Page 7 - Drumul_socialismului_1977_09

Pag. 6 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6186 0 MARŢI, 6 SEPTEMBRIE 1977

Nici o „corigentă** la pregătirea deschiderii nou­ îrs curînd începe ediţia a Vlll-a a Lunii culturii şi %
I Consemnări j
lui an de învăţămînt educaţiei socialiste hunedorene
| O simţi cu mult înainte de în- )
“ ceputul ei astronomic. întîiul *
Efortul pe ultim sută de metri 59 S A R M I S ’77‘ « păcii foşnesc altfel, mal adine, ca ş
semn stă în zvonul vintului: co- B
•„ un vuiet prelung şl Îndepărtat de *
ape şl clte o frunză răzleaţâ îţi |
programul
pe-ndelete
foind
complet
Ca în fiecare an, toamna se orga­
Am început raidul, întreprins la la din Şoimuş —, dar constructo­ nizează în judeţul nostru „Luna cul­ al festivalului, se mal întilncsc, da I flutură neaşteptat în drum, des- |
unităţile şcolare de pe raza co­ rii au venit numai în 22. Am an­ turii şl educaţiei socialiste „Sarmis“. exemplu in cadrul „săptămînii lite­ v prinsă de la rosturile el de o *
, vară. S-au scris mii de versuri ţ
munei Şoimuş, în satul Bălata. gajat lucrarea cu cooperativa Despre actuala ediţie am solicitat raturii, filmului şl artelor plastice" | despre această frunză şl totuşi, de „
încă din şosea, şcoala de aici ne „Constructorul" Deva, pentru că amănunte tovarăşului Petre Stoican, uncie manifestări lipsite de inedit, J fiecare dată cînd o întilneşti, ea •
primea cu muşcatele roşii „pri- I.J.G.CX. nu putea să ne-o ia de- preşedintele Comitetului judeţean din categoria celor zise „de rutină"... îţi stîrneşte aceeaşi înfiorata în-1
'vindu-ne“ de după perdeluţele, cit în 15 august. N-am vrut să pentru cultură şi educaţie socialistă. — Ne străduim ca dincolo de pro­ I trebare: atît de curînd 1
— Actualul festival „Sarmis 11 are
albe, prinse la ferestrele curate. aşteptăm atît, ca să terminăm mai loc, după cum se ştie, în anul săr­ gram să organizăm şi alte manifes­
tări care să îmbunătăţească conţinu­
„Mină de femeie la şcoala noas­ repede. bătoririi Centenarului independenţei tul actului cultural. Aşa de pildă, 2 duhul lui septembrie e atît de |
tră ! Dacă tovarăşa învăţătoare pu­ Şi „Cpnstructorul" a tărăgănat de stat a- României şi la puţin timp vrem să realizăm o retrospectivă hu- I limpede şi de blînd îneît îţi vezi >
* întrînsul, pînă departe, toate nos- »
ne mina, noi cum să Stăm ?“ — lucrul pînă la 1 septembrie. A- după înefieierea primului Festival nedorcanâ a apariţiilor editoriale din " talgiile sau toate acele păduri |
spunea o localnică de peste drum cum lucrătorii au trecut la- şcoa­ naţional „Cintarea României". Succe­ ultimii ani ; la toate casele de cul­ * despre care Lucian Blaga spunea „
de şcoală, căreia i-am cerut cite- la din Păuliş. „Dau bătaie" să sele obţinute de mişcarea cultural- tură să extindem organizarea „amfi­ 9 înt,r-un memorabil vers că „ar fi »
va informaţii. într-adevăr, în cla- încheie lucrarea în 4 zile, ca să artistică hunedoreanâ obligă, după teatrului artelor", invitarea la fes­ putut să fie, clar niciodată nu vor g
jse, vorbele ţărănoii se adeveresc. continue la şcoala din Chişcădaga cunţ e şi firesc, ca şi ediţia a VIII-a tival a unor autori din domeniul căr­ * fi“. Lumina devine fluidă şl se ”
a
ţii soclal-politice ş.a.
festivalului
„Sarmis"
sâ
la
fie
I prelinge, aurie şi caldă ca mie-.
IDar privind „dincolo" de curăţe- iar, apoi, la cea din Sulighete. S-a înălţime. Totodată, „Sarmis ’77“ inau­ — Fiecare ediţie a festivalului a I rea, peste toate cele ale firii. Pe- g
inia ce ne întîmpină, rămînem dez­ tărăgănat -munca pînă acum, ca să gurează noua stagiune culturală". avut, pe lingă realizări remarcabile " ste depărtările care cheamă fără *
amăgiţi : într-o încăpere pardosea- se tragă tare pe ultima sută de — Actuala ediţie va păstra împăr­ şi unele... defecţiuni : absenţa unor 8 glas, tremurindu-şi pîclele albu-„
jla „joacă", pe alocuri soclul şi metri. Vineri, însă, constructorii ţirea po săptămini a manifestărilor 7 personalităţi care figurau în pro­ ril ca nişte misterioase fumuri. I
(lemnăria n-au fost chituite îna­ au încuiat şcoala şi au plecat. Sim- — Du. Prima săptămînă va fi de­ gram, anularea unor manifestări şi ' Peste făpturile femeilor, mai fru- „
inte de a fi vopsite, iar pervazul bătă dimineaţa 80 de elevi au ve­ dicată .manifestărilor politico-ideolo- chiar organizarea precară a altora. moase la ceasul acesta autumnal, ,
(unui -geam a rămas chiar nevopsit. nit să le dea o mină de ajutor. gicc, cind în localităţile judeţului vor Toate acestea au umbrit nobilul scop Icînd poartă în pas inefabile ş1 j
al festivalului.
£i organizate dezbateri, mese rotunde,
' poate inconştiente melancolii. Pe- ‘
Pardoseala... N-au avut cui. La şcoala din Bo- simpozioane, întîlnlri cu caravana — Vrem ca actuala ediţie sâ adune | ste ochii bărbaţilor pe care-i în-
— Da, şi pardoseala trebuia holt, lucrurile sînt mai complicate. muzeistică, schimburi de experienţă, în judeţul nostru toate personalităţi­ -i
vopsită. Cind consiliul popular a Pregătirea deschiderii şcolii depin­ dialoguri juridice, expuneri. Tema­ le stabilite în program, să lichidăm
formalismul din popularizarea şi or­
tica cuprinde o- arie vastă de pro­
făcut recepţia, s-a întocmit un de de... căminul cultural care se a- bleme : politică, filozofie, Istorie, -eti­ ganizarea manifestărilor. Sînt sigur că
proces verbal cu restanţele, unde flâ în construcţie Numai că aici că. economie politică, demografie, a- vom reuşi deoarece foarte multe din­ § foame
s-a prevăzui şi vopsirea pardose­ muncesc localnicii. In ziua raidului gronomie, beletristică, film ş.a. tre acţiunile noastre au fost stabi­
lii. Dar nu s-a mai făcut. Coope­ nostru munca era în toi. Maria Intre, 25 septembrie şi l ociombric lite .prin consultarea consiliilor locale
rativa care a efectuat reparaţiile Lugoj an, Sofia Olari, Albuţ Moga, va avea loc „săplămina literaturii, de educaţie politică si cultură socia­
capitale s-a desfiinţat. Povestea Albuţ Pasc, Maria Străjan, Victo- filmului şi artelor plastice". După listă. în lumea istoricilor huncdorenl
—
e veche, de, anul trecut — ne riţa Mihoc, A. Suciu, A. Babicea- cum reiese chiar din generic, perioa­ circulă astăzi părerea că numele 1 văluie înţr-un abur de înţelep- }
«ciune şi îngăduinţă. Peste culo-:"
mărturiseşte înv. Maria Macavei. nu, N. Chiţiba, A. Lugojan, oa­ da va cuprinde manifestări specifice: festivalului „Sarmis" ar trebui schim­ I rile florilor care s-au preschim- '
recitaluri de poezie, gale şi premiere
î,Dar gardul ele alături „Cu a- meni din sat, lucrau la înălţarea cu filmul artistic şi documentar, seri bat în „Sarmizegetusa", primul ter­ 8 bat — cînd oare ? — în suave sau I
cesta e altă poveste. Pe aici duce zidului sub îndrumarea vicepreşe­ literare, expoziţii de carte, de artă men necxprimînd nimic în limba >i pătimaşe poeme. O, cîte s-au scris '
drumul la balastieră. Şoferii vin dintelui consiliului popular, tova­ plastică, diverse concursuri gen noastră. Poate cei mult numele tu­ I şl s-ar mai putea scrie şi despre J
cu viteză pe şosea, nu mai pot^ să răşul Aurel Luca. „Trebuie să a- „Cine ştie, cîştigă". Afişul mai conţi­ nul hotel devean... s aceste flori ale toamnei, mai fru- 1
I moaşe decît toato florile
— Ediţia din acest an va rămîna
se înscrie în curbă, şi intră în... jungem repede la acoperiş. Pentru ne şl organizarea „Zilelor revistelor sub vechiul generic. Propunerea însă 1 moaşe decît toate florile pentru •
' "
li' "
'
I că ele îşi dăruiesc acum totul, "
gard". „într-o bună zi o să intre a-1 face peste întreaga clădire literare din Transilvania". o reţinem pentru viitor. De fapt, nu * într-o patetică ardere ce nu se §
în... Clasă" — intervine o mamă (şcoală şi cămin cultural) trebuie Actualul festival va pune un. ac­ numele este esenţial, ci conţinutul poate naşte decît Sin conştiinţa *
speriată de propriile-i vorbe. „Pî- să-l demolăm Şi pe cel ce acoperă cent deosebit pe manifestările ce se manifestărilor. ( uncd inexorabile şi apropiate stin- *
nă acum au doborit de trei ori sala de clasă şi grădiniţa. Aşa că vor organiza în cadrul „Săptămînii — în anii anteriori, festivalul a în­ ' geri. Mă gindesc la cei din I
de propagandă ştiinţifică şi tehnică" 1 .
gardul din prefabricate. Părinţii numai după aceea vom face pre­ Menţionez că în această amplă ac­ ceput Ia Sarmizegetusa. Sperăm că B urmă şi cel mal superbi tran- *
l-au refăcut de două ori. A treia gătirile cuvenite. Nu vă temeţi, ţiune vor fi antrenaţi un mare nu­ nu s-a renunţat la această frumoasă I dafiri, la deliranta explozie j
idee...
oară ar trebui să-l facă cei ce îl oamenii ne ajută, îi vedeţi cum măr de specialişti, cadre tehnice, — Nu s-a renunţat. Festivităţile de ? de culoare a daliilor, Ia mireasma ,
dărîmă". muncesc. Sînt programaţi pe zile muncitori cu înaltă calificare, iar te­ la fosta capitală a Daciei romane re­ | subtilă a garoafelor. Mă gindesc
, la fantastica metamorfoză a pă- I
La şcoala din centru de comună şi-şi fac datoria cu toată răspun­ matica va fi mult mai strîns legată prezintă totdeauna un evenirffcnt cen­ durilor care, lepădîndu-şl sobra *
de problemele tehnice cu care se
acum se încheie reparaţiile curen­ derea". „Dar cu concesiile făcute confruntă judeţul nostru, unul din­ tral al „SarmiSului". I monocromie, vor deveni treptat „
Festivalul va începe însă sîmbătă,
te : s-a tencuit în exterior localul unei cooperative, care nu şi-a o- tre cele mal industrializate judeţe ale 17 septembrie, cînd în oraşele şl mu­ h fastuoşii, solemnii codri de aramă 1
vechi, s-a zugrăvit interiorul în­ norat sarcinile, iar acum nu mai ţării. De asemenea, în această pe­ nicipiile judeţului vor fi organizate ce-şi sună de un veac frunzele “
1
tregii şcoli, s-au vopsit soclurile, aveţi pe cine trage la răspundere, rioadă se va inaugura noul an dc spectacole tematice, parăzi ale portu­ I în versurile eminesciene. Dar mă „
* gîndeso şi la pitorescul spectacol 5
universităţilor
al
învăţămînt
cultu-
timplăriile, tablele. Azi începe cum rămîne ?. „La Bălata vom re­ ral-ştiinţifice. lui popular, iar .seara dans în aer li­ oferit zilnic şi gratuit de pieţele ’
curăţenia la care au fost mobili­ zolva cu vopsirea pardoselii". „Dar ber pentru tineret, retrageri cu torţe. { roadelor : la prozaicii gogoşari 2
Ultima Săptămînă va fi dedicată
zaţi părinţi şi copii. E o atmos­ cu gardul ?“. „Şi cu gardul. în muzicii şi teatrului. Pot afirma că Manifestările de la Sarmizegetusa se . învăluiţi deodată în purpuri îm-1
feră de lucru la care sînt prezente primul rînd vom aduce corecturi programul întocmit do noi va satis­ vor desfăşura a doua zi, deci dumi­ - părăteşti, la infatuatele şl lăcui- "
nică 18 septembrie. Din program se
şi cadrele didactice. drumului prin îndulcirea curbei. face pretenţiile publicului. Dintre ma­ impune expuperea cunoscutului isto­ I tele vinete, la posomoritele, dar '
J robustele prune, la perele de aur |
— Do ce au durat atît dc mult Apoi vom reface gardul". nifestări amintesc festivalul coral. ric Hadrian Daicoviciu, „Meleagurile culese din fabuloase livezi.
lucrările de reparaţii ? N-aţi în­ Mobilizarea şi efortul le-am vă­ „Craiul munţilor", festivalul poeţilor hunedorene — vatră milenară a is­ ( Şcoala ? Da, vor începe şl şco- 2
ţărani, cel al teatrelor de estradă, o
ceput în 15 iulie ? zut. Sînt relevante. Dar de ce Săptămînă ' a dramaturgiei româ­ toriei poporului român", anoi spec­ „ Iile, vor începe şl altele, întrupa- 1
tacolul Teatrului de stat „Valea Jiu­
— Am vrut să începem, în 15 — se fac toate acum, pe ultima sută neşti" şi constituirea cu acest prilej lui" din Petroşani, precum şi evoluţia rea unor gînduri, a unui poem, ’
ne mărturişte prof. Adriana Du- de metri ? ! a filialei judeţene a Asociaţiei oame­ unor redutabile formaţii artistice de i a unei cărţi, a unei noi pietre 2
de temelie. Cred în toamnă ca g
baru, director coordonator lâ şcoa­ LUCIA LfCIU nilor de teatru (A.T.M.), concerta amatori, multe dintre acestea laureate într-o vîrstă a plenitudinii, a roa- ^
simfonice, folclorice, de muzică folk. aie Festivalului naţional al muncii şl
Tot în această perioadă se va orga­ creaţiei, „Cintarea României 11 . Jdelor, a împlinirii. Ca într-o t
vîrstă a unui mereu nou înce-1
niza şi „Tîrgul meşterilor populari". ' put. Şi, cum înaintea oricărui *
Brigada artistică şi lunga pauză de vară... Chiar aşa succintă, prezentarea Interviu consemnat de I început se află un fericit răstimp ,
—
dv. apare promiţătoare. Totuşi, răs­
C. DROZD
al visării, ne îngăduim în ceasul B
' acesta mirific o clipă de reverie *
Despre cum se pune la dosar mai din timp, chiar imediat după ( în care stăm cu ochii pierduţi pe ■>
unghiul fin desenat de plutirea '
activitatea cultural-edueativă în participarea la festivalul „Cintarea Infîlsilre: spectatori — creatori de film ' cocorilor întorcători în străllmpe- I
perioada de vară, în unele aşeză­ României". Dar, inexplicabil, o a- 8 zlmea văzduhului. Oră a împlini-'
minte de cultură, am mai scris. semenea analiză, cum dealtfel a Prestigioasa echipă de cineaşti tea (operator şef), Ionisos Sukos, ril şl a începutului, unică în fru- 2
Luînd ca bază ideea permanenti­ avut loc peste tot, aici nu s-a În­ care realizează în judeţ o parte Dorin Maldovan (regizori secunzi), ' museţea ei pentru că nu e străl- 8
I nă de o diafană aură de melan-1
zării activităţii, am scris şi despre treprins. din noul film românesc „Aurel Ioana Cantaniari (scenograf), Ana I eolie, In care se relevă mai acut*
faptul că unele formaţii, de obi­ Exemplul citat nu este’ singular. Vlaicu" a avut, în aceste zile, in- Stan (machioză), Radu Calalb (oa- ' adevărul rostit într-un moment i
cei după mari concursuri sau fes­ Consiliile de educaţie politică şi tîlniri emoţionante cu publicul. merman), precum şi actorii Maria I de graţie de un poet precum, bu- I
11
tivaluri, intră în anonimat. Altfel cultură socialistă din cadrul unită­ Sala cinematografului „Patria din Voluntara, Gabriel Qseciuc, Ion I năoară, Ion Pillat : *
zis, aceste formaţii realizează acti­ ţilor economice trebuie să dea do­ Orăştie s-a dovedit neîncăpătoare Pascu şi Valentin Teodosoiu — s-a 2 „Zadarnic cred că vremea cu anii I
vitate-artistică mai mult în vede­ vadă de mai mult spirit organiza­ pentru mulţimea dornică să parti­ transformat într-un apreciat dialog. L a crescut. I
rea participării la unele concursuri toric, de mai multă perseverenţă cipe la manifestarea organizată O întîlnlre între cineaşti şî puMic " fiecare toamnă reintru în " trecut. |
şi de aici urmarea : pauze lungi în în asigurarea continuităţii activită­ aici de întreprinderea cinematogra­ a avut loc şi la Casa de cultură Copilăria-mi toată dă buzna la 5
care nu se întîmplă nimic. ţii cultural-edueative, aplicind ferm fică judeţeană. întîlnirea — la ca­ din Deva, prilej cu care a fost I uluci '
Să 'luăm, de pildă, o brigadă ar­ ideea permanentizării muncii . de re au participat prof. Mircea Dră- * Cînd stă la poartă coşul cu j
tistică. Cea de la I.M.M.R. Simc- educaţie, eliminînd genul de acti­ prezentat filmul „Cuibul salaman­ struguri şl cu nuci", i
ria. A participat la faza orăşeneas­ vitate în funcţie de gradul oon- gan, rectorul Institutului de teatru drelor", coproducţie romârto-italia-
că a Festivalului naţional „Cînta- cursului sau de temperatura ano­ şi cinematografie „I. L. Caragiale" nă, cea mai recentă realizare a re­ RADU CIOBANU jj
rea României", unde a luat un bi­ timpului. (regizorul filmului), George Cris- gizorului Mircea Drăgan.
nemeritat loc I. „Nu ştim ce s-a
întimplat apoi — ne spune Xoa.n
Giurgiu, preşedintele consiliului de
educaţie politică şi cultură socialis­
tă din cadrul întreprinderii — de­ Epilog la recreaţia verii
oarece la “faza superioară a fost
trimisă brigada artistică a nodului
de cale ferată Simeria". Dar, din­
colo de unele „mistere" locale, ne Aşadar, a mai rămas o săptă- Aici veselia a înfrumuseţat între­
interesează problema permanentiză­ mhiă din recreaţia verii, vacanţă cerea la marcarea traseelor in re­
rii. Aflăm că brigada artistică a binemeritată după un an şcolar zervaţie, la amenajarea refugiiior
mai sclipit de vreo două-trei ori, Iii® încheiat cu rezultate meritorii, ca­ pentru cercetători, a vetrelor de
a mai prezentat un program la 15 re a dăruit beneficiarilor ei fru­ foc, a locurilor pentru depozitarea
iulie cu prilejul imul schimb de « - ’ ■ -- ; -z" *.» • museţile şi bucuriile oferite azi do deşeurilor, a căilor de acces. Dar
experienţă, după care a... dispărut. societatea socialistă tuturor copiilor acest exemplu poate fi întregit cu
Aflăm că este formată din şase ţării. De aici, dintre Parîng şi Po­ cele oferite de elevii de la Dobra,
interpreţi, unii fiind plecaţi în con­ - fs 1 iana Ruscăi, dintre Retezat şi Apu­ Orăştioara de Sus, Geoagiu, Ilia,
cediu. Deci, o singură brigadă res- ! •.» 1 seni, fiii Hunedoarei — şcolari şi Hărău care pe loturile şcolare ‘şi
trînsă, la o unitate economică cu ■ ■ preşcolari — au cunoscut în aceas­ la C.A.P. şi-au dovedit cu priso­
1
peste 1 500 de lucrători. Am notat III Ig \ jr tă vacanţă şi seninătatea zilelor de sinţă hărnicia, sau cele de la O-
răştie, Blăjeni, Sarmizegetusa, Gu-
şi unele preocupări mai recente 1111 ri. sub soarele Litoralului, şi aerul o- rasada, Ohaba unde pionierii au
privind reluarea activităţii brigă­ zonat de pe cărările munţilor, şi fost alături de constructori la înăl­
zii, cum ar fi restructurarea for­ veselia întrecerii la recoltarea plan­ ţarea sau extinderea şcolilor lor.
maţiei, a textului, îmbunătăţirea telor medicinale, şi bucuria ajuto­
Despre bucuriile verii în taberele
acompaniamentului muzical ş.a.,__ şi rului dat părinţilor pe cîmpurile de la munte şi de la mare, „albu­
asigurarea că peste două-trei săp- pîinii. A fost o vacanţă în care re­ mele de vacanţă" au consemnat
tămîni va avea loc şi spectacolul. creaţia s-a îngemănat cu munca, mereu. Acum trăiesc frumuseţea
Totuşi, măsurile „puteau fi luate o armonie cu adinei valori educa­
tive. oferită de ultimele serii pionierii a-
Şi, dacă vorbim de această ar­ flaţi la Năvodari şi cei din tabăra
monie, un exemplu este, credem, de creaţie plastică de la „Căprioa­
edificator pentru tot ce a dat fru­ ra" — Moroieni (jud. Dîmboviţa)
museţe întîlnirilor dintre muncă şi — talente ale penelului din Petri-
Oaspeţi fa J@rnis.af reoreere — o acţiune de răsunet la, Hunedoara, Deva, Peştiş. Cu ei,’
naţional petrecută aici, pe pămiirt numărul pionierilor care au trăit
hunedorean : în a doua jumătate a bucuriile vacanţei mari în tabe­
Sala „Anta" din Deva a găzduit, rele de la munte şi mare se ridică
in prezenţa unui public numeros, lunii' august, Consiliul Naţi-oinal Ol la peste 3 500.
Organizaţiei pionierilor, în colabo­
două spectacole ale Teatrului _ de rare cu comisia pentru ocrotirea în aceste zile, cind ghiozdanele
estradă din localitate cu „Vernisaj naturii a Academiei R.S. România şi uniformele sînt pregătite, miile
la revistă". Spectacolele au avut ca şi cu sprijinul Ministerului Apără­ de pionieri se îndreaptă _spre
invitate de onoare pe solistele de rii Naţionale, a organizat un şan­ şcoli. Săptămînă care le-a rămas
muzică uşoară Anne Mehner şi Re­ tier naţional al pionierilor în Re­ din vacanţa verii o dedică muncii,
gine Doreen, de la Radiodifuziu­ tezat. Tema ? Ocrotirea naturii. _ La în cadrul amplei acţiuni : „Şcoala
nea din R.D. Germană. Impresio­ acţiune au participat echipajele noastră, grădină înfloritoare". Suc­
nanta prezenţă artistică a oaspe- înscrise la expediţiile „Cutezătorii", ces, capii ! Clasele, laboratoarele,
telor revistei a dat spectacolelor o ediţia ’77, din 7 judeţe ale ţării, atelierele-şcoală în care veţi învă ­
ţinută aleasă, publicul primind cu printre care şi cale de la, şcolile ţa să poarte amprenta muncii
Îndelungi aplauze apreciata lor e- generale nr. 1 Petrita şi 3 Lupani. voastre entuziaste !
voluţie. Şcolari în drumeţie spre locurile de istorie dc la Costeşti.