Page 35 - Drumul_socialismului_1977_09

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI © NR. <

artişti plastici hunedoreni,
printre care Matyas Iosif, \ Ul
Gheorghe Pogan, Nicolae
Adam, Ecalerina şi Victor ), La coop
Silvester, Mircea Bilcă, Io- ţ lă din Jei
în centrul preocupărilor la I.F.E.T. Deva <gs$> sif, Tellmann, Tiberiu Fa- i cut, proba
zakas.
^ ~ n T n , 1 re de a b
' V. ® Tot marţi, la Galeriile ) materie de
de artă ale fondului plas­ l mai aşa s
Planu!-realizat ritmic, la toate sortimentele, la toii indicatorii „BUZDUGANUL CU TREI vernisajul unei expoziţii i ca u’e ce
tic din Deva a avut loc
r
I gîndit cum
ţ limentarea
PECETI" ÎN SPECTACOLE retrospective de pictură cu l ului grajd
lucrări ale participanlilor
DE GALĂ la taberele de creaţie or­
— Activitatea I.F.E.T. diminuarea eficienţei eco­ formaţii de lucru, pe care — Da, lucrurile merg Ieri, Casa de cultură din ganizate de XJ.A.P. Expun i struit la a
lucrări soţii Lia şi Dorian
Deva se desfăşoară, după nomice a întreprinderii -ca îl urmărim riguros. De a- progresiv bine şi au la ba­ Călan, cinematograful „Si- ................. ^ __ . ________ ţ Cînd s-a |
v
t b Ierna veri
cum se ştie, pe întreg pe­ urmare a livrării lemnului semenea, am asigurat e- ză măsurile pe care le-am derurgistul“ din Ilunedoa- Szasz, Teodor Moraru, Er- I lui de fun
rimetrul judeţului, adesea pentru celuloză în sorti­ feotivele de muncitori în aplicat în toate unităţile ra şi Casa de cultură din vânt Nicogosian (Bucu­ ţ stafrjţiei
în condiţii vitrege de timp mente inferioare. Cit pri­ parchete, am introdus ma­ noastre de exploatare fo­ Deva au găzduit spectaco­ reşti), Euslaţiu Gregorian l proiectanţii
le de gală cu noul film
şi spaţiu. Dar „tăietorii de veşte restanţele la buş­ şinile şi utilajele necesare, restieră, ca şi în cele de românesc ,,Buzduganul cu (Craiova) Gheorghe Brăi- rii şi-au dc
pădure”, cum sînt numiţi teni, ele se localizează a- am creat căi de acces industrializare a lemnului trei peceţi". Spectacolele leanu (Timişoara) şi alţii. 1 seama că
muncitorii forestieri, ştiu proape în întregime la U- pentru tractoare, am mon­ .— măsuri desprinse din au fost onorate de prezen­
O La Casa de cultură
şi înţeleg să-şi facă dato­ nitatea forestieră de ex­ tat funiculare, am aplicat chemarea şi Hotărîrea ţa unui grup de realiza­ din Hunedoara s-a deschis ^ totuşi o si
ria, îşi realizează şi depă­ ploatare şi transport Pe­ o serie de alte măsuri teh- Congresului consiliilor oa­ tori ai filmului : scriitorul expoziţia de artă plastică i Aşa că ac
şesc sarcinile de plan. troşani şi se datorează nico-organizatorice, astfel menilor muncii —, care au Eugen Mândrie, autor al a cursanţilor universităţii I cute.,, săpc
De la începutul acestui atât greutăţilor întîmpina- încât avem garanţia că condus la îmbunătăţirea scenariului, Constantin Sloi- cultural-ştiinţifice — mem­ \ goare. (T.
ciu.
delegat,
producător
an, I.F.E.T. Deva înregis­ activităţii. Aş evidenţia Julieta Szony, Nae Gh. Ma- bri ai cercului condus de | DEZ;
trează depăşiri de plan la Interviu cu tovarăşul inginer CORNELIU FULGA, activitatea fructuoasă pe zilu — adori. IntUnirile ci­ Ana Nicoară.
majoritatea indicatorilor care o desfăşoară Secţia neaştilor cu publicul hu-
şi a sortimentelor. La buş­ directorul întreprinderii forestiere de exploatare şi transport de exploatare a lemnului nedorean s-au bucurat de „CÎNTECELE TOAMNEI" t I.A.S. Ha
/ văzut să pi
teni şi celuloză însă, înre­ Deva Hunedoara şi Secţia de o caldă audienţă. Căminul cultural din Vă- ) ta în fund
gistraţi, pe cele 8 luni şi industrializare a lemnului lişoara a găzduit ediţia a l de obiectiv
două decade 'ale anului te în timpul iernii, cit şi vom recupera restanţele Vaţa. Dar şi celelalte uni­ EXPOZIŢII Il-a a festivalului comu­ i pentru ace
ti „Realităţii conlempo- nai „Cintecele toamnei" de-
restanţe mari. Care sînt ca­ unor lipsuri în organiza­ la buşteni, vom încheia tăţi ale noastre se strădu­ rane“ este tema expoziţiei dicat fruntaşilor in aplica- 1 mit deja a
uzele ? rea producţiei şi a muncii, anul cu rezultate bune şi iesc şi obţin realizări bune retrospedive, organizată in rea iniţiativei politice : ţ re de un
— La celuloză, restanţe­ mecanizarea unor lucrări la acest sortiment. Ca ur­ în producţie. cinstea Conferinţei Naţio- „Fiecare cetăţean un con- i cleţi, moar,
le sînt cauzate de sistările etc. mare a măsurilor între­ nale a artiştilor plastici, ce tradant activ cu statul", i broase, vei
repetate la preluare de —■ Restanţele trebuie re­ prinse, lunar, chiar deca- ★ va avea loc in această Şi-au dat concursul for- V tospecială
către beneficiarii noştri cuperate- integral, realiza­ dal înregistrăm plusuri de N.R. Unele rezultate toamnă. Deschisă marţi mafiile artistice ale cămi-
principali : Combinatul de rea planului fizic la toţi producţie şi la buşteni, di­ nu .pot acoperi însă. res­ seara, la Casa de cultură nelor culturale din Săliş-
celuloză şi hîrtie Drobeta- indicatorii, la toate sorti­ minuând dreptat rămâneri­ tanţele mari la cele două din Deva, expoziţia pre- tioara, Dealu Mare şi Vă-
zintă lucrări semnate de Uşoara.
Turnu Severin şi Combi­ mentele fiind o sarcină de le în urmă. Numai de la sortimente de bază ale în­
natul de industrializare a cea mai mare răspundere începutul acestei luni, la treprinderii, nici nereali­
celulozei, hîrtiei şi fibre­ a fiecărui colectiv de buşteni avem o depăşire zarea productivităţii mun­ 4 însă ! La o
lor artificiale Brăila, care muncă. de plan de peste 1 300 mc. cii, şi nici depăşirile con­ i biectivele c
nu au primit materialul — Sîntem deplin conşti­ In ce priveşte beneficia­ siderabile ce se înregis­ I fie realizate
Perfecţionarea muncii consiliilor
lemnos în peste 100 de' enţi de acest lucru şi ac­ rii din alte judeţe vom trează la costurile de pro­ \ întocmit (
zile de la începutul anu­ ţionăm în consecinţă. La continua să insistăm şi ducţie. Astfel, prin folosi­ t de execuţie.
şi comandamentelor pioniereşti
lui. Pentru noi, aceasta în­ unitatea noastră din Va­ sperăm că lucrurile se vor rea necorespunzătoare a / ocupă de
seamnă nerealizarea pla­ lea Jiului am luat măsu­ rezolva. utilajelor şi instalaţiilor l planului de
nului la sortimentul celu­ rile ce se impuneau. In — Cifrele statistice pre­ din dotare, numai pentru La Deva a avut loc Ple- rilor ştiinţifice şi tehnico- t ducerea I.A
loză, blocarea spaţiilor în primul rînd am întocmit zintă depăşiri, în această operaţiunile de scos-apro- nara Consiliului judeţean aplicative ale pionierilor ! Ilie Septimi
depozitele' finale, declasa­ un grafic de recuperare a lună şi la celuloză, la piat-transport s-au efectu­ al Organizaţiei pionierilor şi şcolarilor, sporirea e-
rea materialului prin sto­ restanţelor, pe unităţi şi lemn de mină, cherestea, at cheltuieli în plus în va­ care a dezbătut proble- ficienţei educative şi îm- ) INTR-O 1
care ■ vreme îndelungată, sectoare, pe sortimente şi la celelalte sortimente. loare de peste 3,3 milioa­ me privind îmbunătăţirea bunătăţirea organizării ) „GAM
ne de lei, cheltuielile pen­ muncii consiliilor şi co- acţiunilor de muncă pa-
tru întreţinerea utilajelor l La moţe
sînt depăşite cu 202 000 mandantelor pioniereşti triotică şi de realizare a I nus", de Ic
pentru formarea unei ati­
lei, iar cheltuielile cu a- tudini înaintate faţă de angajamentelor economi­ \ sudică a
Maximă exigentă fafă de caîifătiîe moral- mortizarea prezintă o depă­ muncă şi învăţătură la ce. l sînt gazde
şire de 79 000 lei. De ase­ purtătorii cravatelor roşii Plenara Consiliului ju­ / Sîmbătă n
menea, productivitatea cu tricolor şi la şcolari. deţean al Organizaţiei 1 septembrie
polifice şi profesionale ale viitorilor comunişti muncii este realizată nu­ Participanţii la dezbateri pionierilor a adresat tu­ l fost oaspeţi
mai în procent de 99 la au analizat cu răspunde­ turor consiliilor şi coman­ i dern motei,
(Urmare din pag. 1) menea situaţie înlîlnim mai secretarul general al parti­ sută. Preocuparea condu­ re sarcinile ce revin Or­ damentelor pioniereşti 1 frumoase,
ales la unele organizaţii de dului le pune în faţa or­ cerii I.F.E.T. Deva trebuie ganizaţiei pionierilor din chemarea ca, în cinstea ^ bine îngrijit-
în cuvîntarea la Consfă­ pe şantierele de construc­ ganelor şi organizaţiilor de să vizeze, aşadar, cu egală Programul partidului pri- Conferinţei Naţionale a i s-a lăsat, ii
tuirea de lucru de la C.C. al ţii, din întreprinderile mi­ partid, în raport nemijlocit exigenţă şi răspundere în­ vind educarea în spirit partidului şi a alegerilor J pă miezul n
P.C.R., tovarăşul NICOLAE niere din Valea Jiului, în cu complexitatea obiective­ treaga activitate economi­ revoluţionar a purtători- pioniereşti, fiecare unita- ^ adormit, r
CEAUŞESCU 'sublinia : unităţile forestiere, precum lor şi sarcinilor stabilite de că a întreprinderii. Mai a- lor cravatelor roşii cu tri- te să-şi realizeze pînă la 1 cîţiva petrec
şi în unele comune. les că anul 1977 se apropie color, adoptînd măsuri ce data adunării de alegere / discuţii apri
„Aş dori însă să atrag Congresul al Xl-lea cer cu cu paşi repezi de sfîrşit.
atenţia asupra faptului că, Exigenţa faţă de calită­ necesitate să se acorde ma­ vizează optimizarea mun- a comandamentului unită­ \ toase. N-ar
dacă putem fi pe deplin ţile moral-politice şi pro­ ximum de atenţie calităţii Interviu consemnat de ţii de învăţare, perfec- ţii angajamentul econo- i cei care
mulţumiţi în ce priveşte fesionale ale celor ce soli­ muncii de primire în DUMITRU GHEONEA ţionarea activităţii cercu- mic anual. ! acest motel
creşterea numerică a parti­ cită intrarea în partid nu partid. înaltul titlu de co­ l o „felicitare
l de muncă
dului, nu putem trece cu este un lucru în sine. Dim­ munist trebuie acordat nu­ neliniştiţi di
vederea peste faptul că u- potrivă,- ea trebuie să se mai acelora care participă sîmbătă, ca
neori nu s-a acordat sufi­ manifeste pregnant în acti­ cu dăruire şi abnegaţie, cu Î £«sri. Iar alt
cientă atenţie calităţii ce­ devotament fierbinte, pînă Ou jumătăţi de măsură nu se poate spună frum
lor primiţi în partid... De vitatea de zi cu zi a orga­ la sacrificiul suprem, la în­ ^ dvs. nu mai
aceea, în viitor trebuie să nelor şi organizaţiilor de făptuirea neabătută a poli­ ( „Gambrmus
punem accentul nu atît pe partid. ticii interne şi externe za redresa activitatea economică a cooperativei!
creşterea numerică, cit pe Exigenţele înalte pe care partidului.' \ NU
calitatea oamenilor, pe'pro­ Iată, pe scurt, cîteva din ij LA ETI
filul politic, moral şi pro­ prevederile planului de mă­ ind aproape dublu faţă de pentru a rentabiliza activi­
fesional al celor ce intră suri stabilite de consiliul veniturile obţinute. epuizate tatea acestui sector. | Am văzut
oare
Au
fost
La adăposturile din sate­
în partid". întreaga recoltă de cartofi şi legume— de conducere al C.A.P. Bre­ toate posibilităţile de a se le Măceu şi Plopi, anima­ ) alimentare
Analizînd în spirit critic tea Streiului pentru a se în­ realiza venituri băneşti su­ lele sînt date în îngrijire l cere a cărr
şi autocritic modul în care strinsă şi depoiitatâ fără pierderi! făptui în scopul redresării plimentare la această coo­ cooperatorilor localnici, u- / dar şi din
se desfăşoară munca de activităţii economicovfinan- perativă agricolă ? Ingine­ nii dintre ei ca Ion 'Tănă- ţ etc., produ
primire în partid, se poa­ ciare a unităţii : amenaja­ rul şef al unităţii, Handrea soni şi Catinţa Bărboni lu- 1 pe piaţă
te constata că alături de (Urmare din pag. 1) acuitate ca organizaţiile de rea unui solar pe 150 mp şi Imre, ne spunea că la giâu crînd în zootehnie de la i Mintia — în
rezultatele bune obţinute, partid şi comandamentele cultivarea a 0,15 ha cu le­ şi orz producţia obţinută înfiinţarea cooperativei a- I găini la p
persistă încă unele neajun­ cîmp, o Serie de coopera­ comunale pentru agricultu­ gume în jurul lui, însămîn- pe loturile demonstrative a gricole. în schimb, în sa­ ) au fost si
suri ce vizează în mod di­ tive agricole, între care a- ră din Sîntămăria-Orlea, tarea a 5 ha cu castraveţi fost superioară mediei rea- tul Bretea Streiului, unde | de pene, cc
rect exigenţa, munca în mintim pe cele din raza Rîu de Mori, Densuş, Pui se află vacile cu lapte, doar l turi din sup
perspectivă desfăşurată cu consiliilor intercooperatiste şi din celelalte comune ca­ un singur lot este îngrijit ^ Gospodinele
răbdare, pregătirea temei­ Orăştie, Brad, îlia şi De­ re mai au de recoltat car­ EXAMENUL EFICIENTEI de localnici. Mai amintim t drept cuvin
nică a celor care solicită va, au asigurat strîngerea tofi de pe suprafeţe de or- că, deşi la sortimentul de .’ de acest i
\ de a fi ser
primirea în partid. O ase- cu operativitate a produc­ djnul zecilor de hectare, în cultură dublă, repararea fibroase unitatea are un în­
ţiei de cartofi, ■ eliberînd lizate pe C.A.P. cu mai semnat deficit, sînt mult i de pasăre p
terenurile respective în ve­ să mobilizeze întreaga su­ adăposturilor de animale, mult de 30 la sută. Apli­ prea anemice acţiunile ini­ / ştiam că eti
derea pregătirii lor pentru flare a satelor la această trecerea a zece bovine la carea pe întreaga suprafa­ ţiate la strîngerea şi depo­ ) ca „Avicola'
însămînţarea cerealelor pă- acţiune. Evident, nu se mai turma de bază, confecţio­ ţă a tehnologiilor înaintate zitarea nutreţurilor, fapt ce l re impune
UN EXAMEN ioase de toamnă. poate aştepta un timp ideal narea a 110 tone fascine, ar fi asigurat o însemnată determină pierderi cantita­ | Ignat).
AL CAPACITĂŢII de lucru, ci trebuie acţio­ construirea unui pătul ' şi producţie marfă suplimen­ tive şi calitative din pro­
DE MOBILIZARE Continuă să ridice sem­ nat cu maximă răspundere procurarea unui autocami­ tară, care ar fi adus unită­ I INVITA
ne de întrebare situaţia on. în bună parte aceste ţii un plus de peste 100 000 ducţia de furaje. îmbunătă­ | 11 SEF
Uzina de utilaj minier şi re­ existentă la recoltatul .car­ la strîngerea grabnică a lei la venituri. Iată una din ţirea activităţii ecohomice
paraţii Crişcior a primit spre tofilor în consiliile inter­ întregii recolte. Preşedin­ prevederi s-au materializat, şi organizatorice în cadrul
execuţie o comandă specială cooperatiste Toteşti şi Ha­ ţii, inginerii şefi, brigadie­ ceea ce a permis cooperati­ importantele rezerve care fermei zootehnice constitu­ \ La Geoac
de vagonete tip gondolă, de rii şi şefii de echipe, fie­ vei agricole să obţină une­ trebuie deplin valorificate, i dele clădiri
mare capacitate, pentru ex­ ţeg, unde există serioase acum cînd se pun bazele” ie un obiectiv care — aşa / afiş invita I
port. Termenul de livrare a rămîneri în urmă datorate care cooperator au datoria le venituri băneşti supli­ recoltei anului viitor. cum a stabilit Plenara Co­
comenzii şi faptul că se exe­ unor deficienţe existente să nu facă nici un rabat la mentare. Măsurile stabilite mitetului judeţean de par­ 1 expoziţie ce
cuta pentru prima dată a so­ calitate, să sorteze cu gri­ sînt departe însă de a asi­ La prima vedere, situaţia tid cu activul din agricul­ i la... 11 se
licitat deosebit capacitatea de în privinţa folosirii depli-. realizării indicatorilor de i Afişul se în
mobilizare a organizaţiilor ne a forţelor, mijloacelor jă recolta, să se ţină sea­ gura o situaţie economico- tură, din 10 septembrie a.c.
noastre de partid. Ele au făcui ma de faptul că o parte financiară echilibrată, vo­ plan pentru sectorul zoo­ — trebuie să stea perma­ I rărnînă locui
din pregătirea acestei comenzi mecanice şi a zilei-lumină. din producţie este destina­ lumul cheltuielilor efectua­ tehnic apare favorabilă, ţi- nent în preocuparea orga­ \ seră aproap
o acţiune politică de mobili­ tă fondului de sămînţă. te pînă acum de unitate fi- nînd seama că s-au înde­
zare a oamenilor. Fiecare pie­ Iată de ce se impune cu plinit prevederile pe acest nizaţiei de partid din C.A.P., ^ tămîni de la
să componentă s-a realizat ast­ an la efective şi la pro­ a comitetului comunal de i nu deranja
fel cu certificat de calitate 1 factorii care
propriu, s.d.v.-urile necesare ducţia de lapte marfă. Dar, partid, a consiliului de con­ ^ propaganda
executării acestei comenzi în condiţiile cînd indicele ducere şi a tuturor coope­
s-au făcut în timp record. Tot­ de natalitate la bovine se ratorilor. Astfel va fi po­ ţ comună. In
odată se cerea să ne mobili­ I tru manifest
zăm pentru a nu rămine în situează undeva la 50 de sibil să se înfăptuiască cu \ lă, declanşa
urmă cu sarcinile curente. ■procente, iar contravaloa­ succes sarcinile ce revin l judeţul — fi
Datorită felului cum au fost rea producţiei de lapte cooperativei din programe­
organizate eforturile oameni­ le judeţene de dezvoltare I mis" — nu
lor pentru această acţiune, ea marfă ce se obţine pe cap I nici un afiş
s-a dovedit un sever examen de vacă nu acoperă decît a agriculturii, să sporească l miri de ce,
jentru capacitatea de mobili­ în mică măsură cheltuielile producţia agricolă marfă
zare a organizaţiilor noastre şi veniturile băneşti şi să derea aceşti
ă
le partid, ne care acestea l-au ce se fac cu întreţinerea şi \ „bucurat" d
trecut eu succes. (VICTOR AL- furajarea acestor animale, fie reduse cheltuielile pe ces" ! (L. L
VIĂŞAN, secretarul comitetu­ este evident că nu s-a ac­ unitatea de produs
lui de partid dc Ia U.U.M.R. ţionat cu toată hotărîrea N. TIRCOB
Crişcior). Vedere din oraşul Brad.