Page 39 - Drumul_socialismului_1977_09
P. 39
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 I
Pag. 2
MANDATUL DE DEPUTAT - ONORAT ÎN MOD EXEMPLAR |----------------------------
^ UNDE ESI
îndeplinirea Înaltelor răspunderi sociale J Planificînd
ţ struiască un
u 1
cu eare au fost investiţi-o permanenţăL^,, " adăpostirea
H fl fi j s-au îngrijit
in activitatea deputaţilor t sare. Constri
narea cu m<
Deputaţilor, în calitate de către interlocutorul şi 120 ha fineţe, combate- i ^c^ipseşte
£ ;
de aleşi ai obştei, le revin nostru, se află tovarăşul rea excesului de umiditate ) constn ui ,
înalte îndatoriri şi răspun Samoilă Dragotă, din cir pe 70 ha, întreţinerea dru- ) . Dreg
deri sociale în exercitarea cumscripţia electorală nr. murilor şi curăţirea şanţu- _ £
s ar
a
mandatului ce le-a fost 17 Silvaşu de Sus, care rilor, plantarea de P° structori pri
mi
încredinţat de alegători. este şi secretarul comite ş.a. i rii din sat ?
Acest mandat trebuie o- tului de partid de la C.A.P. O activitate la fel de ţ
DEVA. Vedere din cartie rul Dacia. Foto: VIRGIL ONOIU norat în mod exemplar, din acest sat. Âşa cum bună desfăşoară şi deputa- i
justificînd .prin întreaga este şi firesc, în prim-pla- tul Ladislau Moghioroşi, , PRACTIC
activitate încrederea acor nul activităţii sale, Samoi tehnician la S.G.C.L., din 1
Cultivarea entuziasmului, dată de către cetăţenii ca lă Dragotă a pus şi pune circumscripţia electorală l în ziua d.
re i-au investit cu dreptul
înfăptuirea sarcinilor stabi
nr. 11 Haţeg. In primul i septembrie z
răspunderii şi seriozităţii de a-i reprezenta în or lite de Congresul al Xl-lea î'înd, el îşi' aduce contri- > va ZU 1 care a
al partidului pentru agri
ganul local al puterii de
buţia ia realizarea sarci- \ — Petroş
noastră
cultura
socialistă
stat — consiliul popular,
într-o convorbire pe aceas privind creşterea mai ac nilor economice ale unităţii l ducător auto
unde munceşte. Colectivul ? La întoarcei
Adunarea generală a or Iată o iniţiativă care tele de muncă ale tineri centuată a producţiei agri din care face parte a de- \ d_ In Petro,
e
ganizaţiei de bază U.T.C. fostului birou nu i-a suge lor de la secţia termotehni- tă temă, tovarăşul Cor- cole vegetale şi animale,
, ,
de la secţia termotehnică rat nimic. Aici era şi este că pentru a sublinia o altă neliu Artenie, vicepreşedin păşit planul la producţia i fa cdt Ponşt
e
a C.S. Hunedoara a avut terenul dezvoltării unor idee care poate sta în a- te al biroului executiv al reducerea cheltuielilor ma globală pe 8 luni cu 474 000 l ” 1 en< ~, . pe j
u
!’ :
loc. A fost ales noul birou fapte tinereşti, al formării tenţia biroului organizaţiei Consiliului popular al o- teriale, sporirea veniturilor lei, iar ia prestaţii de ser- f:f . dato a t
f
° ,
şi s-a adoptat' programul de modele, care apoi să fie de bază : de mai multă raşului Haţeg, ne spu şi ridicarea eficienţei în vicii către populaţie cu ^ at rl cel !ţ}''
:
) lei. împreună cu ce- ,
de activităţi. Cu. toate a- supuse, în adunări, dezba vreme birourile care se nea : „Avem deputaţi îii tregii activităţi economice 94 000 c h,tatea Ma
. ,
cestea sau tocmai pentru a- teri, mese rotunde etc. a- succed de la alegeri la ale consiliul popular care par a- C.A.P. Munca desfăşura tăten u şi lucratorii de la / _ l za zilei de c
ceasta propunem biroului ten iei tuturor tinerilor din geri se copiază unul pe al ticipă în mod activ la în tă de cooperatori, în frun S.G.C.L. şi-a adus o con 'autogara din
a
organizaţiei de bază o te secţie pentru a fi generali tul, lormîndu-se aici ' un treaga activitate a organu te cu deputatul lor, se con tribuţie" importantă la exe- i - ■ 1 sa-i mai face -
mă de acţiune de jungă zate. Este un temei al stil de muncă şablonard, lui iocal al puterii de stat, cretizează şi în acest an, ca cutarea unor lucrări de or I tă“ : unui n
durată, anume să se ocupe muncii de educaţie cu ma ,stereotip. Se repetă aceeaşi la dezbaterea problemelor şi în cei anteriori, în ob din edilitar-gospodăresc şi ; ,,, , si L .
lo
Hn Ha
cu toată seriozitatea şi răs re putere de convingere. problematică — extrem de înscrise pe ordinea de zi a ţinerea unor rezultate bu de înfrumuseţare. Intre a- ţ
punderea de cultivarea în redusă —, cu aceleaşi mo sesiunilor, la adoptarea ho- ne în producţie. Astfel, la cestea se numără lucrările ( F
,u
rîndul tinerilor a entuzias dalităţi, la fel de reduse, tărîrilor şi deciziilor, fac cultura .griului planul a executate prin muncă pa- ' ‘ bilete ac
a n a
mului în muncă, în viaţă. Adunări ceea ce conţine răul de a propuneri, critică, solicită fost depăşit cu 500 kg/ha, triotică la construcţia po- U’ . ~ ^ .
Pare paradoxală o astfel toci atenţia, iniţiativa, de sprijin în soluţionarea u- C.A.P. Siivaş ocupînd lo dului de peste rîu] Galbe- I tnmiţmdu-i
de ocupaţie tocmai în or a forma tendinţa staţionă nor probleme de larg inte cul I pe judeţele din zona na, din centrul oraşului, i autobuz, agi'
ganizaţia de tineret, dar de dări de seamă rii, imobilităţii şi minimei res obştesc ridicate de ce a' Ii-a, iar planul anual la cele de ia baza de agre-)J' , I I
G masul a
e
ani
numai pare. Şi mai poate şi alegeri rezistenţe. Aşa se explică tăţenii din circumscripţiile producţia de lapte marfă ment, teatrul de vară, sta- U ,P^ F -
ul
părea abstractă, greu de a- de ce în adunare tinerii lor. De asemenea, în colec a fost îndeplinit cu 4 luni dion ş.a., vaioarea lucră- i pectivei cas
pu'cat de undeva şi con în organizaţiile îşi găsesc alte preocupări, tivele în care muncesc mai devreme, livrîndu-se rilor efectuate numai cu J vec lp n au
dusă. prezenţa multora din ei sînt în fruntea acţiunilor, suplimentar pînă acum pe cetăţenii din circumscripţia \
Pentru a coborî pe plat fiind de-a dreptul formală. mobilizează masele la rea ste 20 0C0 litri. De aseme electorală nr. 11 ridieîn- (
forma faptelor, mult mai 0.T. 0. Acestea sînt doar ci te va lizarea prevederilor pianu nea, a fost realizat şi de du-,se la peste 200 000 lei. !
convingătoare, vom recurge elemente care pot fi folo lui de dezvoltare eeonomi- păşit planul la producţia Activitatea deputaţilor 1
la cîteva elemente oferite site de biroul organizaţiei co-socială în profil terito de carne. O atenţie deose este multilaterală, cuprin- ţ ( g g tjm]
e
de adunare. Darea de seamă semnala de bază în direcţia culti rial a oraşului, a sarcinilor bită s-a acordat şi se acor zînd o arie largă de pro- i topul“ ac
ijS
Tinerii au ascultat o da un alt fapt; tînărul loan vării entuziasmului, răs d _ producţie şi angajamen dă desfăşurării unei acti bleme. a căror soluţionare 1 j^joi ; tem
s n
re de seamă, scrisă şi citi Zgîmbău, care a lucrat în punderii şi seriozităţii în telor luate în întrecere în vităţi susţinute în vederea implică angajarea plenară ţ Dimii),
tă într-o notă şablonardă, această secţie, lipsea une muncă, în. viaţă.'El lucrea unităţile economice unde realizării, prin munca pa a tuturor — deputa i şi ce- l
1
monotonă, ştearsă, cu timi ori nemolivat sau întlrzia ză cu tineri care pot să-l sînt angajaţi. triotică a locuitorilor, a u- tăţeni. Numai acţionînd /
de încercări de critică şi de la lucru. Este. utecist. A ajute î.n abordarea mai între deputaţii consiliu nor lucrări de larg interes împreună cu obştea şi în 1 AŞTEP
autocritică. între altele, bi lipsit, ■ pînă când i s-a des profundă şi mai variată a lui popular orăşenesc cu o cetăţenesc Pînă în prezent interesul ei. deputaţii îşi l ' CE/
roul organizaţiei de bază făcut contractul de mun realităţii. bogată şi rodnică activita au fost executate aseme îndeplinesc cu cinste înăl- i
semnala în darea de sea că. în adunare .s-a spus că CORNEL ARMEANU te, aşa cum ni s-a relatat nea lucrări, cu participa iele îndatoriri şi răspun- 1 Locatarii
mă că din rîndul tinerilor biroul organizaţiei de ba rea cetăţenilor, în valoare deri sociale ce io revin. ^ blocurile 21
termotehnicieni s-au con ză s-a ocupat de el, dar că de 165 000 lei, între care: i 41, 41-bis
stituit două formaţii care curăţirea a 100 ha păşuni N. BADIU ^Deva aşteaf
au şi fost declarate ale ti această muncă n-a dat re Pretutindeni , un riguros ţsă vină ziu.
neretului, cum sînt cup zultate. Convingerea lui I vor benefic
toare, baterii etc. ale tine Gbeorghe Medrea, membru 1 caldă. Dese
retului. Numai că biroul a al fostului birou, este însă spirit de economie <<• < «MS* f i i ' ' > gîSSSŞgj S w " ' -> v t sesizări la
că s-a început prea tîrziu
uitat de acest germene de şi că nu s-au folosit sufi ^ ca şi la co
iniţiativă, lăsînd formaţii {Urmare din pag. 1) politice, a propagandei
le să-şi vadă de treabă ciente mijloace pentru în pentru introducerea unui i municipal
cum or şti ele. Nu se ştie dreptarea lui. Nici adu spirit riguros de economie, 1 răspuns fa;
dacă ele urmăresc ceva a- narea generală de U.T.C. la consfătuirea de lucru cu organizaţiile de partid, de ^ sute' de pc
nume prin constituire, cum n-a fost folosită pentru a- activiştii şi cadrele din do sindicat şi ale U.T.C. este să benefici'
muncesc ele, cum se sti ceasta. Cert este că Zgîm meniul educaţiei politice, necesar să treacă de la )la care de
ţ (Adalbcrt I
mulează aici răspunderea bău a plecat şi că aceasta -al propagandei şi ideologi chemări şi îndemnuri ge-
în muncă, ordinea şi dis reprezintă un „rebut“ al ei — că fără o reducere a fteraîe la indicarea precisă »
ciplina, cum răspund tine muncii organizaţiei. cheltuielilor de producţie, a domeniilor în care se l| POFTI'
rii cerinţelor în secţiile pe De ce, oare, organizaţia a cheltuielilor materiale, cere concentrată mai mult
care le deservesc. Dealtfel, nu şi-a făcut un titlu de fără introducerea unui spi atenţia în lupta pentru \ La lotul
tînărul Simion Gabor, ca ambiţie din recuperarea rit temeinic de bună gos combaterea risipei de ori ^ ma siderui
re a luat cuvîntul în adu tînărului ? De ce n-a de-' podărire, de reducere a ce fel, precum şi a modu ■/ !■ Is-a înfiinţ;
nare, amintind biroului li dansat la timp o acţiune consumurilor şi fără a lui concret în care trebuie iii- J nă, la cai
nele îndatoriri ce-i reve energică pentru recuperarea spori în mod serios, pe a- acţionat. De asemenea, se I mulţi cons
neau'- în legătură cu echi lui Zgîmbău ? Nu are ea ceastă bază, eficienţa acti 1 ei servesc
pele tineretului, spunea în forţa necesară pentru vic vităţii economice nu se impune ca în toate uni
tre altele : torie într-o astfel de bătă vor putea asigura creşte tăţile în care se depăşesc . : . , |dă. Toate
şi
consumurile
cheltuielile
— Eu fac parte clin e- lie generoasă ? Creu de rea venitului naţional şi a ■ .' V / ’-'T ‘ '. ţ:‘ r .v i dar, aşa f
ehipa de tineret de la elec- crezut, atîta vreme cît or posibilităţilor ca societa dc producţie, organizaţiile \ mulţi cons
dc partid, grupele sindi
trofiltre şi avem rezultate ganizaţia are în compo tea să poată dispune de cale, consiliile oamenilor Irea este dc
Modicul stomatolog Cristian Constantin eseu şi asistenta
bune. Nu ştiu de ce echi nenţa sa tineri bine in-' un venit cît mai mare atît muncii să analizeze în pro medicală lâvia Stoenescu, de la Spitalul clin Vulcan, cxeeu- )nică în u;
pa nu s-a văzut, nu s-a struiţi, dotaţi cu pasiune şi pentru dezvoltare, cît şi funzime cauzele, să stabi tind o lucrare dificilă la unul clin pacienţi. ţgust şi co
ştiut de ea. Aici munceau inteligenţă. pentru ridicarea nivelului Foto : ŞTEFAN NEMECSEK aceasta
şi doi membri ai biroului Am recurs doar la aces de trai. lească măsuri eficiente şi ţ mai semne
organizaţiei de bază. te două exemple din fap- în desfăşurarea muncii să se treacă neîntârziat la t ducerea c
înfăptuirea lor.
nu s-a au
Programele zilnice de lucru \ (G. Ignat).
larna_se_apropie j„ f ^ gffo \
GQ s a & se \ IN i
să fie îndeplinite ireproşabil! \ Gazeta
\ C.A.P. Va
construcţia adăposturilor pentru animale (Urmare din pag. 1) ii / de multă
In fruntea acţiunii s-au si pe întreaga suprafaţă pla- ) mat. Nim
nificată — n.n.) vor creşte ţ minteşte <
în vederea asigurării a- şi pardoselii, fapt ce pune Jeledinţi. Spini şi Ohaba, Evident, am adus în a- tuat cooperatorii Gabor simţitor, deoarece în uni- i fost văzut
dăpostirii î^, bune condiţii şi acum sub semnul între toate aflîndu-se în faza de tenţia factorilor răspunză Ionel, Petru Hăncllă, Vi- tate există forte disponibi- i la rubrici
a întregului efectiv de a- bării darea la timp în finisare. tori de soarta investiţiilor chenti Benţa, Martonoşi ie care vor fi mobilizate \ are inscri
nimale,-s-a prevăzut ca în funcţiune a grajdului res în cooperativele agricole Varvara, Ianoş Gheorghe, la aceste lucrări. De men- i l concur
a
cooperativele agricole să pectiv. Cu toate că s-a ter Cu întîrziere inexplicabi situaţiile care reclamă o Petru Gîţ, Gabor Nicolae ţionat şi faptul că odată > celor din
fie puse în funcţiune în a- minat (după mari întîrzieri lă s-a început construcţia maximă mobilizare de for şi alţii. Unii dintre aceş cu recoltatul porumbului ţ daclie al
ceastă toamnă adăposturi — n.n.) construcţia grajdu în regie a grajdului la ţe în scopul impulsionării tia, împreună cu membrii s-a organizat şi transpor- i ^ c q
cu
na
cu 1 847 locuri pentru bo lui pentru 200 capete bo C.A.P. Brad, unde s-au a- de familie, în aceeaşi zi cu tul la baza de recepţie a ? există şi
vine şi 8 600 locuri pentru vine la C.A.P. Sîntămăria- sigurat materialele, dar nu ritmului de execuţie şi ur culesul ştiuleţilor au tăiat cantităţilor destinate fon- )
gentării punerii în func
ovine. Fireşte, acum cînd Orlea, din cauza lipsei de este executată nici zidăria. ţiune a obiectivelor plani şi cocenii pentru a putea dului centralizat ai stătu- 1 j Gntaşi ş
1
se apropie cu paşi repezi preocupare a conducerii u- Restanţe îngrijorătoare se ficate. O preocupare susţi elibera cît mai repede te lui. Angajarea culturii po-i Ie1, F ,
11 0
anotimpul friguros, se pu nităţii nu s-a asigurat din întîlnesc şi la construcţia nută se impune însă şi renul. rumbului în acord global 1 pe . in
ne întrebarea : în ce sta fonduri proprii partea de saivanelor. Deşi dispuneau pentru pregătirea celorlal Inginerul şef al C.A.P., cu cooperatorii şi mecani- ^ r" ’ se
diu se găseşte construcţia contribuţie necesară procu de condiţii să termine obi Lenghel Toma, a ţinut zatorii a constituit o i.m- t , de . pon
adăposturilor planificate? rării racleţilor şi instalaţi ectivele prevăzute, condu te adăposturi în vederea să evidenţieze răspunde portantă pirghie de co- > iea la 111
iernării animalelor, pentru
La această întrebare con ei de muls (?). cerile C.A.P. Rîu de Mori, rea deosebită dovedită fa interesare pentru sporirea ) torilor) oi
ducerea C.A.P. din Aurel O bună parte din adă Sohodol, Boz şi Ohaba au intensificarea ritmului lu ţă de calitatea lucrărilor producţiei la hectar. I completat'
Viaicu (preşedinte Aurel posturi sînt executate de lăsat realizarea investiţiilor crărilor de modernizare în efectuate a mecanizatoru ac
Evident, acţionînd zilnic )
- De c
Mnriş) nu poate da un răs către Oficiul de îmbună la periferia preocupărilor. ferme şi mecanizarea pro lui Pamfil Cepălău, care în baza programelor con- i atîta indi
ceselor de lucru în secto
puns cît de cît satisfăcă tăţiri funciare şi proiectări Surprinde cu atît mai mult rul de- creştere a animale la semănat respectă cu crete de lucru stabilite de l tatea cele
tor. deşi construcţia graj în construcţii agricole. Prin pasivitatea consiliilor de lor, de modul cum sînt re stricteţe tehnologiile sta ’ de gazeta
dului pentru 1-24 capete impulsionarea ritmului de conducere respective dacă \ completai-
bovine a început din anul lucru pot şi trebuie să fie ţinem seama că unităţile a- zolvate aceste probleme de- bilite. Interlocutorul ne-a le pentru agricultură, se
trecut. S-n tărăgănat însă date grabnic , în folosinţă mintite nu pot adăposti în pinzînd hotărîtor înfăptui asigurat că ritmul de lucru cer în continuare eforturi ^ tabelelor
Tîrcob).
nepermis de mult realiza grajdurile ce se construiesc condiţii corespunzătoare rea obiectivelor cuprinse la recoltatul porumbului susţinute în vederea im- i
în programul judeţean de
rea umpluturilor, a iestelor la C.A.P. Cristur, Batiz, întregul efectiv de ovine. dezvoltare a zootehnici. şi ia semănatul griului (or pulsionării recoltatului şi '
zul şi culturile pentru ma-
însămînţărilor.