Page 1 - Drumul_socialismului_1977_10
P. 1
Proletari dfn toate fârfîe, tmffE~vâ$î
ANUL XXIX
NB. 6193
SÎMBĂTĂ,
1 OCTOMBRIE
1977
.4 pagini — 30 bani
IN LUMINA CUVÎNTĂRILOR SECRETARULUI
Tovărăşii!
GENERAL AL PARTIDULUI, TOVARĂŞUL
NîCOLAE .CEAUŞESCU, LA CONSFĂTUIRILE NîCOLAE CEÂUSESCU
i
DE LUCRU DE LA C.C. AL P.C.R.
a primit delegata Partidului
DIN LUNA SEPTEMBRIE
Comunist Porfughez
111TIM mim MIEI Şi MM Vineri după-amiază, tova tregului popor- român, cu ac
răşul Nicolbe Ceauşescu, se tivitatea Partidului Comunist
celorlalte
cretar general al P.C.R., a
a
li SimOllM SSfiîOL i primit delegaţia Partidului Portughez, democratice şi forţe
pro
politice
condu
Comunist
tovarăşul
să de Portughez, Octavio gresiste din Portugalia, în
lupta lor pentru apărarea şi
TiMŞif, CltCTIVÎWE, MODESTIE Pato, membru al Comisiei consolidarea cuceririlor Re
Politice, secretar al C.C. al
voluţiei din 25 aprilie 1974,
a
democratice
P.C. Portughez.
principiilor
în cadrul convorbirilor, înscrise în Constituţia Repu
Socialismul este societa dezvoltarea şi afirmarea s-a procedat la o informare blicii, . pentru dezvoltarea
tea care, prin natura şi puternică a umanismului reciprocă asupra "activităţii procesului democratic, pen
înaintarea
tru
pe
Portugaliei
esenţa sa, aşează pe toţi societăţii noastre, un do şi preocupărilor celor două calea independenţei şi pro
dezvoltării
membrii săi pe o poziţie meniu care cere muncă partide, asupra P.C.R. şi gresului social.
relaţiilor
dintre
egală faţă de mijloacele multă, stăruitoare, pricepe P.C.P., dintre România şi în cadrul întrevederii a
de producţie. De aici se re şi fermitate. Portugalia, -precum şi asu fost evidenţiată cu satisfac
•naşte, firesc, identitatea în anii care au trecut de pra unor probleme actuale ţie dezvoltarea rodnică a re
trebuinţelor, intereselor şi la Congresul al Xl-lea, ale vieţii internaţionale, ale laţiilor de prietenie, colabo
scopurilor tuturor oameni conducerea partidului nos mişcării comuniste şi munci rare şi solidaritate militantă
Comunist
Partidul
dintre
lor muncii, de aici se nasc tru a pus la temelia aces Atelierul de reparaţii locomotive eu acumulatori al I.M. toreşti. Român şi Parti dul Comunist
drepturile şi obligaţiile ce tei ample şi de . răspunde Barza. Muncitorii fruntaşi în întrecerea socialistă Gheorghe T o v a r ă ş u l Nicolae Portughez, care slujeşte dez-
lor ce muncesc de a parti re activităţi o mare bogă Pleşa, lăcătuş, şi Szabo Lucian, electrician, execută legarea Ia Ceauşescu a reafirmat soli
cipa efectiv şi activ la dez ţie de documente şi idei, baterie a unei locomotive pentru probe. daritatea comuniştilor, a în- (Continunre în pag. 4)
voltarea continuă a socie exprimînd, în esenţă, con
tăţii şi, pe această bază, ţinutul 'şi exigenţele con
la făurirea binelui pentru cepţiei sale despre fizio ÎN INTERIORUL
toţi. nomia generală a omului Zilnic, mobilizare susţinută
„Noi ne propunem sfi nou, corespunzător etapei
creăm o societate nouă, să de făurire a societăţii so Z I A R U L U I :
afirmăm un umanism cialiste multilateral dez
nou, revoluţionar — subli voltate şi a trecerii la co la recoltări şi âîisămînţări ® Un tezaur la în-
niază tovarăşul NICOLAE munism. Această grandioa
CEAUŞESCU. Aceasta cere să operă, nu poate fi în-' demîna tuturor
o atitudine fermă faţă de făptuită atica vreiiie' 'cit Cooperativa agricolă din ty.HTÎni., îjas^mînţfipea • cul ră pierderi. în ziua de .29 colectivelor '• de
orice mentalitate retrogra membrii societăţii nu se Sjtx’ei se situează în rîri'dtd turilor pentru masă verde septembrie a.c. am găsit în muncă : EXPERI
dă, faţă de atitudinea bo debarasează de mentalităţi, unităţilor în care recoltarea şi a orzului s-au terminat, cîmp doar opt cooperatori
ierească, de tendinţa de atitudini şi năravuri căpă culturilor de toamnă şi în iar pentru grîu s-a pregă care - lucrau la recoltatul fa ENŢA FRUNTA
izolare... Trebuie să por tate sau rămase in con sămînţările se desfăşoară în tit întreaga suprafaţă, asi- solei de pe 6 hectare. Coo ŞILOR.
nim de la faptul că uma ştiinţă şi comportament de ritm susţinut, se efectuează gurîndu-se astfel condiţii peratorii Elena Dumit'rescu, @ Curier social-ce-
nismul revoluţionar este la societatea burgheză, pi- într-un timp scurt şi fără pentru a termina însămîn- Steluţa Cristian şi alţii ca tăţenesc.
străin egoismului, indivi nă cînd ei nu-şi însuşesc pierderi. întreaga recoltă ţările în prima decadă a re erau prezenţi la recoltat
dualismului, concepţiei organic concepţia partidu de cartofi a fost strînsă şi lunii octombrie a.c. Meca îşi exprimau îngrijorarea
mic-burghezc după care lui despre lume şi societa s-a predat în totalitate nizatorii Cornel Surdu şi pentru faptul că nu şînt
pe individ îl interesează te, despre menirea gene cantitatea prevăzută Ia fon mai mulţi oameni la recol „Opinia
- Jmai persoana sa, chiar roasă; creatoare a omului. dul de stat. în aceste zile, tat şi se poate pierde pro
dacă colectivul, societatea Acest proces, esenţialmen- importante forţe sînt con ducţia din .cauza brumei,
fost
suferă". te constructiv, are loc pa centrate la recoltatul şi li La C. A. P. S^rei într-adevăr, deşi nu pe a cele
săpată
niciodată,
vrarea, a circa 300 tone var
Iată un domeniu , al ralel cu dezvoltarea mate ză. Recoltatul porumbului, şase hectare recolta de fa jSoi!îM»oastră“
muncii de partid, al acti rială a societăţii şi o de sole a fost destul de bună,
vităţii educative în gene termină pe aceaşta în am- respectînd viteza zilnică de Eugen Lăzăfescu, coopera dacă bruma din nopţile tre Marţi, 27 septembrie,
Autobuzul
ral, pe cit de anevoios pe lucru stabilită, se va în torii Aron Marcu, Liţă U- cute n-o fi compromis-o. orele 14,30. de pe linia
31-HD-5001
atît de stringent pentru (Continuare în pag. a 2-a) cheia în cel mult două.săp-
drea. Mar ia Spineanu, Le- Iată cum, din cauza negli nr, 4 din Deva se îndrep
tiţia Barbu şi. alţii consti jenţei şi a lipsei de răs-, ta spre centrul oraşului,
tuie exemple demne de ur pundere, în loc de venituri venind din Micro 15.
— Alo, băiatule ! Nu se
mat în muncă. unitatea Înregistrează în aude ? Cel care ai urcat
în contrast, o situaţie semnate pierderi. Majorita prin faţă şi n-ai luat bi
inexplicabilă am întîlnit la tea cooperatorilor au ter let; te rog vino la casă !
C.A.P. Strei-Săcel. Pînă minat de strîns recolta de La insistenţele taxatoa
ieri la această unitate nu porumb de pe loturile în rei, un băiat la vreo 12-13
era însămînţat nici un hec folosinţă personală. în timp ani se apropie. Discuţia
taxatoare
intre
şi
copil
tar de orz(!). Cum se îm ce din tarlalele C.A.P., pînă relevă că acesta nu a-
pacă' oare inginerul • Emil ieri, nu se culesese nici un vea bani pentru bilet.
Sav şi preşedintele C.A.P., ştiulete. A devenit’ parcă o
Olivia Bontea, cu faptul că regulă la această unitate ca
nici pînă acum unitatea nu activitatea în cîmp să în
şi-a asigurat 10 tone sămîn- ceapă abia după ora 12 (!).
ţă de grîu ? Am mai reţinut că la a-
Deşi cooperativa agrico ceastă unitate se încalcă şi — Nu era mai frumos
lă ■ se confruntă cu o serie unele norme elementare să urci prin spate şi să
de greutăţi financiare, con privind însămînţările. Este spm că n-ai bani ? Nu
siliul de conducere nu a or vorba despre faptul că -tra- era_ mai cinstit ? cineva
Auzind
dialogul,
ganizat temeinic munca
Aspect de la recoltatul cartofilor de pe ultimele la C.A.P. Livadea. s-a ’ scotocit prin buzuna
Foto : VIHG1L ON’OTU pentru a strînge recolta fă (Contlrvjare in pag. a 2-a) re şi a întins băiatului
50 de bani pentru a-şi a-
chita biletul.
Din cronica LA MAGAZINUL — — De ce faceţi asta !
apostrofat-o
a
taxa
de la o zi la alta „ULPIA" — CONFECŢII daţi■ bine ? Asta e opi
toarea. Credeţi că proce
nlrecerii socialiste PENTRU SEZONUL RECE nia dumneavoastră ? Aşa-i
Raionul de confecţii al învăţăm să fie cinstiţi ?
ÎNSEMNATE ECONOMII MATERIALE APARTAMENTE drumul cc duce la amena magazinului fost „UIpia“ din De Persoana in c„uză a
a
îmbogăţit,
va
ieri
jarea hidrotehnică de pe Riu
PENTRU MINERI vrui să răspundă, dar nu
La C. S. Hunedoara se pe 2'500 tone . de cocs Măre, din Retezat, recepţio după-amiază, cu un bogat şi-a găsit. vorbele. A în
depun eforturi susţinute şi metalurgic, 3 200 tone de în centrul municipiului Pe nat cu citeva zile în urmă sortiment de articole pen ghiţit în scc. Obrajii i
îndeo
pentru realizarea indicato metal în oţelării şi lami troşani constructorii finali pe o lungime totală de 24,5 tru sezonul rece şi — paltoane s-au aprins de ruşine.
sebi
pardesie
rilor de eficienţă. De noare,: 3 300 tone de mate zează lucrările lă blocurile km şi care’ prezintă o mare pentru bărbaţi, femei şi co S-a aşezat din nou pe
banchetă şi, peste citeva
riale refractare, 54 mili P I şi P 2, care au 162 de pii. Printre noile articole se
la începutul anului, pe apartamente. Deci, alte 1G2 importanţă economică şi tu clipe, s-a simţit obligată
oane kWh energie electri ristică. află şi scurte din imitaţie de
ansamblul combinatului că faţă de normele de con de familii do mineri se vor blană, pentru bărbaţi. să recunoască : „Da, are
dreptate taxatoarea. Dacă
s-au economisit aproa- sum. mula curînd în casă nouă. ÎNTÎLNiRE CU JURIŞTI mă ■ lăsa să fac gestul,
ÎN ŞCOALĂ NOUĂ
PRIN CREŞTEREA PRODUCTIVITĂŢII MUNCII Un mare număr de cetă mîine copilul ar fi repe
RECEPŢII DE DRUMURI ţeni din Vălişoara au parti în noua şcoală din * car tat scena de azi".
Harnicul colectiv de zarea suplimentară a 270 cipat la o întâlnire cu jurişti, tierul Coroieşti al oraşului Nu şliu cum se numeş
muncă al Fabricii de pro tone de cărămizi refracta ASFALTATE ce a avut loc la căminul Vulcan — dată în folosinţă te taxatoarea. Ştiu, însă,
începutul
la
de
duse refractare Baru a de re, 210 tone de plăci ter- Astăzi se va recepţiona cultural din localitate. Dez învăţământ — acestui fost an ame că în roşul obrajilor celei
au
păşit cu mult înainte de moizolante şi 265 tone de baterea unor legi a făcut din najate. dotate modern şi pu care cu o clipă înainte
termen sarcinile de plan prafuri exoterme. .Aceste porţiunea dc drum asfaltat întâlnirea de la Vălişoara se în funcţiune şi două la s-a simţit jignită, am ci
pe cele trei trimestre ale sporuri de producţie au Bucureşci—Curechiu, execu un dialog interesant, proble boratoare (chimie-biologic, fi tit înţelegerea.
Ce mult ai crescut în
anului. Pasiunea şi dărui tat de Direcţia judeţeană dc mele reeducării prin muncă zică), precum şi două ate ochii călătorilor, tovarăşă
rea în muncă ale oameni fost obţinute în întregime drumuri şi poduri. Tot în a unor tineri ce au comis liere pentru practica pro taxatoare !
lor de aici se. concretizea pe seama creşterii produc execuţia acesteia s-a aflat abateri ocupînd primul loc. ductivă. LUCIA UC1U
ză, pe cele 9 luni, în reali- tivităţii muncii.
