Page 4 - Drumul_socialismului_1977_09

Pag. 4
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6186 C

....-..... .
dialog cu
ESSBML-s
Pe agenda de lucru a unităţilor economice — înfăptuirea ©easrgţsral
Răspuns
sesâîa
hotârîrilor Congresului consiliilor oamenilor muncii
muncitoresc ia TELEFONU
Mecanizarea şi automatizarea producţiei — măsurile de majorare mai multor locuit
Propunerea pe c
te. Ea se referă 1
In atenţia întregului colectiv a retribuţiei telefon public la
litate, de unde să
gătură cu Haţegi
instalaţia respecţi
Cincinalul revoluţiei tehnico- zare şi automatizare a producţiei ţia de utilaje miniere — în mare evidenţiază electricienii Ana Vi- rece şeful staţiei
ştiinţifice reclamă preocupări la I.U.M. Petroşani faptul că, în parte sporită şi diversificată — lan şi Gorboi Bela, lăcătuşul cetate are un ase
susţinute în toate unităţile eco­ general, aici se realizează produ­ se stabilesc sarcini şi măsuri de Ioan Branga, strungarul Lengyel (Urmare din pag. 1) fonic. Ne este f
nomice în direcţia mecanizării şi se de serie mică şi foarte mică, creştere a vitezei de asimilare Alexandru şi alţii. telefon public, at
automatizării proceselor de pro­ unele chiar unicate. Dar experi­ prin întărirea şi îmbunătăţirea Ca urmare a măsurilor şi pre­ LUNA DE VÎRF PENTRU rilor satului, cit
ducţie — factor determinant al mentatul colectiv de aici a găsit cooperării cu unele firme econo­ ocupărilor susţinute ale întregu­ sosesc în Subcetai
creşterii productivităţii muncii şi suficiente soluţii — şi rezervele mice specializate din -ţară şi din lui colectiv de a mecaniza şi ENERGETICIENI loace de locomc
diminuării efortului fizic, al spo­ nu-s epuizate — pentru ca flu­ străinătate. automatiza producţia, productivi­ (IOAN ŞCHIOPU
ririi eficienţei economico-finan- xurile tehnologice să fie în cea Ampla şi complexa acţiune de tatea muncii a marcat, în ulti­ Luna august a fost pentru ener-
ciare a întreprinderilor. Această mai mare parte mecanizate şi mecanizare şi automatizare eâte mii doi ani, creşteri însemnate. geticienii de la Mintia o adevărată UN GEST
cerinţă prioritară In unităţile in­ automatizate. „în secţia mecani­ susţinută cu rezultate deosebite Astfel, dacă acum trei ani, de perioadă de vîrf în activitatea pro­
dustriale este privită cu răspun­ că II, de exemplu — ne spunea de către atelierul de automati­ exemplu, productivitatea muncii ductivă. Mobilizîndu-şi toată capa­ Călătorind cu
dere şi înaltă exigenţă la între­ maistrul principal Alexandru De- zări, aflat şi el în extindere, şi nu se realiza la I.U.M. Petro­ citatea de muncă şi organizatorică, Băiţa spre Brad,
prinderea de utilaj minier Pe­ şani, pe primele 8 luni ale lui accentuînd pe buna întreţinere şi foarte rău, aveam
troşani. 1976 ea a fost realizată şi depă­ Printre cei ce au
Referindu-se la sarcinile com­ şită cu 4,52 la sută, pentru ca în exploatare a utilajelor şi instalaţii­ primul ajutor a fc
plexe ce revin întreprinderii pe Creşterea productivităţii muncii — indicator perioada similară a acestui an lor, pe o riguroasă disciplină teh­ tobuzului, Consl
linia mecanizării şi automatizării să înregistreze o depăşire faţă nologică şi a muncii, ei au livrat Pentru gestul lui
producţiei, precum şi la preocu­ de plan de aproape 13 la sută. sistemului energetic naţional. în îi mulţumesc din
pările majore ce se depun pen­ determinant al sporirii eficienţei economice Această creştere are la bază, luna august, 22,5 milioane kWh e-
tru îndeplinirea lor, inginerul printre alţi factori, sau poate în nergie electrică.
Gheorghe Olariu, directorul uni­ primul rînd, procesul de mecani­ Ei a Intri
tăţii. releva : zare, modernizare şi automatiza­ RODNICIE IN PARCHETELE
— Acest proces se realizează mgler — toate maşinile unelte — de atelierul de proiectare tehno­ re a producţiei. Toate la un loc FORESTIERE
din mers şi cu eficienţă ridicată. de la strunguri şi freze. şi pînă logică, ale căror preocupări şi au permis ca, de la începutul a- orgi
Problema centrală o constituie la maşinile de găurit şi de recti­ realizări se regăsesc nu numai cestui an, I.U.M. Petroşani să ob­ Şi muncitorii forestieri şi-au am­
îndeplinirea programului de în­ ficat — au fost reamplasate pe în activitatea întreprinderii, ci şi ţină o producţie globală supli­ plificat preocupările în ultimele
desim, respectiv instalarea de grupuri, în flux tehnologic con­ în cea a unităţilor miniere din mentară de peste 38 milioane lei luni, obtinînd rezultate bune în DESPItE IN
maşini şi agregate în. spaţiile fo­ tinuu. şi repartizate pe brigăzi, bazin. (6,1 milioane numai în luna au­ producţie. La Orăştie şi Hunedoara, UNOR ASIGUR
losite Rină nu de mult ca locuri în cîte 3 schimburi. Oamenii ştiu — Deşi tînăr — ne spunea in­ gust), un volum de maşini şi u- la Dobra şi Pui, la Haţeg şi în Va­
dc depozitare, căi de acces sau din timp ce au de făcut şi îşi ginerul Nicuşor Vulpe, şeful ate­ tilaje peste plan de 138 tone şi lea Jiului, în toate parchetele fo­ „Pe ce perioat
în zone nefolosite; ceea ce va în­ organizează munca în cele mai lierului de automatizări — co­ beneficii suplimentare de aproa­ restiere, munca a fost fructuoasă. cheia asigurarea
semna. în acest cincinal, ocupa­ mici amănunte, iar rezultatele lectivul nostru se străduieşte şi pe 6,5 milioane lei. Astfel pe cele 8 luni ale anului, plexă a gospodă
rea cu capacităţi productive, în sînt pe măsură". obţine bune rezultate în activi­ Dar, la I.U.M. Petroşani dăi­ colectivele I.F.E.T. Deva au reali­ întrebat cititorul
spaţiile actuale, a peste 3 G00 mp. în aceste zile, ţinînd seama de tatea de asigurare cu elemente nuie convingerea că sînt' posibi­ zat peste sarcinile de plan la zi din Orăştie, la >
Dar acest proces nu se realizea­ cerinţele sporite ale mineritului de automatizări a produselor în­ lităţi mai mari, că se poate mun­ aproape 400 mc cherestea şi 411 mc pundc : „Asigura
ză oricum, ci prin reamplasarea Văii Jiului de utilaje noi, de ma­ treprinderii şi a utilajelor de la ci mai mult şi mai bine, că pro­ lemn de mină. Ei îşi sporesc efor­ complexă a gosj
unor maşini şi utilaje pe grupuri re randament şi eficienţă, ca şi toate unităţile miniere, pe care ductivitatea muncii, producţia turile în întâmpinarea Conferinţei cheie pe o peri.
şi pe capacităţi de producţie, prin de recomandările conducerii de le deservim. Munca noastră în­ materială pot înregistra noi şi Naţionale a partidului şi aniversării La cerere, însă,
organizarea activităţii lor în flux partid şi de stat privind urgen­ seamnă uşurarea muncii mineri­ însemnate creşteri valorice. Pen­ a 30 de ani de la proclamarea Re­ poate încheia şi
.şi încadrarea cu personal de înal­ tarea programelor de asimilare lor, înseamnă utilaje mai uşor tru realizarea acestor creşteri se publicii. mai mică, dar n
tă calificare, prin asigurarea co­ şi diminuarea importurilor, in de mînuit, mai economice. Acest acţionează cu hotărîre şi perse­ trei luni".
respunzătoare cu comenzi. întreprindere se reconsideră pro­ verenţă pe toate căile, la toate
S-ar putea invoca drept o di­ blemele mecanizării şi automa­ lucru îl ştim toţi angajaţii co­ nivelurile. In ce coni
ficultate în procesul de mecani­ tizării, se reprogramează produc­ lectivului, din rindul căruia se DUMITRU GHEONEA Prima ediţie a DIURNA DE
Minerii Lenei din linia întîi expozlţieî-tîrg judeţene „Jie-a întrebat
privind creşterea
Si
Colectivul minei Lonea se bucură dicării nivelului de trai al acestui ze şi disciplineze brigada, să o con­ renţe de organizare. Cu oamenii animalelor
ie o îndelungată tradiţie munci­ destoinic detaşament muncitoresc ducă la succese deosebite". Notăm săi, şi ei harnici şi ascultători, a
torească de abnegaţie şi hărnicie. — stimulează puternic pasiunea şi alte nume de brigadieri destoinici, reuşit să crească randamentul zil­ ® „Am un fr.
^Ani la rînd, minerii loneni s-au dăruirea în muncă ale minerilor. buni organizatori ai producţiei, ca­ nic de la 5 tone la 7 tone/om“. Sîmbătă şi duminică, respectiv care mi s-a defe
situat în rindul fruntaşilor Văii Ji­ Ca urmare un mare număr de re se bucură de stima şi preţui­ — Deci, în condiţiile noului pro­ in 10 şi 11 septembrie a.c., la de garanţie. La .(
ului. Hotăriti şi curajoşi descope­ brigăzi îşi realizează decadal, zilnic, rea ortacilor, ou care obţin fru­ gram de lucru de 6 ore în subte­ Cristur va avea loc prima ediţie servirea" din Lu.
ritori ai cărbunelui din pîntecul sarcinile de plan, obţin însemnate moase succese în muncă : Traian ran, se pot obţine rezultate... a expoziţiei-tîrg judeţene pri­ că trebuie schim
munţilor Parîng, ei îl caută şi acum sporuri de producţie. împreună cu Molnar — de la sectorul II, Pop — Cu citeva condiţii hotărâtoare termen de 60 z
şi-l aduc la ziuă, ca hrană de preţ tovarăşul Andrei Colda, secretarul Ion lui Pavel şi Iosif Bucur — de — explică inginerul Aurel Brînduş, vind creşterea animalelor, orga­ trecut, dar nu s
a industriei. De curînd, alături de comitetului de partid pe mină, el la sectorul III, Viorel Negru — de directorul I.M. Lonea : lucrul să nizată de U.J.C.A.P. şi Direcţia nimic". (Lakatos
toti minerii din Vale, şi cei de la însuşi miner din tată-n fiu, cum la sectorul IV, Constantin Chiţoiu se organizeze ireproşabil, să se facă judeţeană pentru agricultură şi peni). 9 „Frigide
Lonea au trăit bucuria vizitei se­ spune, ne oprim la citeva din mul­ — de la sectorul V şi alţii. Şeful o aprovizionare tehnico-materială şi industrie alimentară. Cu acest
cretarului general al partidului, to­ tele nume de brigadieri care, îm­ sectorului III, inginerul Petru Bălă- corespunzătoare, fiecare lucrător să prilej va avea loc şi o consfătu­ a putut fi repara
varăşul Nicolae Ceauşescu. Orientă­ preună cu ortacii lor, au încheiat nescu, se simte dator să caracteri­ folosească deplin cele 360 minute ire care va face analiza modului „Deservirea" într
rile şi îndemnurile secretarului ge­ luna august cu depăşiri de plan. zeze puţin suocesele celor doi bri­ de producţie, maşinile şi utilajele de îndeplinire a sarcinilor din mit de la furnizo
neral al partidului s-au constituit Şi notăm, fără o preferinţă anume: gadieri din sectorul său, „Iosif să fie întreţinute şi exploatate cu tru înlocuire. In
într-un riguros program de acţiu­ Nicolae Bălăuţă, Cornel Ţâr, Marin Bucur cu ortacii lui lucrează în a- maximă grijă şi răspundere. programele naţional şi judeţean in baza H.C.M. ni
ne pentru mineri, care-i însufleţeş­ Ciubăr. Şefui seotorului I, ingine­ batajul frontal 61. Toti sînt oameni Toate aceste oonâiţii sînt posibil de dezvoltare a zootehniei şi structiunilor 800 .
te zi de zi în muncă. Totodată, a- rul Ştefan Robu, face aici o paran­ harnici, ambiţioşi la treabă, hotă- vor fi stabilite direcţiile de ac­ eliberat proces-v.
plicarea de la 1 august a.c. a pri­ teză : „De curînd, Marin Ciubăr a rîţi, disciplinaţi. Zilnic îşi depăşesc de realizat. Cu tact, răbdare, înţe­ ţiune in perioada următoare. ţie, in Vv >rea p
mei trepte de creştere a retribuţiei preluat o brigadă- care nu'avea re­ planul cu 0,2 — 0,4 tone/om. Ion lui legere, cu multă muncă şi perseve­ Crescătorii de animale sînt aş­ giderului de cătrt
renţă, cu dragoste fată de meserie.
muncitorilor mineri, ca şi majora­ zultate prea bune. Prin competenţa Pavel este un sufletist şi un bun teptaţi să participe intr-un nu­ mercială locală",
rea. începînd cu data de 1 septem­ sa profesională, prin autoritatea si organizator. Lichidînd ou bune re­ Ele stau în puterea fiecărui om, a ţeană a cooperai
întregului colectiv.
brie, a alocaţiilor de stat pentru co­ forţa sa organizatorică, Ciubăr a zultate frontalul 66, a preluat fron­ măr cit mai mare la această ex- găreşti).
pii — elemente hotărîtoare ale ri­ reuşit in scurt timp să omogenize­ talul 65, unde erau cam multe ca­ G. DINU poziţie-tîrg.
Din experienţa C.A.P. Simeria Priorităţi „în agricultura
V. Oprea — I
GRIUL - 0 CULTURĂ MĂNOASĂ muncii, la art. 1
La recoltări — mobilizate toate forţele satelor ! „Femeile care au
de pînă la 6 ani
>
dară este semănat şi îngrijit cum trebuie Sarcina de căpetenie a orga­ coltei de sfeclă de zahăr. Ingi­ tat, sortare, livrare şi înmagazi- grijesc, pot lucra
dacă nu beneficia
nizaţiilor de partid de la sate, nera Mari-a Baciu ne-a făcut pre­ nare a producţiei, să urmărească cămine ; timpul c
Pentru a ne aduce o contribu­ rut fenomenul de „descălţare" a • a comandamentelor locale pen­ cizarea că s-a încheiat recolta­ cu întreaga răspundere respecta­ drate în aceste c<
ţie cit mai însemnată la înfăp­ plantelor,' unde a fost nevoie s-a tru agricultură şi a conducerilor tul cartofilor şi s-au suplimentat rea vitezelor zilnice şi a grafi­ deră, la calculul
tuirea sarcinilor stabilite de Con­ tăvălugit cultura. C.A.P. şi I.A.S. o reprezintă, in prevederile contractuale la aceas­ celor de predare. muncă, timp luci
gresul al Xl-lea al partidului şi In cultură am avut trei soiuri aceste zile, mobilizarea întregu­ tă cultură. Potrivit graficului sta­ STRÎNGEREA ŞI ÎNSILOZAREA întreagă".
de Congresul ţărănimii privind de bază şi două demonstrative. lui potenţial de forţe şi mijloa­ bilit, pînă la 20 septembrie se FURAJELOR — CU MAXIMA Constantin Cure
sporirea producţiei de cereale, Cea mai bună comportare din­ ce mecanizate la strîngerea, va­ va termina şi recoltatul sfeclei OPERATIVITATE ra. In raport cu
am acordat şi acordăm maximă tre soiurile de bază s-a înre­ lorificarea şi înmagazinarea fără de zahăr, cultură premergătoare Există realmente condiţii ca muncă, persoanei)
atenţie valorificării depline a re­ gistrat la soiul „Libelula", care pierderi a recoltei de cartofi, pentru grîu. Am reţinut aportul toate unităţile să-şi poată asigu­ concediu de odih
zervelor existente în vederea ob­ a întrecut media pe C.A':P~ cu a- sfeclă de zahăr, legume şi fructe. deosebit al mecanizatorului Cor­ ra o bogată şi echilibrată balan­ la 5 ani vechim-
ţinerii unor recolte superioare de proape 700 kg la ha, iar dintre Succcesul deplin la aceste lucrări nel Niculescu, precum şi al coo­ ţă furajeră. Se constată însă că în 15 zile ; de la 5
grîu la hectar de pe întreaga soiurile demonstrative s-a impus este hotărîtor condiţionat de or­ peratorilor Emil Creţu, Maria comunele Sălaşu dc Sus, Turdaş, zile ; de la 8 la 1
suprafaţă cultivată cu această ,,Sava“, care a dat cu 1380 kg ganizarea ireproşabilă a muncii Cornea, Aurica Furdui şi Vetufa Unirea, Mărtineşti, Toteşti, Geoa­ de la 11 la 14 an
plantă. Recolta celui de-al doi­ peste medie. în fiecare unitate şi formaţie de Filimon, care se evidenţiază la giu şi altele mai sînt încă mari la 17 la 20 ani -
lucru, de folosirea cu randament
lea an al actualului cincinal am Cultura a fost angajată în a- maxim a timpului bun de lucru. lucrările de sirîngere a recoltei. cantităţi de nutreţuri care aş­ 20 ani vechime î
Printre primele cooperative a-
pregătit-o cu deosebită răspun­ cord global cu mecanizatorii ca­ Aceste cerinţe îşi găsesc împli­ gricole care au terminat recol­ teaptă să fie transportate din de zile.
cîmp.
dere, luînd în considerare toti re au fost stimulaţi cu sume în­ nire într-o serie de cooperative tatul sfeclei de zahăr amintim pe In raza consiliului intercoope- Dumitru Ciobot
factorii care asigură producţii şi tre 1 000 şi 4 000 lei pentru de­ agricole. Spre exemplu, pe ogoa­ cea din satul Aurel Vlaicu. Lu­ ratist Călan (la C.A.P. Strei, Bo- Inferior. Constitui
o rentabilitate cit mai ridicată. păşirea producţiei planificate cu rele C.A.P. Pricaz, din zori şi crarea respectivă se desfăşoară şorod şi Batiz) s-au întreprins muncă — aşa cun
Amplasarea am făcut-o după peste 800 kg boabe la ha. pînă seara tîrziu se lucrează la în ritm susţinut şi la C.A.P. Ra- măsuri energice la însilozări. art. 20 din noua 1
leguminoase şi prăşitoare pe mai Depăşirea producţiei ne-a dat recoltatul sfeclei de zahăr. Me­ poitu Mare, Sîntandrei şi în alte Tractoriştii Eugen Lăzărescu, — şi timpul îh c
mult de 80 la sută din suprafaţa posibilitatea să suplimentăm can­ canizatorul Vasile Ursu se stră­ unităţi. Cornel Cimpean, Nicolae Topor,
destinată a fi cultivată cu grîu, titatea de grîu livrată la fondul duieşte să asigure utilizarea la în ceea ce priveşte pregătirile Dumitru Mureşan — să-i amin­
iar pe restul terenului am avut de stat cu peste 30 la sută. De întreaga capacitate a dislocato­ pentru recoltatul cartofilor, nu tim doar pe cîţiva dintre ei —
ca plante premergătoare păioase asemenea, a fost influenţată fa­ rului. creînd front de lucru pen­ pot fi trecute cu vederea rămî- se remarcă pentru contribuţia a- De co
in primul an. Fertilizarea s-a vorabil rentabilitatea culturii, ve­ tru cooperatori. împreună cu fa­ nerile în urmă existente la cu­ dusă la reuşita acţiunii respecti­
realizat în raport de cartea agro­ niturile obţinute pe fiecare tonă miliile, cooperatorii Nicolae Stan­ răţarea buruienilor de pe tere­ ve. De asemenea, formaţiile de
chimie» a solului, administrând, fiind cu peste 190 lei mai mari ca, Maria Buriţescu, Nicolae nurile C.A.P. Sîntămăria-Orlea, mecanizatori au lucrat cu bune 12 HECTARE IB
în medie, cîte 120—160 kg sub­ decît cheltuielile. Ilieşi, Ion Fulger, Vuţa Popa şi Bărăşti şi Băieşti. rezultate la însilozări şi la C.A.P.
stanţă activă la hectar. O parte Pregătirile pentru recolta anu­ alţii au strîns întreaga producţie Cu rezultate bune la recoltatul Silvaş, Haţeg, Pui, Deva, precum PESTE F
din azot l-am dat fazial, in lui viitor se găsesc într-o fază de sfeclă de zahăr de pe loturile şi livrarea legumelor amintim şi- la Complexul de creştere şi
mustul zăpezii. avansată. Mecanizatorii Pavel Vi- lucrate în acord global. De men­ cooperativele . agricole din Deva îngrăşare a tineretului bovin O- In bazinul for eşti
Lucrările solului sînt cele cu­ nerean, Kiss Viorel, Braşoveanu ţionat că şi transportul recoltei şi Simeria. în contrast, la C.A.P. răştie. Concomitent, la C.A.P. re din Munţii Pol
parţinător ocolului
prinse în tehnologia culturii. în Aron şi alţii depun eforturi pen­ din cîmp se face cu operativi­ Geoagiu şi Sîntandrei se con­ Rîu Alb şl Haţeg s-a încheiat re­
coltatul trifoiului pentru sămîn- ra, au fost împăduj
mod deosebit am insistat pe ca­ tru a respecta întocmai tehnolo­ tate. La această unitate sînt stată o preocupare nesatisfăcă­ ţă. 160 hectare, cu 12
litate la arat şi discuit. De ase­ giile stabilite, care ne vor asi­ create condiţii să fie devansat cu toare pentru evitarea pierderilor La strîngerea recoltei acestei se stabilise iniţial,
4-5 zile graficul de recoltare, ur-
din recolta de legume, la strînsul
menea, semănatul s-a făcut în gura fructificarea cu eficienţă ri­ toamne nu este îngăduită nici o linia inginerul Parh
limitele epocii optime, între 25 dicată a rezervelor de care dis­ mînîd ca după eliberarea de sfe­ producţiei nefiind mobilizate su­ şeful ocolului silvic
septembrie şi 20 octombrie. în punem în privinţa creşterii pro­ clă terenul să se însămînţeze cu ficiente forte. clipă de răgaz pînă ce întreaga aceste realizări şi-ş
Conducerile cooperativelor agri­
ceea ce priveşte densitatea, în ducţiei de cereale păioase. grîu. Coletele de sfeclă sînt cole şi consiliile populare comu­ producţie nu este strînsă şi de­
pozitată fără pierderi. întreaga tributie însemnată
strînse şi însilozate.
medie am avut cîte 400—500 Centrul de greutate al activi­ nale au datoria să asigure o lar­ suflare a satelor trebuie să par­ rel Faur, pădurarii
plante la metru jiătrat. » MIRCEA ONEA tăţii cooperatorilor din Tîmpa îl gă mobilizare a tuturor forţelor ticipe la culegerea roadelor a- naru şi Gheorghe O
Deoarece în primăvară a apă­ inainer sef la C.A.P. Simeria deţin lucrările dc strîngere a re- de la sate la acţiunile de recol- ceslei toamne l alţi angajaţi ai oct