Page 40 - Drumul_socialismului_1977_09

)2 — VINERI, 30 SEPTEMBRIE 1977
Pag. 3

Imperative majore
E ECHIPA ? LITERATURĂ # ARTA’
în noua stagiune teatrală
î-şi sa con- 1
saivan penlrp *
i O0 ovine
~ Gongul debutului actua- va doar 26. Or, este cu­ a tineretului. Astfel, în
ul1
, , . . ) lei stagiuni a găsit colecti- noscut că existenţa celor repertoriul teatrului din
a
e apiovizio-, j ti ti ale teatrelor două teatre hunedorene, Petroşani au fost cuprinse
ce
s
ve e ar
ri
.e alele_ nece- din Petroşani şi Deva an . prin profilul lor ca teatre piese ca „Ioan de Hune­
-ţia auapostu-^ g rena (_ î realizarea am- de stat, este justificată în doara" de Tudor Manta, ca­
e n
jut însă deoa- 1 piului spectacol „Ce-ţi do- primul rînd prin prezenţa re va aduce în scenă o pa­
. echipa de' resc eu ţj dulce Romă- artistică în judeţul în care gină glorioasă din istoria
e>
um obiectivul) nie“, în măsură să onoreze îşi au reşedinţa, şi mai a- poporului nostru lega­
complicat, nu l orice mare scenă a ţării, Ies prin spectacolele la se tă . de meleagurile hu- ARTA PLASTICĂ ale anilor socialismului, să deschiderea expoziţiilor de
ăsi oare con-1 spectacol preluat şi de Te- diu, prin amplificarea ro­ nedorene, piesa „Primă­ ÎN FESTIVALUL emoţioneze şi să educe pu­ pictură naivă — Xenia
tre cooperato- * leviziunea Română. Por- lului educaţional potrivit „SARMIS 77" blicul larg. Bursan din Orăştie, şi de
^ nind de la acest început sarcinilor reieşite din Pro­ vară întîrziată", a scri­ Dovadă a permanenţei desene în tuş — Cseller
( favorabil, de la un reper- gramul partidului, a docu­ itorilor petroşăneni Du­ Prima ediţie a Festiva­ muncii de creaţie stau re­ Dezideriu din Deva —, iar
J toriu conceput cu mai mul- mentelor Congresului edu­ mitru Dem. Ionaşcu şi Va- centele expoziţii de artă în curînd se va deschide la
L VECHE... sile Mureşan, apoi „Auto­ lului naţional „Cîntarea
\ tă atenţie, este necesar în- caţiei politice şi al culturii României" a însemnat pen­ plastică deschise în cadrul Simeria expoziţia de pic­
... 1 să să aruncăm o privire socialiste. biografie" de Horia Lovi- tru creaţia plastică hune- Lunii culturii şi educaţiei tură — Victor Mihăilescu.
duminica, -o 1 upra stagiunii trecute, a- Este regretabil faptul că nescu, „Viaţa particulară" socialiste hunedorene, „Sar-
aS
e
P autobu- ) supra unor realizări pre- la cele două instituţii pro­ de Ovidiu Genaru, „Dănilă doreană, atît cea a profe­ mis ’77“, program amplu
icut ruta De-/ cum ş} unor deficienţe fesioniste de spectacol per­ Prepeleac", dramatizare de sioniştilor, cît şi a amato­ de acţiuni prin care ju­ „LUCEFERI DE METAL"
a
ni a fost con-1 care au impietat activită­ sistă ideea că planul, şi în Constantin Paiu (după Ion rilor, un prilej de intensifi­ deţul nostru inaugurează
01
11
ţi ’* Pintea. ) tea (} nsamblu a celor primul rînd planul, se poa­ Creangă). Din repertoriul care şi permanentizare a Sîmbătă şi duminică, la
e a
a spre Deva, l două instituţii, te realiza numai cu prile­ Teatrului de estradă din muncii de documentare, a Clubul „SiderUrgistul" din
ni, omul şi-.o Stagiunile permanente or- jul turneelor în afara ju­ Deva notăm „Claxonul re­ întîlnirilor cu publicul. A Hunedoara se desfăşoară
ncios datoria.) ganizale la nivelul a două- deţului. vistei", de Carol Drozd şi însemnat în acelaşi timp festivalul de muzică uşoară
are le-a avut l ze ci de localităţi urbane şi Noua stagiune va trebui muzica lui Gheorghe David, o perioadă de cristalizare lAKMÎ^ (creaţie şi interpretare)
nsă, unor că- / rurale din judeţ, cu unele să constituie un salt cali­ precum şi un spectacol sub semnul unei arte ân- „Luceferi de metal". Evo­
cu etica şi e-) dereglări în sistemul de tativ în activitatea teatre­ pentru tineretul şcolar „Ex­ gajante, care să oglindeas­ luează peste 40 de inter­
mult: casiera ţ organizare a spectacolelor, lor hunedorene, să ducă la temporal la., revistă". că trecutul istoric al po­ preţi şi creatori din nume­
după-amia-i au dus la creşterea numă- o primenire reală în pri­ porului nostru şi eveni­ roase judeţe ale ţării. Pre­
niinică, de la i rului reprezentaţiilor, la mul rînd sub raportul u- M1NEL BODEA mentele sale memorabile şedintele juriului este cu­
faţeg, a ţinut) întâlniri mai frecvente şi nor imperative educaţionale instructor sărbătorite în acest an, al noscutul artist Octav Eni-
;i ea o „poan-i dezbateri cu publicul, mai majore. Repertoriul propus la Comitetul judeţean meleagurilor hunedorene, cea de a doua ediţie a Fes­ gărescu.
năr de călă- > ales în unităţile economice pentru actuala stagiune, pentru cultură să înfăţişeze oamenii, mun­ tivalului naţional „Cînta­ Duminică, 2 octombrie,
g spre Călan/ (I.U.M. Petroşani, I.M. Dîl- îmbunătăţit pe parcurs în şi educaţie socialistă ca lor, măreţele realizări rea României". Dintre a- orele 17, va avea loc gala
;a, le-a^'be-j ja, Termocentrala Mintia funcţie de cerinţele educa­ ceste expoziţii amintim laureaţilor.
la casă, u-Jo-i ş.a.). ţionale, în spiritul norme­ „Realităţi contemporane",
i le mai dea,,’ Au existat însă în acti- lor de etică şi echitate so­ aparţinînd membrilor Fi­ DESCHIDEREA
, cumpere în) vitatea celor două teatre cialistă, participarea fără lialei Petroşani şi Cenaclu­ „SALONULUI
ierîndu-1 pes-i Şi deficienţe destul de im- rezerve, responsabilă a tu­ Transilvania lui Deva al U.A.P., expo­ HUNEDOREAN
jr în momen- portante. In primul rînd turor angajaţilor la reali­ ziţia retrospectivă cu lu­ AL CĂRŢII"
Tactica res-1 nu s-a realizat numărul de zarea sarcinilor economice, Din turlele tale, Transilvanie, crări de pictură şi grafică
-e este maii premiere planificat, ceea ce de petrecerea timpului li­ Ţară de dincolo de munţi şi păduri a artiştilor ce au creat în •Mline, în holul Casei de
a
gara din Ii-a- 1 dus, fireşte, la scăderea ber al oamenilor muncii, să te văd cu privirea din ochii Bâlcescului această vară în taberele cultură din Deva se va
1 interesului publicului, la răspundă sarcinilor stabili­ şi te aud cu vintul sălăşluit de creaţie organizate în deschide ediţia a Il-n a
l un scurtcircuit în activita- te de secretarul general al în sonorul hotar de clopot şi tulnice „Salonului hunedorean al
ii* / tea educaţională. în sta- partidului, t o v a r ă ş u l din cîmpiile libertăţilor tale. judeţul Hunedoara. cărţii". Vor fi expuse spre
1 giunea 1976/1977, Teatrul Nicolae Ceauşescu, în cu- S-a urmărit, de aseme­
^ de stat „Valea Jiului" din vîntarea la Consfătuirea de Din turlele tale, Transilvanie, nea, o permanentizare a vînzare volume apărute în
sa se pună 1 Petroşani a realizat doar lucru cu activiştii şi cadre­ se zăreşte rugul aprins al lui Baba Novac activităţii de creaţie plasti­ anul editorial 1977. De ase­
..____ _______ -------------- , fapt care
tei metode.) două premiere, le din domeniul educaţiei şi pasul bidiviului domnesc în Âlbe-lulii. că a amatorilor, deschizîn- menea, între 1 şi 8 octom­
t
traseu... (Gh.) nu concordă lcu forţa co- politice şi ideologice. Re­ du-se în ultimele două săp- brie vor îi organizate întîl­
t lectivului artistic. pertoriul noii stagiuni vi­ Din turlele tale, Transilvanie, tămîni expoziţii personale niri cu cunoscuţi scriitori
I în privinţa numărului- zează promovarea cu pre­ cărturarii îşi pleacă fruntea şi de grup. Menţionăm şi redactori.
) spectacolelor la sediu, s-au cădere a dramaturgiei ro- ,
iM ZIUA i înregistrat de asemenea mâneşti contemporane care pe filele bătrîne şi gălbii
TARE , scăderi, teatrul din Petro- să contribuie la educarea şi moţii se-adună lingă armele lancului. Să mai scrii ceva despre cruri pe care le-au văzut şi
1 şani realizînd doar 16 spec- civică, patriotică, revolu­ el, despre Avram lancu... E ochii săi. Deschid uşa. îl
îjelor 4 de la i tacole, iar teatrul din De- ţionară a oamenilor muncii, Şi din turlele tale, Transilvanie, greu. Parcă s-a spus şi s-a simt pe el, îl văd... Copiii
15, 26, 27, 40,, --------------------------- se vede şi se aude scris lot. Despre el, despre tînăr cu priviri înflăcărate
gindurile
de
adolescenţei,
locurile pe unde i-au călcat
i Micro 15) se aude poezia latină a numelui tău paşii, despre tovarăşii lui... bărbat cu gesturi hotărite..:
de vreo 2 ani ^ a numelui şi-a cuvintelor tale. îmi vin in minte fraze spu­ Nicăieri şi niciodată nu
ea mare cînd ^ Creatori din VALERIA ZAMFIR se de alţii. Eu, ce-aş mai mi l-am putut imagina mai
şi ei de apa* Cenaclul literar „Lira", Lupeni putea spune ? M-apropii de bine ca aici, mai apropiat. E .
audienţe şi) sat cu sentimentul că nu alit de vie imaginea lui, in-',
.G.C.L. Deva, l citadela cărbunelui trebuie să încerc nimic şi cit am impresia că dacă aiş
întinde mina, i-aş putea a-
liul popular.* chiar îmi trece prin minte tinge haina, faţa... Masa, pa-,
că vizita aceasta nu are rost,
rămas fără) că de fapt ştiu totul despre tul, pătuţnl de lingă el, la­
:, în timp ce || Aşezaţi lingă veşnicia „diamantului negru“, pririlre el. Drumul părăseşte veci­ viţele de sub ferestrele mici)
iane aşteaptă.’ vestigiile unui trecut prin care aceste locuri au intrat in nătatea Arieşului făcind un scaunele, vatra, parcă aş-,
de confortul) istorie, cu simbolul lor, anul de jertfă 1929, poeţii din cot spre dreapta pe după teptînd ceaunul pe pirostrii-,
it au dreptul.( Valda Jiului au privilegiul de a vorbi despre toate piciorul dealului. Mi-apar le înalte. Nu ating nimici
— Deva). i aceste, scriind despre „citadela cărbunelui", despre mi­ dinainte primele case. De-a- V Simt frică, sau poala e pio-
ici începe satul lui. Sint e- / şenia clin faţa lucrurilor sa­
. J, ) neri şi idealurile lor, căutind prin ele permanenţe ale moţionat. Da, trebuia să vin cre. Mă opresc in mijlocul
vieţii. E ceea ce exprimă şi versurile lui Paul Şertan :
odăii. Sint cu el, îl simt lin­
aici, trebuia să vin, ca să
LA MASĂ \ „Da, fără-ndoială, trebuie să fii pulernicjca mina să ie pot avea sentimentul a ce­ gă mine, Ungă umărul meu.
\ simtă slăpin pe întuneric..." (Abataj). va care există material. A adus cu el miros de pă­
le pe platfor-l Şi dacă e să ne zvicnească inima pentru o nobilă Mi-aduc aminte de cele ci­ dure, de om venit de la cale
i din Călan ) emoţie, şi dacă s-a vrut şi se vrea încă prinsă de cel tite şi auzite despre el. Le lungă. Ce bine am făcut că
3 microcanti-l mai duios şi in acelaşi timp de cel mai înălţător farmec asociez cu realitatea in care am venit aici ! Să mă întîl--
;-au abonat^ pentru „Feţele negre", arta s-a oprit întotdeauna pă­ exist acum şi sînt convins nesc cu el, cu lucrurile lui,
dori. Zi de zii trunsă de respect şi poate — mai mult decit în alte
i o masă cal-) locuri — pătrunsă de conştiinţa propriei responsabilităţi.
ne pînă aici,) Un picior de geniu ca Van Gogh, bunăoară, a înţeles că
ne spuneau i pentru a da expresie artistică vieţii minerilor din ţinu­ km la Avram
;tori, mînca-) tul Borinage-lui trebuia el însuşi să trăiască alături de
litate îndoiel- 1 ei. Ceea ce a făcut dealtfel cu o rară şi pilduitoare dă­
zile, nu are^ ruire. Scriitorul englez A.J. Cronin şi-a intitulat Sub
tenţă. Treaba ^ stele romanul pe care l-a închinat minerilor. Titlul poate
să pară paradoxal, dar din el trebuie să reţinem su­ că fără să fi călcat aceste cu odaia în-care mai atirnă
tructorii au i gestia orizontului larg, plin de omenie, al acestei vechi locuri, ar fi fost greu să de grindă leagănul lui, să
0, dar la con- 1 şi cutezătoare bresle. Intr-adevăr jumătate din viaţa a- simt ceea ce simt. Iată, sint mă pot aşeza la masa la ca-,
nei I.C.S.H. ^ cestor „pogoritori spre centrul terei" se desfăşoară sub aproape de casa lui ! E aşa re poale a holărit hacuri)
Poate acum... ^ pămint, nu plată şi searbădă, ci călăuzită de stele. La cum au descris-o atîţia. Şi bătălii... Să ating cu teamă
mai are ceva — ceva care
lingura pe care a ţinut-o el
noi, ■ de la Arhanghelii lui Agirbiceanu, pînă la Radu mă face să mă opresc, să-mi in mină, farfuria, fluierul..)
\ Selejan, şi la cele mai recente reportaje, a înflorit în pun ordine in învălmăşeala Toate nu pot fi decit ale lui}
NIMAT \ timp o literatură legată de destinele minerilor. E firesc, din minte. Închid ochii şi-l îi păstrează parcă personali-,
aşadar, ca pe trunchiul mereu puternic şi înfloritor să văd pe băieţelul blond cu tatea. Ale altcuiva nu pot
perete de la J înflorească o adevărată literatură. ochi albaştri ţîşnind pe uşă fi... Şi armele... Buzduganul
cu miner de lemn şi cu mă-,
a intrat cam 1 Revendicindu-se de la tradiţii culturale bogate pe „Minerii" desen de Dorina Itul. la joacă. Mă opresc la poar­ ciucă de fier, împreunate cu,
ne în anoni- ^ care Ic continuă în actualitate, cenaclurile literare tă. Nu intru. Stau puţin şi un lănţug ingenios confec-,
plec mai departe — emoţia
nu-şi mai a- i „Rkabon" (Petroşani), „Lira" (Lupeni), „Venus" (Petrila), ar fi prea puternică. Trebuie ţionat, sabia lungă şi grea)
rînd n-a m a i ) „Orfeu" (Vulcan), „Steaua" (Lonea) şi „Ana Colda", ce­ să mă obişnuiesc cu gindul pistoalele şi cuţitul... A tre­
articol scris ) naclul de dramaturgie de pe lingă Teatrul de stat „Valea că sint in satul lui, că voi buit să fie dibaci la minui-
1. In schimb, 1 Jiului", contribuie cu forţe specifice la susţinerea unui Abataj păşi pe treptele pe care a rea tuturora, fiindcă prea îl
„Participăm) cadru propice dialogului literar. Şi ar fi un exces de umblai, că voi deschide uşa... pindeau duşmani mulţi pe
toate drumurile. Şi el tînăr)
şi numele) modestie dacă nu s-ar sublinia faptul pozitiv şi îmbucu­ Da, e adevărat, îţi trebuie curaj Pornesc mai departe. După aproape un copil... Să con­
ctivul de re- i rător că exjstă astăzi în Valea cărbunelui un început im­ Să intri să lucrezi în abataj. gospodăria lui Alexandru duci o revoluţie la 24 de ani)
petuos de mişcare literară, că există numeroşi poeţi ti­ lancu, la cîţiva metri, moara
tei în frunte 1 Da, e adevărat, Iţi trebuie tărie Gligoreştilor. Caut iazul şi să ştii să faci oamenii să te
ghe. Tot aici > neri talentaţi, dintre care unii sînt pe punctul de a-şi Să croieşti prin munte galerie. printre copii unul blond. Mi asculte, să ta urmeze şi_ la
>anou pentru) configura o personalitate distinctă : Valeria Zamfir, Ma­ Da, fără-ndoială, trebuie să fii bărbat l-am plăsmuit in minte. bine şi la rău, să ştii să-ţi
rfa Dincă, Camil Poenaru, Ioan Dan Bălan, Mircea Bu- Căci numai de bărbaţi se lasă cărbunele furat. impui vrerea... Poate pentru
laşi,, care, la ţ jorescu, Ion P. Vlad, Emilia Ţacca, Ion Ţigantele, Paul Dincolo de albia Arieşului, toate acestea a rămas în is-,
nscris nimic 1 Şertan şi alţii. Da, fără-ndoială, trebuie să fii puternic încep munţii. Şi iar mă du­ torie, poate pentru că aşa
ul ’ sediului J Vorbind oamenilor despre oameni, în numele adevă­ Ca mina să te simtă stăpin pe întuneric. ce gindul la el. îl văd mic, l-au ştiut generaţiile : tînăr}
sc şi tabele-) rului şi sub semnul frumosului, creaţia lor reţine, drept Aşa-i, acolo, în aceea lume, nimic nu-i lesne, vrind să le ştie tainele, a- frumos şi viteaz — priete-'
cu participa- i crez călăuzitor, modul complex în care arta interferează Uneori sudoare-ţi curge pe glezne, poi mare, gindindu-se la nul adolescenţei noastre. Şi
ne-am visat cu el de-o sea-,
a coopera-/ cu o nemaipomenită sete viaţa omului din adine, îşi ex­ Uneori umerii, virtoşi, se-nconvoaie, locuri bune pentru el şi to­ mă, gindind ca el în rezol-,
varăşii lui de luptă. Ele,
.u mai trage din miezul ei frămîntat seva de longevitate şi aerul Uneori oboseala trudei te-ndoaie, culmile acelea golaşe, ştiau varea unor probleme.
mai sînt 5
Uneori vrea să te-nfrîngă îndărătnic pămîntul,
î luna iunie) tare de înălţime spirituală, numai astfel mesajul ei gă­ Uneori te doare că nu simţi in faţă cum adie vintul. mai multe ca oamenii şi Ies afară şi lumina soare­
) fi cuibărit 1 sind ecou in conştiinţe, trăsătură inexistentă pe vremea Aşa-i, uneori-deseori, ieşi din şut parcă Virful Struţului mă lui mă îmbrăţişează şi mă
smulge din vrajă. La iazul
ţă în activi-) cînd venea aici Panait Istrati, sau cînd Geo Bogza scria Ca dup-o trîntă c-un înfuriat şi-ndîrjit mamut, privea cu dispreţul atotştiu­ de la moara Gligoreştilor se
re răspund) exemplarul său reportaj Oameni şi cărbuni în Valea Jiu­ întotdeauna însă, în zi sau în noapte, ieşi la lumină torului. avd copiii. Nu pot pleca fă-,
perete, de ( lui. Astăzi, „citadela cărbunelui" îşi defineşte cu claritate Lumină aducînd — soare din adine — în privirea-ţi Mă întorc. Casa cu ferestre ră să mă conving că printre
anoului şi a) spiritul militant, caracterul profund angajat, pledoaria cea senină I mici, acoperită cu şindrilă ei nu este unul cu părul
untaj ? (N. i mai convingătoare constituind-o creaţia tinerelor talente măruntă, mă atrage. . Nu galben şi cu ochi albaştri —
pot să mai întirzii — trebuie
dintre Paring şi Retezdt. PAUL ŞERTAN să intru, trebuie să mă în- Avrămuţ al lui Alexandru
lancu din Vidra de Sus.
DUMITRU DEM IONASCU Cenaclul literar „Rhabon" Petroşani tîlnesc cu imaginea lui a-
colo, înăuntru, printre lu- DUMITRU HURUBĂ j