Page 32 - Drumul_socialismului_1977_09
P. 32

)0 — MIERCURI, 28 SEPTEMBRIE 1977                                                                                                                                        Pag. 3



        '    1
 ‘ECTUL   FAŢĂ \
 >RI î

  i puternică a   \
  i îrj comun   j integrarea învăţămîntului cu producţia şl cercetarea
  litate. Călăto-                                                                                                               „Dacă  doi  se  ceartă,  pierde  cel  mic".  Vă  amintiţi  in
  le, în autobu-                                                                                                              ce  film  sau  în  ce  carte  aţi  dat  de  această  replică  ?  Nu,
  şi, cele mai ţ                                                                                                              nu  vă  puteţi  aminti  pentru  că  ea  e  o  replică  reală,  re­
  ite. Am văzut    A învăţa muncind, a munci învăţînd                                                                         centă  şi  aparţine  unui  inginer,  om  cu  muncă  de  răspun­
  obuze pe aie .                                                                                                              dere  pe  un  mare  şantier,  care  căuta  să-şi  justifice  astfel
  ie nu te poţi \                                                                                                             abuzurile  pe  care  le  comisese  faţă  de  o  colegă  subalter­
  cauza prafu-     -  Ceea  ce  aţi  văzut,  a-   loan  Ilea,  şeful  catedrei  de   cea  mai  mare  parte  a  a-   tegrare  a  devenit  realita­  nă.  Cinismul  replicii  e  demn  de  un  personaj  literar  cele­
  m a fost, de r   ici,  veţi  întâlni  în  oricare   metalurgie,  eînd  păşim  în   paralurii  s-a  realizat  prin   te  —  conchide  conf.  dr.   bru  şi  vine  din  negura  preistoriei,  de  pe  vremea  cind  an­
  dD-648", care 1   din   cele   1-6   laboratoare   laboratorul   de   deformări   autodotare  —  ca  şi  în  hala   ing.  I.  Ilca.  Şi  mediul  este   tropoidul  nu  vieţuia  decît  pentru  sine.  Individul  acesta  —
  zilele trecute ^   ale  noastre.  Să  intrăim  la   plastice.  „Tot  din  acest  an   tehnologică,   studenţii   lu­  prielnic,  pentru  că  institu­  căci  om  eziţi  să-i  spui,  iar  tovarăş-  cu  atît  mahmult  —  in­
  va — Simeria t   laboratorul   de   cuptoare   —  îşi  continuă  specialistul   crează.  Au  început  cursu­  tul  se  află  pe  platforma   dividul  acesta  deci  a  fost  investit  cu  încredere  şi  a  fost
  retur, precum J   metalurgice.  Studenţii  toc­  explicaţiile  —  e  şi  insta­  rile  muncind,  muncesc.  în­  combinatului  siderurgic,  cu   promovat  într-un  post  de  răspundere  de  către  înşişi  to­
  itobuze. Rău ţ   mai   pleacă.   S-a   încheiat   laţia  de  extruziune,  pentru   văţînd.  Graficul  de  prac­  care  slntem  în  relaţii  foar­  varăşii  săi  de  muncă,  pe  temeiul  generoasei  proceduri  a
  nemulţumirile 1   schimbul   I.   Vă   amintiţi,   obţinerea   prin   extrudare   tică  pe  săptămâni,  zile,  ore,   te  bune,  multe  din  cursu­  democraţiei  noastre  socialiste.  Văzîndu-se  aici,  el  a  şters
  unii şoferi au I   în  urmă  cu  trei  ani,  aici   a   profilelor   cu   secţiune   e.  respectat.  O  parte  din­  rile   de   specialitate   sânt   semnul  de  egalitate  care  stă  între  eu  şi  voi  şi  a  decre­
  u o replică ţ   nu  erau  decît  mese.  Şi  iată   complicată.   Aceasta   e   o   tre  studenţi  s-au  angajat   susţinute  de  specialişti  de   tat  :  „eu  sînt  cel  mare,  voi  cei  mici  şi  veţi  pierde  ori  de
  iudată : „Nu i   acum   I   Toată   aparatura   instalaţie  cu  scop  didactic,   şi  la  lucrările  de  investiţii   valoare   cu   bogată   expe­  cîte  ori  nu  veţi  fi  de  acord  cu  mine".  E  limpede  că  feno­
   cumpăraţi-vă i   din  stînga  s-a  realizat  în   să vă fac o demonstraţie".  ale   institutului   —   noua   rienţă  practică,  de  cerce­  menul  —  abject  prin  sine  însuşi  —  reprezintă  un  pericol
   Nu credem I   sesiunea  care  s-a  încheiat:   Şi,  Intr-o  clipă,  se  aprind.   sală  de  educaţie  fizică,  no­  tare  şi  proiectare,  de  la   social,  printre  altele  .şi  pentru  că  poate  deveni  contagios.
  zolvare. Mai ^   „instalaţie   pentru   de-   becuieţe  roşii  într-o  geo­  ul  coip  de  clădire  în  care   C.S.  Hunedoara,  ceea  ce  a-   Pentru  că,  iată,  un  alt  inginer,  căutînd  să-şi  scuze  oare­
  din cind în i   termi  n  area  con  d  uctivităţii   metrie  jucăuşă,  oprindu-se,   vor  funcţiona  noi  amfitea­  sigură   condiţii   din   cele   cum şeful, îi reproşa tot subalternei năpăstuite‘că ,,e prea
  tura, cu cîrpa. >   termice  a  corpurilor  soli­  în  f i n a l ,   la  forma  „I“,  „U“   tre  şi  laboratoare.  Ijină  la   mai  bune  de  efectuare  şi
  >uzul este Io- ţ   de  prin  aparatul  '  Book“,   sau  cornier.  „Vedeţi,  aici   practica  productivă  în  sec­  a  practicii  productive.  Do­
  muncă... (Gh. ^  „instalaţie  pentru'  determi­  li  se  prezintă  totul,  stu­  ţiile  combinatului  —  care,   rim  ca  în  acest  an  de  în-
                narea   conductivităţii   ter­  denţilor  nu  le  rămâne  de­  după  grafic,  va  începe  în   văţămînt  să  putem  asigura   Consemnări
                mice  a  materialelor  pulve­  cât  să  facă  calcului.  Să  vă   săptămâna  a  V-a,  —  stu­  completarea  autodotării  la­
  TAIE  CU...   rulente",   „instalaţie   auto­  arăt  o  presă  modernă  pen­  denţii  şi  cadrele  didactice   boratoarelor   cu   aparatură
  ; BUNĂ     \ mată  pentru  analiza  gaze­  tru  obţinerea  prin  extru-   s-au  angajat  cu  seriozitate   sensibilă   de   măsură   şi   Anacronisme
             \  lor  arse".  Vedeţi,  noi  în   zîune  a  suprafeţelor;  aici   în  procesul  integrării  din   control,  care  să  ne  permită
   il „Sanitas" din l   acţiunea  de  integrare  a  în­  sînt  matriţele  —  tot  ale   cadrul institutului.  efectuarea,  cu  studenţii,  a
  22 septembrie, ^  văţământului  cu.  producţia   lucrărilor  practice  de  di­  —  învăţământul  trebuia   unor  cercetări  de  interes
                şi  cercetarea,  toate  teme­  plomă  —  /pentru  diferite   adus  pe  o  platformă  reală.   republican,  în  aşa  fel  incit,   corectă,  prea  merge  cu  dreptatea".  Uimitoare  replică  şi
  nobilă...   *  le  proiectelor  de  diplomă   piese  pe  care,  din  acest  an,   Integrarea  cu  producţia  şi   o  dată  cu  formarea  specia­  aceasta  !  Şi  noi  care  credem,  naivi,  că  a  fi  corect  nu  su­
     îa, cart tas- ^   le  legăm  de  nişte  obiecti­  le   vom   executa   tot   noi   cercetarea   a   făcut   acest   liştilor,  să  ridicat».!  şi  mai   portă  gradaţii  comparative  :  eşti  ori  nu  eşti  corect,  cole
   renumele Mea- i   ve   precise,   care   urmă­  pentru C.S.H.".     mare  serviciu,  datorită  o-   mult  prestigiul  învăţămân­  de  mijloc  nu  există.  Dar  iată  că  apar  aceste  moluşte  că­
    3 ecuson, deci ’   resc  perfecţionarea  anumi­  în  cele  16  laboratoare  a-   rientărilor  date  de  condu­  tului superior hunedorean.  rora   le   convin   apele   călduţe,   tulburi,   iar   climatul
     continuă să ţ   tor  faze  din  procesul  teh­  le  Institutului  de  subingi-   cerea  superioară  a  parti­  LUCIA LICIU  (prea)  corectitudinii  nu  le  prieşte,  le  dă  astm,  le  taie  res­
    tor cu cei doi L   nologic  industrial  din  sec­  neri Hunedoara — unde  dului. La noi, această in­                      piraţia.  Sînt  posibile  asemenea  anacronisme  pentru  că  noi,
      care nu se ,'   ţiile   de   producţie,   dar                                                                           cei  sub  ochii  cărora  se  petrec,  le  tolerăm.  Dacă  nor  am
    irî asupra nu- 1   realizăm  şi  aparatură  de                                                 SPECTACOLUL ORCHESTREI     reacţiona  ferm,  intransigent,  dacă  am  (prea)  —  merge
     ilui pe care îl l   autodotare   pentru   baza                                                    DE INSTRUMENTE         cu  dreptatea  şi  dacă  am  fi  (prea)  corecţi  întotdeauna,
    ţi amabilă...", i   proprie   de   cercetare'   şi                                                    NAŢIONALE           micul,  anacronicul  feudal  nu  şi-ar  mai  îngroşa  vocea  şi
     nu ne aude. i   producţie.  De  exemplu,  in­                                                    A RADIODIFUZIUNII       n-ar  mai  face  moşia  iui  din  domeniul  pe  care  noi  i  l-am
     ă...“. Vînză- ^  stalaţia  aceasta  de  reglare                                                       CHINEZE            încredinţat.  Dar  noi  uităm  din  păcate  destul  de  des  că  în
  intinuă  dialo-   automată   a   parametrilor                                                    în  cadrul  turneului  pe  ca­  calitate  de  comunişti  avem  obligaţia  —  la  urma  urme­
  oie bună. Mi  •: *  termotehniei  la  un  cuptor                                                re  ii  întreprinde  în  ţara   lor  statutară  —  pe  care  noi  înşine  ne-am  asumat-o,  de
                de  încălzire  —  realizarea                                                      noastră,  orchestra  de  instru­  a  ne  considera  implicaţi  în  tot  ceea  ce  priveşte  mersul
                practică  în  cadrul  proiec­                                                     mente  naţionale  a  Radiodi­  înainte  al  societăţii  pe  care  o  clădim,  cu  alte  cuvinte
                tului  de  diplomă  a  studen­                                                    fuziunii  chineze  a  evoluat   că  sîntem  datori  a  lupta  împotriva  a  tot  ceea  ce  jigneşte
                tului  de  la  seral,  Sima  —„                                                   ieri  seara  pe  scena  Casei  de   într-un  fei  sau  altui  demnitatea  umană.  Isto-ria  —  de  la
                sau  aceasta,  de  determina­                                                     cultură  din  Deva.  In  pro­  satisfacerea  orgoliului  cutărui  şef  de  trib  din  comuna
  Ileana  nu  are   re   a.bilanţului   termoener-                                                gram  au  figurat  lucrări  mu­  primitivă  şi  pînă  la  apartheid-ol  practicat  de  rasiştii  sud-
  :hi  decît  pen-  ţ  getic  şi  randamentul  cup­                                               zicale  în  stil  naţional,  me­  africani  —  e  prea  plină  de  abuzuri  pentru  ca  societatea
  3  de  prieteni,  I  torului  de  încălzire,  Sînt                                              lodii  de  muzică  clasică,  pre­  noastră  să  le  mai  poată  tolera.  Mentalitatea  de  pitecan­
                                                                                                  cum şi cînlece populare.
  bilă".   După   j  instalaţii  pentru  laboratoa­                                                 Spectacolul,  la  care  a  a-   trop  a  domnului  Ştii-tu-cine-sînt-eu  n-are  ce  căuta  prin­
  2  bătute  pe  1  re,   cu   scop   didactic,   la                                              sistat  un  numeros  public,   tre  noi  Numai  de  noi,  de  fiecare  din  noi  depinde
  □  sim  magazi-  ^  care   studenţii   efectuează                                               s-a  bucurat  de  un  deosebit   ca  aceste  triste  secheie  ale  unei  milenare  istorii  a  abu­
  fi  primit  mult  i  şi  anumite  determinări  u-                                               succes.                     zurilor-să  dispară  definitiv  din  societatea  nouă,  robustă
  ăspuns.  II'  a-  1  tile  pentru  secţiile  produc­                                              Tot  cu  acest  prilej,  artiş­  şi demnă ai cărei făuritori sîntem.
  m,  noi,  odată  \  tive  ale  combinatului.  A-                                                tii  chinezi  au  participat  la  o
                                                In practică, studenţii de Ia Hunedoara beneficiază de a
  a  :  „Doriţi  să  l  cesta'  e  al  meu  !  —  se  en­  teiierc şi laboratoare bine dotate.    întîlnire  cu  membrii  ansam­                                RADU CIOBANU
                                                                                                  blului  folcloric  „Silvana"  din
   să  vă  faceţi   tuziasmează , conf. dr. ing.                            Foto : VIKGIL ONOIU   Deva.
  .. Liciu).   \
  DBIŞNUITUL
  SEU ?

   luna  aprilie  .
  put  lucrări  de  l
  asfaltăi,.  ale  !                                                                         na se apropie: Sînt necesare măsuri pentru
  iz  şi  Mineru-  1      Informaţii utile
  ricipiul  Deva,  ^
  riedică  circu-  i
  liculelor  pe  >                                                                buna. desfăşurare a aprovizionării cu combustibil
  uri.  Cind  se  ţ   CURS DE INIŢIERE     mele  zile  el  a  sporit  cu
  ?  E  toamnă,  i        la Înot          un  număr  de  4  autobuze
  cursurile.  Mii  }                       Romandiesell,  moderne  şi   Ne  aflăm  la  sfîrşit  de   nu  şi-a  respectat  obligaţii­  în   reţeaua   comercială   a   zolvată  neîntârziat.  De  a-
  e  invaţă  sau    începând  de  sîmbătă,  1   spaţioase.  Ele  vor  îmbu­  septembrie,  sezon  în  care   le,  fiind  restanţă  cu  peste   combustibililor   de   calitate   semenea,  întrucât  se  obser­
  la  liceele  in   octombrie   a.c..   la   mo­  nătăţi  traficul  pe  unele   populaţia  se  aprovizionea­  1 700 tone lemn de foc.  inferioară.      vă  că  tot  mai  multe  sînt
    specialitate   dernul  bazin  de  înot  cu   trasee mai aglomerate.  ză  cu  combustibil  pentru   în  ceea  ce  priveşte  con­  Iată  doar  cîteva  din  as­  hazurile de   cumpărare
   „Micro  15",   apă   termoficată   de   la                         perioada  de  iarnă.  Cu  toa­  diţiile  în  care  se  desfăşoa­  pectele  legate  de  aprovizi­  doar  a  lemnului  şi  de  re­
  istei  zone  aş-   Hunedoara,   se   deschid                         te  că  este  preferabil  ca   ră-  activitatea,  la  unele  de­  onarea   pentru   iarnă   cu   nunţare  la  cota  de  cărbu­
  âspuns  faptic,   cursurile  de  înot  pentru   NOUL MERS AL        vânzările  —  pentru  evita­  pozite  de  combustibili  ar.   combustibili,.   oîteva   din   ne  —  pe  bază  de  certificat
  i   înlesnească   copii.                   AUTOBUZELOR —             rea   -aglomerărilor   —   să   fi  încă  destule  de  făcut,   carenţele   existente   în   a-   medical  —,  este  necesar  să
  e  vechiul  tra-                                                     aibă   acelaşi   ritm   tot   atît   în   privinţa   servirii   cest  domeniu,  pentru  înlă­  se  urmărească  în  ce  mă­
  buzelor  loca-                                 ÎN LUCRU              tâmpul  anului,  în  perioa­  consumatorilor,   cît   şi   în   turarea   cărora   consiliile   sură  se  procedează  corect
  _  partea  fac-  /   MIERE CU PROPOLIS     Şi   ca   să   rămânem    da  de  vară  cerinţele  popu­  privinţa  îmbunătăţirii  con­  populare,   Direcţia   comer­  la eliberarea   certificate­
  lunzători  (Fe-  )                       în   sfera   transporturilor   laţiei  sînt  mai  reduse,  se­  diţiilor  de  lucru.  Da  depo­  cială  a  judeţului  şi  condu­  lor.  Numai  astfel  se  vor
  Deva).      i     S-a  introdus  în  vînza-                          zonul  vânzărilor  în-cepînd,   zitele  din  Simeria  şi  Ilia,   cerile  I.C.S.  mărfuri  in­  putea  aplica  î-n  viaţă  mă­
                  re  prin  magazinele  Aso­  auto,  informăm  pe  citi­  practic,  de  prin  lunile  i-u-   bunăoară,  odată  cu  veni­  dustriale  sînt  datoare  să   surile  stabilite  de  condu­
                  ciaţiei   crescătorilor   de   tori  că  se  lucrează  la                       rea  ploilor,  drumurile  de   intervină   cu   operativitate   cerea  partidului  şi  statului
  CARE  FAC..                                                          lie-august  şi   crescând  pe
                  albine  un  produs  nou  —  noul  mers  al  autobuzelor                         aoces    necorespunzătoare   şi   răspunderea   cuvenită,   privind   creşterea   indicelui
   ALBI                                                                măsură  ce  ne  apropiem  de   devin   impracticabile.   Spa­
                  mierea  cu  propolis.  N-oul   pe  anul  1978—1979.  In   perioada   rece.   în   judeţul                  îndeosebi  problema  trans­  de  utilizare  a  masei  lem­
                  produs  are  calităţi  anti­  acest  scop,  spre  a  cuprin­  nostru  activitatea  de  apro­  ţiile  de  depozitare  pentru   portului   la   domiciliu   cu   noase.
  iu  fost  locu-  ţ   septice  deosebite,  ajutînd   de  -cit  mai  multe  dintre   vizionare   cu   combustibil   unele  depozite  (Orăştie  şi   mijloace auto trebuie re­  V. PÂTAN
  iui cind li s-a  în  tratamentul  afecţiuni­  doleanţele  populaţiei,  or­  solid   se   desfăşoară   prin   Ilia)  nu  satisfac.  Investiţii­
  i  telefoanele  \   lor   aparatului   respirator                    13   depozite   de   desfacere   le  făcute  pentru  rezolva­
  ză  de  conec-  ^   şi digestiv.         ganizatorii   transportului   de   unde   aproximativ   rea   acestor   probleme   cît
  temui  de  te-  l                        în   comun   cu   mijloace   12  009  familii  —  din  care   şi   pentru   îmbunătăţirea
  tă,  automată.  ’                        auto  au  procedat  la  o   3  810  pe  bază  de  tichet  —   condiţiilor   igienico-sainita-
  il,  numărul  şi  )   RAPIDUL 21—22 NU   largă  consultare  a  birou­  se   aprovizionează   p.entru   re  nu  au  avut,  din  păcate,
  Deva,  Hune-  i     MAI CIRCULA          rilor  executive  ale  con­  încălzit  sau  pentru  -  alte   peste  tot  rezultatele  dori­
  Ite  oraşe  în  ,                        siliilor   populare   comu­  scopuri   casnice   cu   com­  te.
  de".  Cind  ni  1                        nale.                       bustibili  solizi.  Anual  de­  Neajunsuri  există  şi  în
  le  trecute  că  ^   Pus  în  circulaţie  pe  pe­                    pozitele  I.C.S.  şi  cel  al  co­  ceea  ce  priveşte  mecaniza­
  nu  se  poate  t   rioada   sezonului   estival                      operativei  de  consum  din   rea   operaţiilor   de   încăr­
  cu  seamă  de  '   pentru  a  asigura  un  ser­  O NOUĂ CURSĂ                                   care  şi  descărcare,  amena­
  le  şantierului  ţ   viciu   optim   călătorilor   DE AUTOBUZ        Certej   vînd  cantităţi   cu­  jarea  de  rampe  şi  platfor­
  3rma  sîderur-  I                                                    prinse  între  90  —  100  000   me   betonate,   în   dotarea
  nului,  n-am   )   care  mergeau  pe  Litoral,   La  solicitarea  cetăţeni­  tone  de  combustibil,  me­  cu  poduri  bascule  de  to-
                                                                                       vânzărilor
                                                                                    a
                                                                            lunară
                                                                       dia
   Am  încercat  )   rapidul  21  şi  perechea  sa   lor,   conducerea   Autoba­  fiind,  pe  ansamblul  jude­  •naj  corespunzător,  aşa  cum
  a  lotul  2,  al  l   — 22 — nu mai circulă.  zei   T.A.   Deva   a   luat   ţului, de circa 650 tone.  este  cazul  la  depozitul  din
  3  construcţii,  i                       măsura  introducerii  unei                             Orăştie.   Mari   deficienţe
  inute,  zeci  in  1                      noi  curse  de  autobuz  cu   Faţă  de  anul  trecut,  vo­  se  manifestă  în  ceea  ce
  poate  prinde  ^    DOTĂRI NOI LA                                    lumul  desfacerilor  realiza­  priveşte   transportul   com­
  3ra,  nici  De-     AUTOBAZA DE          plecarea  la  ora  10,40  din   te  pînă  la  28  septembrie   bustibilului   la   domiciliu.
                                                                                                              depozitele
  icesta  a  mai        CĂLĂTORI           Simeria  spre  Boiu  şi  cu   nu  atinge  însă  acelaşi  ni­  La   toate   transportul   de
                                                                                                  desfacere
                                                                                                                         se
                                                                       vel.  Aceasta  se  explică  pe
                                           program  de  înapoiere  la
  tovarăşii
           de
  3u  ridicat  din  •   s  Parcul  de  mijloace  de   carea  3ipre  Deva  la  ora   de  o  parte  prin  rezervele   face   numai   cu   particu­
  e  au  trecut  ut
                                                                                                                    mijloace
                                           Simeria  la  ora  11,30.  Ple­
                                                                                                         proprietate
                                                                                                  hipo,
                                                                       de  combustibili  la  popu­
            m !
  -nii  ap  -fsrmas  \   transport   in   comun   al   12,15.  A  fost  satisfăcută   laţie,  ca  efect  al  iernii  tre­  lară,  la  preţuri  exagerate.
                                                                                                   De  asemenea,  cei  care  răs­
  n  Eontinuare  l   autobazei  2,  călători,  din   astfel  o  cerinţă  îndreptă­  cute  maî  blânde  şi  al  tre­  pund  de  activitatea  în  a-   La  noul  depozit  al  I.L.F.  din  Deva  se  fac  inter-e  pre­
  |ă telefoane... ^  I.T.A.  Deva  este  în  con-   ţită'  a  locuitorilor  din  a-   cerii  în  unele  localităţi  la   cest   domeniu   manifestă   gătiri  pentru'  înşilozareă  legumelor.  O  contribuţie  de  sea­
                  , tinuă dezvoltare. In ulti­  ceastă zonă.           alte  sisteme  de  încălzire,                           mă  Iii  acţiunea  de  sortare  şi-o  aduc  şi  elevii  de  la  Liceul  pe­
                                                                       iar  pe  de  altă  parte  dato­  insuficientă   exigenţă   pen­  dagogic  din  localitate.  în  fotografie:  aspect  do  Ia  sortatul
                                                                       rită faptului că I.F. Deva  tru evitarea pătrunderii    cepei.
   27   28   29   30   31   32   33   34   35   36   37