unor comi­ al U.T.C. prime, mai ales în lunile recomandări, criticile aspre ţiei anului viitor. <■])'