Page 32 - Drumul_socialismului_1977_09
P. 32
)0 — MIERCURI, 28 SEPTEMBRIE 1977 Pag. 3
' 1
‘ECTUL FAŢĂ \
>RI î
i puternică a \
i îrj comun j integrarea învăţămîntului cu producţia şl cercetarea
litate. Călăto- „Dacă doi se ceartă, pierde cel mic". Vă amintiţi in
le, în autobu- ce film sau în ce carte aţi dat de această replică ? Nu,
şi, cele mai ţ nu vă puteţi aminti pentru că ea e o replică reală, re
ite. Am văzut A învăţa muncind, a munci învăţînd centă şi aparţine unui inginer, om cu muncă de răspun
obuze pe aie . dere pe un mare şantier, care căuta să-şi justifice astfel
ie nu te poţi \ abuzurile pe care le comisese faţă de o colegă subalter
cauza prafu- - Ceea ce aţi văzut, a- loan Ilea, şeful catedrei de cea mai mare parte a a- tegrare a devenit realita nă. Cinismul replicii e demn de un personaj literar cele
m a fost, de r ici, veţi întâlni în oricare metalurgie, eînd păşim în paralurii s-a realizat prin te — conchide conf. dr. bru şi vine din negura preistoriei, de pe vremea cind an
dD-648", care 1 din cele 1-6 laboratoare laboratorul de deformări autodotare — ca şi în hala ing. I. Ilca. Şi mediul este tropoidul nu vieţuia decît pentru sine. Individul acesta —
zilele trecute ^ ale noastre. Să intrăim la plastice. „Tot din acest an tehnologică, studenţii lu prielnic, pentru că institu căci om eziţi să-i spui, iar tovarăş- cu atît mahmult — in
va — Simeria t laboratorul de cuptoare — îşi continuă specialistul crează. Au început cursu tul se află pe platforma dividul acesta deci a fost investit cu încredere şi a fost
retur, precum J metalurgice. Studenţii toc explicaţiile — e şi insta rile muncind, muncesc. în combinatului siderurgic, cu promovat într-un post de răspundere de către înşişi to
itobuze. Rău ţ mai pleacă. S-a încheiat laţia de extruziune, pentru văţînd. Graficul de prac care slntem în relaţii foar varăşii săi de muncă, pe temeiul generoasei proceduri a
nemulţumirile 1 schimbul I. Vă amintiţi, obţinerea prin extrudare tică pe săptămâni, zile, ore, te bune, multe din cursu democraţiei noastre socialiste. Văzîndu-se aici, el a şters
unii şoferi au I în urmă cu trei ani, aici a profilelor cu secţiune e. respectat. O parte din rile de specialitate sânt semnul de egalitate care stă între eu şi voi şi a decre
u o replică ţ nu erau decît mese. Şi iată complicată. Aceasta e o tre studenţi s-au angajat susţinute de specialişti de tat : „eu sînt cel mare, voi cei mici şi veţi pierde ori de
iudată : „Nu i acum I Toată aparatura instalaţie cu scop didactic, şi la lucrările de investiţii valoare cu bogată expe cîte ori nu veţi fi de acord cu mine". E limpede că feno
cumpăraţi-vă i din stînga s-a realizat în să vă fac o demonstraţie". ale institutului — noua rienţă practică, de cerce menul — abject prin sine însuşi — reprezintă un pericol
Nu credem I sesiunea care s-a încheiat: Şi, Intr-o clipă, se aprind. sală de educaţie fizică, no tare şi proiectare, de la social, printre altele .şi pentru că poate deveni contagios.
zolvare. Mai ^ „instalaţie pentru de- becuieţe roşii într-o geo ul coip de clădire în care C.S. Hunedoara, ceea ce a- Pentru că, iată, un alt inginer, căutînd să-şi scuze oare
din cind în i termi n area con d uctivităţii metrie jucăuşă, oprindu-se, vor funcţiona noi amfitea sigură condiţii din cele cum şeful, îi reproşa tot subalternei năpăstuite‘că ,,e prea
tura, cu cîrpa. > termice a corpurilor soli în f i n a l , la forma „I“, „U“ tre şi laboratoare. Ijină la mai bune de efectuare şi
>uzul este Io- ţ de prin aparatul ' Book“, sau cornier. „Vedeţi, aici practica productivă în sec a practicii productive. Do
muncă... (Gh. ^ „instalaţie pentru' determi li se prezintă totul, stu ţiile combinatului — care, rim ca în acest an de în-
narea conductivităţii ter denţilor nu le rămâne de după grafic, va începe în văţămînt să putem asigura Consemnări
mice a materialelor pulve cât să facă calcului. Să vă săptămâna a V-a, — stu completarea autodotării la
TAIE CU... rulente", „instalaţie auto arăt o presă modernă pen denţii şi cadrele didactice boratoarelor cu aparatură
; BUNĂ \ mată pentru analiza gaze tru obţinerea prin extru- s-au angajat cu seriozitate sensibilă de măsură şi Anacronisme
\ lor arse". Vedeţi, noi în zîune a suprafeţelor; aici în procesul integrării din control, care să ne permită
il „Sanitas" din l acţiunea de integrare a în sînt matriţele — tot ale cadrul institutului. efectuarea, cu studenţii, a
22 septembrie, ^ văţământului cu. producţia lucrărilor practice de di — învăţământul trebuia unor cercetări de interes
şi cercetarea, toate teme plomă — /pentru diferite adus pe o platformă reală. republican, în aşa fel incit, corectă, prea merge cu dreptatea". Uimitoare replică şi
nobilă... * le proiectelor de diplomă piese pe care, din acest an, Integrarea cu producţia şi o dată cu formarea specia aceasta ! Şi noi care credem, naivi, că a fi corect nu su
îa, cart tas- ^ le legăm de nişte obiecti le vom executa tot noi cercetarea a făcut acest liştilor, să ridicat».! şi mai portă gradaţii comparative : eşti ori nu eşti corect, cole
renumele Mea- i ve precise, care urmă pentru C.S.H.". mare serviciu, datorită o- mult prestigiul învăţămân de mijloc nu există. Dar iată că apar aceste moluşte că
3 ecuson, deci ’ resc perfecţionarea anumi în cele 16 laboratoare a- rientărilor date de condu tului superior hunedorean. rora le convin apele călduţe, tulburi, iar climatul
continuă să ţ tor faze din procesul teh le Institutului de subingi- cerea superioară a parti LUCIA LICIU (prea) corectitudinii nu le prieşte, le dă astm, le taie res
tor cu cei doi L nologic industrial din sec neri Hunedoara — unde dului. La noi, această in piraţia. Sînt posibile asemenea anacronisme pentru că noi,
care nu se ,' ţiile de producţie, dar cei sub ochii cărora se petrec, le tolerăm. Dacă nor am
irî asupra nu- 1 realizăm şi aparatură de SPECTACOLUL ORCHESTREI reacţiona ferm, intransigent, dacă am (prea) — merge
ilui pe care îl l autodotare pentru baza DE INSTRUMENTE cu dreptatea şi dacă am fi (prea) corecţi întotdeauna,
ţi amabilă...", i proprie de cercetare' şi NAŢIONALE micul, anacronicul feudal nu şi-ar mai îngroşa vocea şi
nu ne aude. i producţie. De exemplu, in A RADIODIFUZIUNII n-ar mai face moşia iui din domeniul pe care noi i l-am
ă...“. Vînză- ^ stalaţia aceasta de reglare CHINEZE încredinţat. Dar noi uităm din păcate destul de des că în
intinuă dialo- automată a parametrilor în cadrul turneului pe ca calitate de comunişti avem obligaţia — la urma urme
oie bună. Mi •: * termotehniei la un cuptor re ii întreprinde în ţara lor statutară — pe care noi înşine ne-am asumat-o, de
de încălzire — realizarea noastră, orchestra de instru a ne considera implicaţi în tot ceea ce priveşte mersul
practică în cadrul proiec mente naţionale a Radiodi înainte al societăţii pe care o clădim, cu alte cuvinte
tului de diplomă a studen fuziunii chineze a evoluat că sîntem datori a lupta împotriva a tot ceea ce jigneşte
tului de la seral, Sima —„ ieri seara pe scena Casei de într-un fei sau altui demnitatea umană. Isto-ria — de la
sau aceasta, de determina cultură din Deva. In pro satisfacerea orgoliului cutărui şef de trib din comuna
Ileana nu are re a.bilanţului termoener- gram au figurat lucrări mu primitivă şi pînă la apartheid-ol practicat de rasiştii sud-
:hi decît pen- ţ getic şi randamentul cup zicale în stil naţional, me africani — e prea plină de abuzuri pentru ca societatea
3 de prieteni, I torului de încălzire, Sînt lodii de muzică clasică, pre noastră să le mai poată tolera. Mentalitatea de pitecan
cum şi cînlece populare.
bilă". După j instalaţii pentru laboratoa Spectacolul, la care a a- trop a domnului Ştii-tu-cine-sînt-eu n-are ce căuta prin
2 bătute pe 1 re, cu scop didactic, la sistat un numeros public, tre noi Numai de noi, de fiecare din noi depinde
□ sim magazi- ^ care studenţii efectuează s-a bucurat de un deosebit ca aceste triste secheie ale unei milenare istorii a abu
fi primit mult i şi anumite determinări u- succes. zurilor-să dispară definitiv din societatea nouă, robustă
ăspuns. II' a- 1 tile pentru secţiile produc Tot cu acest prilej, artiş şi demnă ai cărei făuritori sîntem.
m, noi, odată \ tive ale combinatului. A- tii chinezi au participat la o
In practică, studenţii de Ia Hunedoara beneficiază de a
a : „Doriţi să l cesta' e al meu ! — se en teiierc şi laboratoare bine dotate. întîlnire cu membrii ansam RADU CIOBANU
blului folcloric „Silvana" din
să vă faceţi tuziasmează , conf. dr. ing. Foto : VIKGIL ONOIU Deva.
.. Liciu). \
DBIŞNUITUL
SEU ?
luna aprilie .
put lucrări de l
asfaltăi,. ale ! na se apropie: Sînt necesare măsuri pentru
iz şi Mineru- 1 Informaţii utile
ricipiul Deva, ^
riedică circu- i
liculelor pe > buna. desfăşurare a aprovizionării cu combustibil
uri. Cind se ţ CURS DE INIŢIERE mele zile el a sporit cu
? E toamnă, i la Înot un număr de 4 autobuze
cursurile. Mii } Romandiesell, moderne şi Ne aflăm la sfîrşit de nu şi-a respectat obligaţii în reţeaua comercială a zolvată neîntârziat. De a-
e invaţă sau începând de sîmbătă, 1 spaţioase. Ele vor îmbu septembrie, sezon în care le, fiind restanţă cu peste combustibililor de calitate semenea, întrucât se obser
la liceele in octombrie a.c.. la mo nătăţi traficul pe unele populaţia se aprovizionea 1 700 tone lemn de foc. inferioară. vă că tot mai multe sînt
specialitate dernul bazin de înot cu trasee mai aglomerate. ză cu combustibil pentru în ceea ce priveşte con Iată doar cîteva din as hazurile de cumpărare
„Micro 15", apă termoficată de la perioada de iarnă. Cu toa diţiile în care se desfăşoa pectele legate de aprovizi doar a lemnului şi de re
istei zone aş- Hunedoara, se deschid te că este preferabil ca ră- activitatea, la unele de onarea pentru iarnă cu nunţare la cota de cărbu
âspuns faptic, cursurile de înot pentru NOUL MERS AL vânzările — pentru evita pozite de combustibili ar. combustibili,. oîteva din ne — pe bază de certificat
i înlesnească copii. AUTOBUZELOR — rea -aglomerărilor — să fi încă destule de făcut, carenţele existente în a- medical —, este necesar să
e vechiul tra- aibă acelaşi ritm tot atît în privinţa servirii cest domeniu, pentru înlă se urmărească în ce mă
buzelor loca- ÎN LUCRU tâmpul anului, în perioa consumatorilor, cît şi în turarea cărora consiliile sură se procedează corect
_ partea fac- / MIERE CU PROPOLIS Şi ca să rămânem da de vară cerinţele popu privinţa îmbunătăţirii con populare, Direcţia comer la eliberarea certificate
lunzători (Fe- ) în sfera transporturilor laţiei sînt mai reduse, se diţiilor de lucru. Da depo cială a judeţului şi condu lor. Numai astfel se vor
Deva). i S-a introdus în vînza- zonul vânzărilor în-cepînd, zitele din Simeria şi Ilia, cerile I.C.S. mărfuri in putea aplica î-n viaţă mă
re prin magazinele Aso auto, informăm pe citi practic, de prin lunile i-u- bunăoară, odată cu veni dustriale sînt datoare să surile stabilite de condu
ciaţiei crescătorilor de tori că se lucrează la rea ploilor, drumurile de intervină cu operativitate cerea partidului şi statului
CARE FAC.. lie-august şi crescând pe
albine un produs nou — noul mers al autobuzelor aoces necorespunzătoare şi răspunderea cuvenită, privind creşterea indicelui
ALBI măsură ce ne apropiem de devin impracticabile. Spa
mierea cu propolis. N-oul pe anul 1978—1979. In perioada rece. în judeţul îndeosebi problema trans de utilizare a masei lem
produs are calităţi anti acest scop, spre a cuprin nostru activitatea de apro ţiile de depozitare pentru portului la domiciliu cu noase.
iu fost locu- ţ septice deosebite, ajutînd de -cit mai multe dintre vizionare cu combustibil unele depozite (Orăştie şi mijloace auto trebuie re V. PÂTAN
iui cind li s-a în tratamentul afecţiuni doleanţele populaţiei, or solid se desfăşoară prin Ilia) nu satisfac. Investiţii
i telefoanele \ lor aparatului respirator 13 depozite de desfacere le făcute pentru rezolva
ză de conec- ^ şi digestiv. ganizatorii transportului de unde aproximativ rea acestor probleme cît
temui de te- l în comun cu mijloace 12 009 familii — din care şi pentru îmbunătăţirea
tă, automată. ’ auto au procedat la o 3 810 pe bază de tichet — condiţiilor igienico-sainita-
il, numărul şi ) RAPIDUL 21—22 NU largă consultare a birou se aprovizionează p.entru re nu au avut, din păcate,
Deva, Hune- i MAI CIRCULA rilor executive ale con încălzit sau pentru - alte peste tot rezultatele dori
Ite oraşe în , siliilor populare comu scopuri casnice cu com te.
de". Cind ni 1 nale. bustibili solizi. Anual de Neajunsuri există şi în
le trecute că ^ Pus în circulaţie pe pe pozitele I.C.S. şi cel al co ceea ce priveşte mecaniza
nu se poate t rioada sezonului estival operativei de consum din rea operaţiilor de încăr
cu seamă de ' pentru a asigura un ser O NOUĂ CURSĂ care şi descărcare, amena
le şantierului ţ viciu optim călătorilor DE AUTOBUZ Certej vînd cantităţi cu jarea de rampe şi platfor
3rma sîderur- I prinse între 90 — 100 000 me betonate, în dotarea
nului, n-am ) care mergeau pe Litoral, La solicitarea cetăţeni tone de combustibil, me cu poduri bascule de to-
vânzărilor
a
lunară
dia
Am încercat ) rapidul 21 şi perechea sa lor, conducerea Autoba fiind, pe ansamblul jude •naj corespunzător, aşa cum
a lotul 2, al l — 22 — nu mai circulă. zei T.A. Deva a luat ţului, de circa 650 tone. este cazul la depozitul din
3 construcţii, i măsura introducerii unei Orăştie. Mari deficienţe
inute, zeci in 1 noi curse de autobuz cu Faţă de anul trecut, vo se manifestă în ceea ce
poate prinde ^ DOTĂRI NOI LA lumul desfacerilor realiza priveşte transportul com
3ra, nici De- AUTOBAZA DE plecarea la ora 10,40 din te pînă la 28 septembrie bustibilului la domiciliu.
depozitele
icesta a mai CĂLĂTORI Simeria spre Boiu şi cu nu atinge însă acelaşi ni La toate transportul de
desfacere
se
vel. Aceasta se explică pe
program de înapoiere la
tovarăşii
de
3u ridicat din • s Parcul de mijloace de carea 3ipre Deva la ora de o parte prin rezervele face numai cu particu
e au trecut ut
mijloace
Simeria la ora 11,30. Ple
proprietate
hipo,
de combustibili la popu
m !
-nii ap -fsrmas \ transport in comun al 12,15. A fost satisfăcută laţie, ca efect al iernii tre lară, la preţuri exagerate.
De asemenea, cei care răs
n Eontinuare l autobazei 2, călători, din astfel o cerinţă îndreptă cute maî blânde şi al tre pund de activitatea în a- La noul depozit al I.L.F. din Deva se fac inter-e pre
|ă telefoane... ^ I.T.A. Deva este în con- ţită' a locuitorilor din a- cerii în unele localităţi la cest domeniu manifestă gătiri pentru' înşilozareă legumelor. O contribuţie de sea
, tinuă dezvoltare. In ulti ceastă zonă. alte sisteme de încălzire, mă Iii acţiunea de sortare şi-o aduc şi elevii de la Liceul pe
iar pe de altă parte dato insuficientă exigenţă pen dagogic din localitate. în fotografie: aspect do Ia sortatul
rită faptului că I.F. Deva tru evitarea pătrunderii cepei.