Page 8 - Drumul_socialismului_1977_09
P. 8
O MARŢI, 6 SEPTEMBRIE 1977
Pag. 7
nar
Problemeie oamenilor înmoi — în spiritul Legii sistematizării \ IMOBILIZARE NEGLIJABILA ? \
s
rezolvate la timp, cu răspundere 1 l Cooperativa agricolă de pro-
Rliei sin fel sie modificări i ducţie din Bejan deţine in pro- J
) prietate obştească şi un gater
Datorită străduinţelor depuse de ( in valoare de 22 000 lei. Firesc
1. (In sena nemulţumit, omul scrie din nou
ansamblu de organele şi organizaţiile de partid după cîteva săptămîni. Modul de J ar fi ca acesta să aducă un
de condiţii pentru transpunerea in viaţă rezolvare 7 „Cele sesizate sînt a- ţ venit unităţii. Gaterul este ţi-
afluenţă asu- integrală şi corectă a Ho devărate". Atit 1 Sigur că în situa i nut insă ca o piesă de muzeu,
mui fenomen tărârii C.C. al P.C.K. din a- construcţiilor aflate in exploatare * invocindu-se motivul că „n-are
iei stări de ţia asta omul merge mai departe,
moment dat nul trecut cu privire la îm se adresează 'altor organe, ştiind l cine să lucreze cu el“. Dacă aşa
rioadă dată ; bunătăţirea activităţii de rezolvare că ore dreptate în cele solicitate şi / stau lucrurile, de ce nu este
iprejur£>ri. î. a scrisorilor, propunerilor şi soli că cei cărora s-a adresat n-au luat Ţ dat disponibil pentru a putea fi
mic) totalita- citărilor oamenilor muncii — ex măsuri. O asemenea indiferenţă ^ utilizat de o altă unitate ?
or economiei presie vie a grijii şi preocupării care să le slăbească rezistenta
nul grup de este nepermisă in activitatea cu
•nomiei mon- permanente a partidului şi statului scrisorile şi cererile oamenilor \ LA IARNĂ CUM VA Fi ?
mblu, ce ca- nostru pentru întărirea legăturii muncii ! Şi cu astfel de exemple
anumită pe- cu masele, pentru dezvoltarea şi am mai putea continua. Sînt scri Ordinea şi disciplina în activita \ Dacă an■ şti să vorbească, cu
p (lună, tri- aprofundarea continuă a democra tea de construcţii sMt reglemen terul şi nivelurile superioare ale i siguranţă că această întrebare
.) un anumit sori prin care se sesizează că unu clădirilor, în scopul unor transfor
ocesulul dez- ţiei noastre socialiste — se consta ia îi plouă in. casă, că apa băl tate prin Legea nr. 8/1977, privind mări sau creării de spaţii mari. 1 ar pune-o conducerii C.A.P. Pe-
aice si care tă, pretutindeni, o îmbunătăţire a teşte in subsoluri, că liftul nu asigurarea durabilităţii,- siguranţei Pentru asigurarea unei siguranţe \ireni întregul efectiv de bovine •
interne ale muncii cu scrisorile, o creştere a funcţionează, că pe traseul cuta în exploatare, funcţionalităţii şi ca i al unităţii. De ce ? Pentru că
Si tendinţele răspunderii partinice pentru solu în exploatare, la realizarea lucrări 1 nici pină acum nu s-a întreprins '
jiul hotărîtor ţionarea problemelor ridicate de re sau cutare mai sînt nereguli ge lităţii construcţiilor. Prevederile lor noi de construoţii-montaj şi in
ea c. îl are cetăţeni. neratoare de nemulţumiri, şi cîte legii obligă atit pe proiectanţi, con stalaţii aferente, precum şi la efec laici o măsură de alimentare cu j
J apă a fermei. Să fi uitat oare
:tiei, în strîn- Am urmărit, recent, ce s-a făcut şi mai cite. In toate cazurile s-au structori,^ dar şi pe cetăţenii care tuarea lucrărilor de refacere a u- ) consiliul de conducere greută- I
e cu cea a în acest sens la Exploatarea de făcut cercetări, constatări şi... cam locuiesc în apartamente din blocuri nor clădiri avariate, trebuie să se
cu toate ce- atit. (indiferent de proprietate) să res reţină că se interzice executarea i fiie tntimpinate in iarna trecu- .
e reproducti- gospodărie comunală şi locativă pecte cu stricteţe interdicţia de a unor lucrări cum sînt : elemente I tă cină adăpatul s-a făcut din
alitate deter- din municipiul Hunedoara, cum Desigur, sînt şi probleme ridicate executa modificări care ar putea iriul Strei şi s-au înregistrat in-
. Drept indici sînt soluţionate multiplele proble de oameni in scrisori şi audienţe afecta rezistenţa acestora. decorative^ exterioare şi interioare ţ semnate pierderi din efectivul
latele cu pri- me ridicate de oameni în scrisori şi care nu se pot rezolva sau nu se sub formă de stucături de ipsos, ^ de bovine ?
ja producţiei, la audienţe. De la bun început am pot rezolva imediat. In astfel de In ultimul timp, în municipiul tencuieli pe rabi-ţ şi profile din be
japitale, a fo- situaţii trebuie să li se explice ce Deva unii cetăţeni care locuiesc la ton ; ieşinduri în consolă (bowin-
le muncă, a constatat că există preocupare şi parterul blocurilor au solicitat a- I SE IMPUNE O INTERVENŢIE
jutiei, a pre solicitudine din partea conducerii lor în cauză care e situaţia, pen douri) la faţadele clădirilor noi ; ? LA... CAZAN !
ţului Interior întreprinderii pentru respectarea tru a nu încerca o rezolvare la al probare pentru a-şi realiza logii placaje de marmură la pereţi şi zi
operaţiunilor programului de audienţe, pentru te organe, pentru a nu pune alţi sau balcoane, similar celor de la duri de umplătură din materiale 1 A trecut o lună de cind can-
bursă, a ni- rezolvarea problemelor cu care oameni în alertă. etajele superioare. De la caz la grele ; şliţuri orizontale sau verti
lui, dobînzil vin oamenii. Totuşi, loc pentru Concluzionînd, putem spune că caz, aoolo unde cota zero a par cale în elementele de rezistenţă ale 1 tina-restaurant a Întreprinderii
udieril c. in- mai bine există, mai trebuie multe în munca de rezolvare a probleme terului a avut o înălţime mai mare construcţiei (sitîlpi, grinzi, pereţi { „Victoria" Călan era lăudată in
î ţara no?' lor ridicate de oamenii muncii în I ziarul nostru. Firesc era ca lau-
celelalte ţan încă făcute pentru ca activitatea la faţă de cota terenului, cererile au portanţi), pentru montarea conduc j dele să fie un imbold în mun-
onstituie ela- care ne referim să se desfăşoare scrisori şi audienţe, la E.G.C.L. fost aprobate de comitetul executiv telor de instalaţii şi a tuburilor de i ca lucrătoarelor de aici, în
ognoze care aşa cum se cuvine. Să şi exempli Hunedoara este mult Ioc pentru al consiliului popular municipal. conductori electrici, precum şi găuri / frunte cu responsabilul Ioan
cit mai bune ficăm : La E.G.C.L. Hunedoara mai bine, operativitatea şi respon Dar, unii cetăţeni, dintre cei oare
Jtivitătii eco- mai există încă şi astăzi scrisori sabilitatea cu care sînt tratate a- au obţinut aprobările necesare, pe în stâlpi sau grinzi de beton ar-'
mart ; mascarea conductelor cu ten
primite în februarie şi martie nere ceste probleme trebuie să-şi pri lingă realizarea pardoselii şi para cuieli pe rabiţ ; orice alte lucrări
zolvate. Ioan Plaştiu se plîngea, în mească locul cuvenit, în spiritul petului necesar noului balcon, au care conduc la îngreunarea sau
februarie, că nu are căldură în Hotărîrii C.C. al P.C.R. cu privire realizat suplimentar, în spaţiul ini îăăbirea elementelor din structura
apartament. Problema s-a rezol la îmbunătăţirea activităţii de re ţial al jardinierelor, încăperi de de rezistenţă a construcţiei. Ne-
vat de la sine, venind primăvara, zolvare a scrisorilor, propunerilor tip pivniţă, afectând astfel funda respectarea celor de mai sus a- Muntoiu. Dar n-a fost aşa. A
apoi vara. Probabil de aceea to şi solicitărilor oamenilor muncii. ţiile blocurilor. Iată un exemplu. trage, după caz, răspunderea pe urmat o delăsare în munca lor,
varăşii de la sectorul apă-canal- Menţionăm că, încâlcind preve Nu de mult, la blocul 41 din car o neglijare a atribuţiilor zilnice.
mceptie, cxpu- termoficare al E.G.C.L. au şi tra derile legale, nu s-a răspuns în tierul Bejan s-a dat o asemenea nală, contravenţională, civilă, ma Drept urmare, muncitorii de la
terială sau disciplinară. Constituie
turnătorii, cocserie, furnale au
iui, potrivit tat-o cu indiferenţă... termen nici la unele scrisori trimi aprobare, dar locatarul în cauză a infracţiune şi se pedepseşte ca a- respins în cîteva rinduri min-
se pentru cercetare şi rezolvare de
lume binele Ioan Ţoc a scris, în numele unor redacţia ziarului nostru. Se impu creat, nelegal, sub placa betonului, tare executarea oricăror modificări carea din cauza slabei calităţi
l asupra rău- locatari, despre felul cum se ta ne luarea unor măsuri pentru so spaţii de depozitare până la cota la construcţie cu încălcarea pre a acesteia. De asemenea servi
xează consumul de apă caldă. Ia
ar fi perfect tă ce scrie în registrul de eviden luţionarea operativă, cu toată răs fundaţiei blocului, iar pentru a rea vederilor referitoare la aprobarea rea lasă mult de dorit. Din cite
liza un reazim sigur plăcii balco
această ac tă a scrisorilor la rubrica vizînd punderea, a scrisorilor şi audien nului, a creat şliţuri orizontale în şi executarea acestor modificări. sîntem informaţi această situa
ul a fost in- modul de rezolvare : „S-a făcut ţelor, a problemelor ridicate de oa zidul exterior de rezistenţă, peri Pentru executarea unor lucrări care ţie a fost sesizată comitetului
pentru carac- cercetarea, s-a stat de vorbă cu menii muncii pentru rezolvare la clitând in acest fel rezistenţa fun ar îngreuna sau slăbi elementele . de partid al întreprinderii. E-
rinel ldeallst- tovarăşul, nu este mulţumit". Da, nivelul întreprinderii. daţiei- Pentru lucrările executate din structura de rezistenţă, în'ter ţ xistă deci certitudinea că mă-
Şi în ceea ce priveşte evidenţa
i Leibniz, oa- trebuie acordată mai multă aten fără aprobare, acesta a fost sanc men de 2 ani de la săvârşirea fap l şurile de rezolvare a situaţiei
i de la cantină nu vor întirzia.
ă lumea exis- ţie, rubrica „modul de rezolvare" ţionat conform reglementărilor in tei, se pot aplica amenzi de la
ea măi bună Oovszî cotidiene ale să fie completată cu mai multă vigoare. 3 000 lei la 10 000 lei. STROPIT! STRĂZILE
lumile t>osi- responsabilitate, pentru că respec In scopul de a nu se periclita Formarea unei opinii largi de NUMAI CÎND PLOUĂ ?
nea cunoaşte grijii pentru oameni tarea riguroasă a termenelor, re rezistenţa construcţiilor existente, masă faţă de cei care nu respectă
precizările de mai sus creează
se îndreaptă Printre nenumăratele dovezi ale zolvarea cu receptivitate şi solici nimănui nu-i este permis să adu premise pentru asigurarea durabili La ' Călan, la Hunedoara, in
■ mai bun. O. grijii pe care o are partidul şi sta tudine, cu înaltă probitate profe că modificări la structură fără a- tăţii, siguranţei în exploatare, alte oraşe in zilele călduroase
ritic, propriu tul nostru pentru sănătatea oameni sională, in spiritul hotărîrilor vizui proiectantului şi fără obţi funcţionalităţii şi oalităţii construc şi în cele cu vînt pe multe
străzi se stirnesc nori de praf.
indste despre lor muncii se numără şi Complexul partidului şi legilor statului, a scri nerea din partea consiliului popu
sanatoriul al U.N.C.A.P. de la Geoa- sorilor, audienţelor şi sesizărilor lar a autorizaţiei pentru executarea ţiilor. Antidotul ar fi stropirea cu re
e negării con- giu-Băi. Un complex modern cu 250 reprezintă sarcini de partid de ma de lucrări. Trebuie să se reţină şi gularitate a străzilor, mai buna
rn a răului de locuri, cu funcţionalitate în tot re importanţă în munca de zi cu faptul că sînt interzise şi desface ION CONSTANTINESCU menţinerea curăţeniei acesto
al ; el impli- timpul anului, cu condiţii exprimînd zi a fiecăruia. rea zidurilor sau îndepărtarea de arhitect şef ra, treabă ce nu se face întot
cel mai elevat confort. El primeşte
indiţillor isto- tot din trei în trei săptămîni pe ţă D. COJOCARU stâlpi, cri a grinzilor de la par ai judeţului Hunetlc. a deauna şi peste tot cum ar
care le gene- ranii cooperatori de la noi din ju trebui. Mai în glumă, mai în
că
spun
tea din urmă deţ sau din ţară, tămăduindu-le a- l serios, cetăţenii stropesc doar
străzile
se
ientă lmpotrl- fecţiunile reumatismale, nevrotice sau / cind plouă. Se mai îniim-
cardiovasculare. Circa 5 000 de coo
peratori beneficiază anual de bine ) plă ca tocmai cind începe să
facerile apelqr termale de la Geoa- 1 picure să iasă şi maşinile să
giu-Băi şi aceasta cu o contribuţie
.popească -ce reprezintă abia 30 la I stropească pe străzi. De ce nu
sută din costul unui bilet. Maximum ^ cind e cald şi praf ?
de contribuţie pentru 18 zile este de I Reporter
325 lei. Trei săptămîni casă, masă şi
tratament plus transportul de la şi
la domiciliu, pentru maximum 325
lei ! Acest fapt este posibil doar în
rea relaţiilor condiţiile socialismului. intensă activitate de
— Imperativ
Printre cei veniţi aici la tratament
uale, constind se numără şi soţii Zoltan şi Dorica
ea, pe arena prevenire a incendiilor
unor relaţii Stoica, cooperatori din Valea Nan-
itemedate pe drului.
— Noi — spun cel doi soţi — am
Mobilizate de organele de partid,
plinei egalităţi găsit aici în staţiune condiţii de ca comisiile tehnice P.S.I., formaţiile j
pe respectul zare foarte bune, tratamentul este civile de pompieri au Intensificat |
Si suverani- grupat la un loc, iar oamenii care munca de prevenire şi stingere a j
, neamestecu- tncendiilorŢ Astfel, comisia iudetea- i
ile Interne si se îngrijesc de noi se străduiesc să nă de P.S.I. a Consiliului popular
nu ne plictisim. In fiecare zi e ceva
iciproc, pe re organizat spre a ne face şederea aici judeţean a întreprins acţiuni de pro- !
tortă şl la a- cit mai plăcută. pagandă deosebite, menite să educe
i folosirea for Oameni cum slnt Traian Mihut, şe populaţia pentru combaterea incen
urile dintre ful complexului, Vasile Dăian, Aurel diilor. Astfel, au fost editate 20 de |
jectarea drep- Pera, Sabina Beca, medicul Nicolae tipuri de afişe într-un tiraj de 140 000
1 fiecărui po- Hususan, asistentele Cornelia Teiu- exemplare, s-a organizat si desfă
ilege de sine şan, Bodica Prisecaru ; Sofia Lădar şurat concursul ..Cine sţie dstigă" in- i
dezvoltării e- de la împachetări cu parafină, bucă titulat „Pompierii luptă împotriva i
ale şi politice, tarul şef Petrică Tîrdă şi alţii dau incendiilor" la oare au fost antre- j
îrtidului Co- măsura întreagă a hărniciei lor pen naţi numeroşi pionieri din judeţ. A
n subliniază tru ca în fiecare zi cei veniţi la o- existat, de asemenea, preocupare I
realiza d.r.i. dihnă să se bucure din plin de bi pentru repararea si construirea de .
acţiuni con- nefacerile ce derivă din grija parti remize P.S.I.. pentru protejarea utl-
vederea lichi- dului şi statului, pentru ei. Un colt din noul chin ai Staţiunii balneare Geoagiu. lajelor, evidentitndu-se în acest sens
a vechil poli Foto : VUtGIL ONOIU pompierii de la F.C.P. Brad. Vata
ţe de forţă şi IOS1F POP de Jos, Simeria. Pui etc.
inialismului si Pleeînd de la considerentul că pre
rnlul, a orică- venirea şi stingerea incendiilor fae I
parte integrantă din procesul de j
: ingerinţă în
me ale altor O sarcină importantă ce revine Început iar să calce alături, ca să producţie, conducerile obiectivelor şl
•esiune asupra colectivelor de oameni ai muncii presteze o muncă utilă. Prea puţin comisiile tehnice au intensificat ac- !
tivitatca de prevenire a Incendiilor^ i
; ; rezolvarea din recentele măsuri adoptate de COlBCtlVtlJL 0.0 - s-a perseverat asupra mijloacelor au îmbunătăţit şi diversificat baza !
pă, prin trata- conducerea partidului şi statului şi procedeelor educative avute la materială pentru prevenirea şi corn- j
: litigiilor din- constă in reintegrarea cit mai ra creuzet al conştiinţei i îndemână şi de aceea tinerii res baterea acestora. La uzina electrică I
irticiparea tu- pidă in muncă a tinerilor care pectivi au reuşit să scape de sub Paroşeni s-a realizat un panou si- I
a tuturor po- controlul riguros al colectivităţii şi noptie luminos cu dispozitivele pe!
pta pentru co s-au abătut de la normele de con în cele din urmă să părăsească lo ipoteze de stingere, potrivit planu
ace ; sporirea duită în societate, transformarea cul de muncă. lui de apărare. S-au amenajat ca
rganizaţiei Na lor în elemente utile, cu o con Reeducarea prin muncă-» activitate perseverentă mere documentare la I.M. Lupenti
şi a celorlal- cepţie nouă despre muncă şi via în fiecare colectiv de muncă — Preparatia cărbunelui Coroeştl. Ut
intemationale ţă. Educaţia acestora trebuie să se care este in ultimă instanţă o fa Fetrila, întreprinderea de produsa
refractare Baru, întreprinderea „Vic
a trainică în facă prin muncă şi pentru muncă. Un alt tinăr, A. X. de la depozitul lua măsuri în consecinţă. Unii nici milie numeroasă — trebuie să se toria" Călan. întreprinderea Electro-
ională a rela- Pentru acest deziderat se cere a de materiale de construcţii al T.C. n-au fost găsiţi acasă, părinţii plîn- persevereze mai mult asupra edu centrale Deva-Mintia etc. S-au în
ate pe princi- forma la tineri deprinderea de a Deva, care a fost, de asemenea, gîndu-se că nici nu ştiu pe unde cării şi reeducării tinerilor reînca registrat o seamă de Inovaţii si ra
li si echităţii preţui munca, de a fi disciplinaţi sprijinit zi de zi, înconjurat cu a- ar putea fi. Iată câţiva : S.S.C. de draţi recent, să se adopte — de la ţionalizări pe această linie, mal ales
; îmbunătăţi- şi ordonaţi, de a le dezvolta sim tenţie de tovarăşii de muncă, este' la Şantierul nr. 1 td T.C. Deva, caz la caz — cele mai eficiente de către comisiile tehnice P.S.I. de
dreptului In- ţul de responsabilitate socială. astăzi apreciat pentru rezultatele T.D. de la LC.V.A., T.F. de la măsuri, ştiut fiind faptul că în la preparatia cărbunelui Coroeştl, în
doptarea de Tînărul F.V. de la T.C.M.M., şan obţinute, este harnic şi disciplinat, Şantierul de construcţii Brad, M.I. astfel de situaţii nu există reţete treprinderea Electrocentrale Mintia!
l principii de tierul Deva, ne spunea că este mul câştigă bine. Mama lui este foarte de la I.M.C. Bîrcea. universal valabile. Ou cât ii vom I.M. Lupeni. _____ _
ţionale, potri- mulţumită de felul cum fiul ei a Considerăm că nici părinţii aces cunoaşte mai bine, îi vom ajuta, îl Comisiile tehnice P.S.I. si F.CA
egalitătii în ţumit şi se bucură de faptul că a vom educa, ou atit şansele de a-i din judeţul Hunedoara sînt hotărîte
ca şl în viitor să facă totul pentru a
ispectr.lC.i mu ajuns intr-un colectiv care se in înţeles să se încadreze în colecti tor tineri, nici conducerile unităţi reintegra în colectiv, în societate, apăra vletUe oamenilor, avutul ob
lte dintre sta- teresează de calificarea lui la lo vul unde a fost repartizat. lor unde au fost încadraţi nu au sînt mai mari. Nu trebuie precu ştesc şi personal de Incendii sl alte
irârii progre- cul de muncă, iar conducerea uni Nu toţi tinerii au înţeles însă a- făcut totul, nu s-au apropiat sufi peţit nici' un efort pentru a ajute calamităţi, pentru ca procesul de
natiuni, co- tăţii încearcă să-i creeze condiţii ceasta. Unii au început să lipseas cient de ei pentru a le cunoaşte pe aceşti tineri să devină oameni producţie să se desfăşoare în mod
lorinţei şl as- de cazare corespunzătoare. Orga că şi să intime nemotivat de la felul de a ti, frămintările, greu normal, contribuind astfel la
: legitime,' ale nele de partid şi sindicat au cu serviciu. S-a constituit un colec tăţile. Trebuia să întreprindă mai de nădejde, căliţi prin muncă, pen zarea sarcinilor de plan si implicit
i păci traini- vinte de laudă la adresa tînărului tiv care i-a vizitat pe aceştia la multe acţiuni toţi factorii educaţio tru muncă. la creşterea nivelului de trai al oa
F. V., care, într-un timp relativ domiciliu, stînd de vorbă cu ei, nali cu responsabilităţi în această menilor muncii.
scurt, s-a familiarizat cu locul de cit şi cu părinţii lor, pentru a cu direcţie, trebuia făcut mai mult IOAN DAV1D01 Maior GH. PASCARU
muncă şi obţine rezultate bune. noaşte cauzele comportării lor si a pentru a-i determina pe cei ce-au procuror