Page 38 - Drumul_socialismului_1977_09
P. 38
Proletari din toate fărlfe, unlfl-vă*!
ÎN SPIRITUL CUVÎNTARII
Vizita de im tu a tovarăşului SECRETARULUI GENERAL AL PARTIDULUI,
TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU,
mCOLAE CEAUŞESCU DE LA C.C. AL P.C.R, DIN 21—23 SEPTEMBRIE
LA CONSFĂTUIREA DE LUCRU
in Capitală Pretutindeni, un riguros spirit
de economie, o atenfie
T o v a r ă ş u l Nicolae dului a purtat, pe parcursul sifica cit mai mult tipurile noastră populară. Pornind de
Ceauşescu, secretarul general acestui an, un dialog, fruc de panouri prefabricate, prin la constatarea că multiplica maximă reducerii cheltuielilor
al Partidului Comunist Ro tuos, a dat indicaţii ferme, combinarea, în tiparele de rea acestor forme, execuţia
mân, preşedintele Republicii precise, atît în cadrul unor turnare folosite şi până a- lor in forme variate la scară
Socialiste România, a exa consfătuiri de lucru organi cum, a mai multor modele industrială nu ridică proble materiale
minat, joi dimineaţă, in ca zate la C.C. al P.C.R., con şi forme. me tehnice deosebite, tova
drul unei vizite de lucru în sacrate problemelor legate de Vizitînd câteva din aparta răşul Nicolae Ceauşescu a Cu prilejul recentelor vi les, în cadrul unităţilor pe
Capitală, modul în care se reconstrucţia, sistematizarea mentele acestui bloc, secre recomandat cadrelor cu func zite de lucru în judeţele care le-am amintit mai<
aplică măsurile stabilite de şi modernizarea Capitalei şi tarul general al partidului ţii de răspundere să atragă Moldovei, secretarul gene înainte.
conducerea partidului pentru a altor oraşe, al întâlnirilor critică finisajele necorespun- în mult mai mare măsură pe ral al partidului, tovarăşul
realizarea construcţiilor edi cu specialiştii la numeroase zătoare ale interioarelor şi cei mai buni arhitecţi, cu ■Nicolae Ceauşescu, subli Cu toate acestea, în pe
litare într-un stil arhitectonic expoziţii de panouri prefa cere factorilor de răspundere imaginaţie artistică şi bun rioada ce a trecut din a-
specific, original, demn de bricate şi materiale de con să ia măsuri neîntârziate gust din întreaga ţară, la nia din nou o cerinţă cest an, unele unităţi eco
tradiţiile artistice ale poporu strucţii, al vizitelor sale de pentru îmbunătăţirea aces realizarea elementelor noi pz-imordială a activităţii nomice au depăşit cheltu
lui nostru, de societatea lucru, cit şi cu prilejul dis tora. Remarcând, totodată, că ale arhitecturii contempora noastre economice : „Tre ielile de producţie, fapt ce
noastră socialistă. cutării şi aprobării planuri apartamentele nu au fost di ne, să le orienteze căutările buie să facem totul pentru a diminuat numai în luna
în această vizită, secreta lor de sistematizare a ora mensionate potrivit noilor spre valorificarea bogăţiei de a introduce pretutindeni august economiile pe judeţ
rul general' al partidului a şelor. normative, elaborate la indi motive a artei noastre popu un riguros spirit de econo cu zeci de milioane lei,
fost însoţit de tovarăşa Elena Cadrul în care s-a desfă caţia sa, care prevăd supra lare. Secretarul general al mie, economisind orice
Ceauşescu, de tovarăşii Ion şurat această nouă întâlnire feţe locuibile mai mari şi partidului a relevat, totodată, între care cu peste 9 mi
Dincă, losif Uglar,' Ştefan a secretarului general al o mal judicioasă comparti necesitatea diversificării pe gram, orice ban, orice bob lioane lei la cheltuielile
Andrei, Vasile Patilineţ. partidului ou specialiştii şi mentare a încăperilor, după zone geografice a construc de grîu sau de fasole, asi materiale. Or, nu este per
Vizita de lucru din acest cadrele de răspundere din criterii funcţionale impuse ţiilor, in spiritul tradiţiilor gurând astfel folosirea cu mis ea unii să economi
sfîrşit de septembrie se în domeniul construcţiilor de de viaţă, tovarăşul Nicolae locale, al diferitelor arii et rezultate maxime a mijloa sească şi alţii să risipeas
scrie în preocupările condu locuinţe l-a constituit unul Ceauşescu a cerut din nou să nografice, în aşa fel încât celor materiale şi finan că ! Este aproape inexpli
cerii partidului nostru, ale to din noile ansambluri de blo se treacă la aplicarea pe sca clădirile ce se vor ridica în ciare pe care statul, po
varăşului Nicolae Ceauşescu, curi ce se înalţă în zona ră largă a unei asemenea viitor în toate regiunile pa porul nostru le destinează cabil cum, de pildă, colec
de a imprima vastei opere cuprinsă între Bulevardul concepţii. în acest sens, s-ia triei să se diferenţieze şi du tivul I.M. Barza, care pe 7
de construcţii de locuinţe, ce Armata Poporului şi Splaiul trasat sarcina de a se ana pă aspectul lor exterior, să dezvoltării economico-so- luni avea economii, a de
se desfăşoară cu intensitate Independenţei. Aici, în apro liză nemtirziat această si dobândească originalitate. ciale a ţării. Numai pe a- păşit în luna august, şi
pe întreg cuprinsul patriei, pierea corpului principal al tuaţie şi de a se trece la ge In dialogul purtat cu edi ceastă cale vom puica ob cheltuielile totale, şi cele
o concepţie nouă, diferită de Institutului politehnic, a fost neralizarea grabnică a folo lii Capitalei, secretarul gene ţine o creştere mai rapidă materiale. De asemenea,
cea practicată in trecut. In înălţat un bloc ale cărui fa sirii noilor proiecte de lo a producţiei, a venitului nu se poate justifica ac
întîlnirile sale cu proiectan ţade au fost executate din cuinţe mai confortabile, în ral al partidului a cerut, de naţional, a bogăţiilor pa
ţii, arhitecţii şi constructorii panouri prefabricate cu mo activitatea întreprinderilor asemenea, ca în această zo-. triei noastre, posibilitatea centuarea creşterii cheltu
nă a Bucureştilor să se rea
din Capitală, din celelalte a- dele ornamentale variate, in specializate • în construcţiile lizeze un ansamblu urbanis ielilor la I.F.E.T., „Vidra“
şezări urbane ale ţării, cu spirate din motivele 'arhitec edilitare. tic cuprinzător. de a ridica pe trepte tot Orăştie, industria cărnii,
edilii oraşelor, t o v a r ă ş u l turii noastre populare. In cadrul vizitei au fost mai înalte nivelul de trai întreprinderea de produc
Nicolae Ceauşescu a cerut cu Secretarul general al parti prezentate, de asemenea, to Pe întregul parcurs al a- material şi spiritual al ţie şi industrializare a le
insistenţă să se treacă la a- dului vizitează acest bloc, e- varăşului Nicolae Ceauşescu cestei noi vizite de lucru, to poporului". gumelor şi fructelor Ha
piicarea unor principii de xaminează soluţiile propuse numeroase modele de pa varăşul Nicolae Ceauşescu, ţeg. La „Vîscoza“ Lupeni
estetică modernă a construc de specialişti pentru diver nouri prefabricate pentru fa tovarăşa Elena Ceauşescu au Marea majoritate a co
ţiilor, care să aibă la bază sificarea şi înfrumuseţarea ţade şi balcoane, realizate fost întâmpinaţi eu alese sen lectivelor de muncă hune- s-au înregistrat în 8 luni
elementele arhitecturii tra înfăţişării construcţiilor edi potrivit indicaţiilor date de timente de stimă. Sute de dorene acţionează cu răs peste 7,7 milioane lei chel
diţionale româneşti, sporirea litare. Jocul de volume şi secretarul general al parti constructori ai acestui mare pundere şi perseverenţă tuieli neeconomicoase, iar
confortului lor. S-a relevat linii, varietatea modelelor dului cu prilejul repetatelor şantier de construcţii de lo cu 1 milion lei au fost de
că efortul susţinut pe care geometrice folosite, a ele sale întâlniri de lucru cu ar cuinţe din Capitala — intre pentru reducerea consu păşite costurile la sulfura
statul nostru îl face pentru mentelor ornamentele, a cu hitecţii, proiectanţii şi con ei aflîndu-se şi oei care au murilor şi cheltuielilor
a pune an de an un număr lorilor — toate concură la structorii care lucrează în venit din <alte judeţe ale ţării materiale, pentru gospodă de carbon, la * întreprinde
tot -mal mare . de apartamen individualizarea blocului in acest domeniu. Ele au fost să ajute la vaste operă de rirea judicioasă a fonduri rea de morărit şi panifica
te la dispoziţia populaţiei şirul construcţiilor ce-1 în executate di.n materiale noi, modernizare şi sistematizare lor băneşti, obţinînd de la ţie cheltuielile neeconomi
trebuie să fie susţinut de e- conjoară. In cursul dialogu frumoase şi rezistente, fiind a Bucureştiului — l-au în o lună la alta economii tot coase se ridică la peste
forturile creatoare ale arhi lui purtat aici, ministrul ma mult mai uşoare decît cele conjurat ou profundă dra 200 00*0 lei, la I.P.I.L.F. Ha
tecţilor şi constructorilor, terialelor de construcţii arată care se realizau înainte. goste pe tovarăşul Nicolae mai substanţiale. La I.M. ţeg se cheltuie cu aproape
chemaţi să elaboreze soluţii că toate tipurile de panouri Apreciind strădaniile spe Ceauşescu, au aplaudat şi o- Hunedoara, de exemplu, e-
inspirate care să asigure o prefabricate din care s-a e- cialiştilor, secretarul general vaţionat puternic, dând ex conomiile la i 00*0 lei pro 55 lei la fiecare 1000 lei
mai mare varietate în- as xeeutat acest bloc pot fi rea al partidului remarcă, în a- presie sentimentelor de re ducţie marfă se ridică pe producţie marfă mai mult
pectul clădirilor, pentru ca lizate în serii mari, la scară cclaşi timp, monotonia for cunoştinţă profundă faţă. de 8 luni la 41 lei la cheltu decît este planificat.
a-cestea să constituie un me industrială. Apreciind că a- melor unor ornamente, abun grija neobosită a conducerii ielile totale şi la 15,30 lei Reducerea cheltuielilor
diu ambiant cit mai plăcut, ceastă realizare reprezintă un denţa de linii geometrice lip partidului, a secretarului său la cele materiale, la I.V. de producţie, a consumu
să fie frumoase, trainice, început, tovarăşul Nicolae site de expresivitate, nefolo- general, faţă de crearea unor Călan de 8,40 lei şi, res rilor de materii prime, ma
funcţionale. Pe această temă, Ceauşescu relevă, în aceiaşi sirea în suficientă măsură a condiţii tot mai bune de teriale, energie, combusti
secretarul general al parti- timp, necesitatea de a diver- modelelor Inspirate din arte viaţă a întregului popor. pectiv, 8,20 lei, la fabrica
de produse refractare din bil, este o acţiune în care
Baru la 27,40 lei şi, res trebuie antrenată întreaga
pectiv, 64,50 lei, la I.U.M. masă de angajaţi, toţi oa
Petroşani la 13,30 şi, res menii muncii. Ea nu este
pectiv, 44,00 lei. In luna o problemă care poate fi
ÎN INTERIORUL august a sporit volumul e- soluţionată doar de către
conomiilor la cheltuielile economişti. Toată lumea
materiale la C.S. Hunedoa trebuie să înţeleagă — aşa
ZIARULUI: ra, unităţile direct aparţi după cum sublinia secre
nătoare Centralei minereu tarul general al partidului
rilor Deva, la Ţesătoria de
® Adunări de dări mătase Deva şi, bineînţe (Continuare in pag. a 2-a)
de seamă şi ale
geri în organiza
ţiile U.T.C. Plenara gu activul Comitetului
© Mandatul de de
putat — onorat în municipal de partid Petroşani
HUNEDOARA — Vedere din Micro 7. mod exemplar Ieri, a avut loc la Petro C.C. al P.C.R.,'Gheorghe Pa
şani plenara cu activul Comi nă, membru al Comitetului
Am consultat programul La recoltări şi msămînţări asigurat suficient front de tetului municipal de partid, Politie Executiv al C.C. al
de acţiuni în agricultură lucru în vederea însămîn- la care au participat membrii P.C.R., preşedintele Consiliu
lui Central al Uniunii Gene
Comitetului
de
municipal
stabilit de Consiliul popu ţării griului. partid şi ai comisiei de re rale a Sindicatelor, ministrul
lar al comunei septembrie Programele zilnice de lucru Faţă de programul sta vizie, membrii birourilor co muncii, I’lie Rădulescu, prim-
Şoimuş
pentru luna bilit — am desprins din mitetelor orăşeneşti de partid, secreter al Comitetului jude
a.c. Asupra stadiului în dialogul cu preşedintele secretarii organizaţilor de ţean Hunedoara al P.C.R.,
care se găseşte realizarea C.A.P. Şoimuş, Teofil Mun- partid din unităţile econo Constantin Băbălău, ministru]
Iui nu ne-am putut însă să fie îndeplinite ireproşabil! teanu — sînt unele restan mice, cadre de conducere minelor, petrolului şi geolo
giei.
din organizaţiile de masă şi
edifica pe deplin deoarece ţe, care pot fi însă recu obşteşti locale, directori, şefi Plenara a dezbătut, cu e-
în ziua de 27 septembrie cunoscute cîteva din pre dovan, Martin Andax, Iu- perate, îndeosebi la însă- de sectoare, maiştri, mineri xigenţă şi responsabilitate
a.c., după ora 17 (înainte ocupările şi realizările la liu Magda, Horia Cutean, mînţări. şefi de brigăzi din întreprin comunistă, în spirit critic şi
se ţinuse o şedinţă pe te zi ale mecanizatorilor. In Vasile Dumitraş şi alţii lu La C.A.P. Bîrsău, centrul derile miniere, activişti do autocritic sarcinile ce revin
me de agricultură în plină cursul zilei de ieri s-a ter crează cu răspundere şi de greutate al activităţii partid. Au fost, de aseme organelor şi organizaţiilor de
partid, de masă şi obşteşti,
zi bună de lucru în cîmp minat semănatul orzului conştiinciozitate la execu s-a deplasat la recoltatul nea, prezenţi activişti ai C.C. consiliilor oamenilor muncii
— n.n.), preşedintele con la C.A.P. Şoimuş şi Bejan. tarea lucrărilor agricole, porumbului, deoarece pe al P.C.R., ai Comitetului ju din întreprinderile miniere
deţean de partid, cadre din
siliului popular, vicepreşe Ineepînd de azi forţele se folosind din plin ziua-lu- 60 ha urmează să fie însă organele centrale de stat. pentru realizarea indicatori
dintele şi ceilalţi angajaţi concentrează la însămînţa- mânţat grîu după această ale organizaţiilor de masă şi lor de plan pe acest an şi
au plecat fiecare cu trebu mină, ţinînd seama că sânt cultură. In prima zi (28 obşteşti, din insituţiile jude Întregul cincinal, în lumina
rile lor. tul griului. Tractoriştii unele -decalaje ce trebuie septembrie a.c.) s-a strîns ţene. indicaţiilor deosebit de pre
Laurean Dancea, Ion Pan- La lucrările plenarei au ţioase date de secretarul ^ge
Şeful secţiei de mecani recuperate. Şeful secţiei producţia de pe circa 5 ha. participat tovarăşii Iile Ver- neral al partidului, tovarăşul
zare de la C.A.P, Şoimuş, tea, Vladimir Morar, Va îşi exprima îngrijorarea det, membru al Comitetului
Aurel Dobîrtă, ne-a făcut sile Ifrim, Gheorghe Mol- pentru faptul că nu este (Continuare în pag, a 2-a) Politic Executiv, secretar al (Continuare îrl pag. 4)