Page 100 - Drumul_socialismului_1977_10

Pog.2 fii DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6218

La 1. M. Aninoasa f din AU

IN AUT
28 octombi
Propagandă vizuală La Uzina de preparare Telluc: zul de Hunec
sit la JDeva
___-£------------------------------ -----------:--------------------------------------------------------------- 20,30, Ţiu şoi
tru Riştei la
concretă, eficientă Beneficiarul a preluat o investiţie importantă, pe dreptul staţiei
ferul este so
cineva; cu mo
care o termină mai repede debit constructorul gaje, să opri
răspunde pro
Potrivit indicaţiilor date după sine scoaterea din viincios. Orr
de secretarul general al cămin. Pentru acte asemă­ mulţumind.
partidului, tovarăşul Nicolae nătoare i s-a desfăcut con­ Investiţiile . sînt proble­ acestea interesând în ega­ lăcătuşii şefi de echiipă care sînt prezentate zilnic Cu o zi î
Ceauşescu, la consfătuirile tractul de muncă şi lui Ro- me deosebit de importan­ lă măsură beneficiarul şi Costache Manea şi Vasile stadiul lucrării, zilele tre­ două gesturi
de lucru de la C.C. al mulus Krafcsik. te şi la Uzina de pre­ constructorul — ne spunea Atoabei, electricienii Tudor cute şi zilele rămase pină ies. Unul în
parare a minereurilor tovarăşa Gabriela Boţa, Chiriac şi Ioan Mihaiache, la finalizarea obiectivului. Hunedbara. L
P.C.R. din septembrie a.c., în incinta minei, la ie­ din Teliuc. Realizarea secretarul Comitetului de sudorul Gheorghe Ciurea, Am asigurat şi o aprovi­
comitetul de partid al I.M. şirea din lămpărie, deci la sarcinilor de plan ale a- partid de la Uzina de pre­ maiştrii Nicolae Macra şi zionare deosebită, adică staţiona la
Aninoasa concepe .şi desfă­ loc vizibil, se află up pa­ parare a minereurilor din Gheorghe Bulzu — am a- prioritară. dar cu 5 mi
reclamă
şoară întreaga muncă de nou mare, împărţit pe sec­ nului 1976 capacităţii aici Teliuc. mintit doar pe eîţiva din-r te de plecare
creşterea
de
propagandă în strînsă le­ toarele unităţii. Aici sînt prelucrare a minereurilor, — Deci ? deschiseseră
Deci, am atacat obi­
—
timp vine alt
gătură cu viaţa colectivu­ înscrise zilnic realizările redimensionarea unor in­ Acum, nu mai îrziu? ectivul, în valoare de pes­ la Deva. Din
t
lui de mineri, cu preocu­ tuturor brigăzilor. O ast­ stalaţii. Concret, trebuia te 5,5 milioane lei, la 4 lume şi urdă
pările sale pentru îndepli­ fel de oglindă a activită­ -montată o nouă moară cu PREGĂTIBEA TEMEINICĂ octombrie şi aşa cum a înţeles căj c
nirea sarcinilor de plan. ţii colectivului nu este o bile. Lipsa de spaţiu, de ne-am angajat, la întii no­ care s-a nţ
Evident că într-o astfel noutate. Şi, totuşi, aici în- suprafaţă fizică, a deter­ A PLANULUI PE 1978 iembrie va intra în func­ pleca, în di
de viziune elementul con­ tîlnim un element nou, a- minat necesitatea montării ţiune, iar odată cu el îşi înşelat. Alt ge
cret, faptul de viaţă, omul, nume că alături de cifrele noii mori pe locul celei — Cine. sînt „construc­ tre cei care acţionează a- va relua producţia şi li­
vechi, care a fost demon­
Aceasta
tehnologică.
trebuie şă ocupe un • loc reflectînd sarcina de plan tată. Deci, s-a oprit o li­ torii" cu care realizaţi in­ cum pe cele două fronturi nia însemna un spor de
va
central în propaganda des­ şi realizările, minerul poate nie tehnologică. vestiţia ? — ai siguranţă. producţie în perioada oare
făşurată de organizaţia de găsi şi cum se repercutea­ — Constructorul ne-a — Lăcătuşi, electricieni, — Există, totuşi, pro­ a mai rămas din acest an,
partid. ză acestea în cîştigul lui. propus termen de execu­ sudori... 44 de oameni, bleme... dar, mai cu seamă, o ga­ ţii are loc o>in
Să privim mai atent cî- Iată doar două exemple. ţie şi punere în funcţiune constituiţi în două brigăzi, — Ne străduim să fie ranţie că în anul viitor 1 tre taxatoare ş
teva mijloace ale propa­ Brigada condusă de mine­ cel puţin două luni. N-am de fapt aproape întreg e- cît mai puţine. Adică am sarcinile mobilizatoare pe ^ prim sau nu
gandei vizuale. In primul rul Constantin Gheorma, putut accepta. Timpul în­ fectivul nostru de la în­ organizat temeinic această care le avem vor fi înde­ siunea multirr
rînd „Faptul zilei". Pe un într-una din zilele lunii seamnă producţie, în acest treţinere. activitate. Oamenii lu­ plinite exemplar. î chide uşa din
panou intitulat „Să le ur­ septembrie a avut înscrise caz, o cantitate însemnată — Cum reuşiţi să îmbi­ crează în schimburi pre­ I mers. Noroc <
întreţi­
cînd
măm exemplul" apare fo­ în dreptul ei următoarele de metal nerealizată. Noi naţi activitatea de de solicitată lungite la — sarcini te anga­ IOAN GABOR \ produs vreu
nere,
suplimen­
jezi
destul
am hotărît să realizăm in­
tografia lui Jean Ichim, cifre : plan .523 tone, reali­ vestiţia într-o lună de şi complexă, cu punerea tare, accepţi conştient şi N.R. Ieri, tovarăşul Con­ { Intr-o staţie,- c
,' un copilaş în
un tînăr miner, şef de zat 549, deci un plus de jzile. Am înţeles ast- în funcţiune la care v-aţi deliberat eforturile su­ ţ vrut să urce
secretarul
schimb în brigada condusă 23 tone, iar la cîştigul pe jfel valoarea deosebită a angajat ? plimentare — şi am con­ stantin Ohirilă, partid de 1 Şoferul a iac
de
Comitetului
de Gheorghe Vîslă din sec­ miner se află cifra 152 lei. | indicaţiei secretarului ge- — Prin buna întreţinere tractat lucrarea în acord la I.M. Hunedoara, ne-a / deschidă uş
a
torul III, care se eviden­ In dreptul brigăzii condu­ ineral al partidului, tovară­ a liniilor tehnologice în global, sistem avantajos comunicat telefonic că j protestele căi
ţiază prin dăruire şi răs­ se de Mihai Puşcaş cifrele şul 'Nicolae Ceauşescu, ca funcţiune şi prin acţiuni pentru oameni. Funcţionea­ noua moară cu bile a fost 1 ceasta s-a in
pundere pentru îndeplini­ sînt următoarele : 31 j 38 ; unităţile industriale să energice privind încadra­ ză ca formă a muncii po­ pusă în funcţiune, cu 3 } autobuzul
rea sarcinilor de plan. + 7 ; 169 lei. Un neavizat, preia în regie proprie u- rea în termenul stabilit. litice „numărătoarea in­ zile înainte de angaja­ ' o r a plecării c
Un alt text de pe ace­ citind asemenea cifre îşi nele lucrări de investiţii, Gînd lucrezi cu oameni ca versă" a investiţiei, în mentul iniţial. 1 doara : 16,7
laşi panou anunţă că în poate pune întrebări în le­ 4 meanu).
ziua precedentă harnicul gătură cu realizările şi cîş- V'" o- • T»• } ORIGINAL,
' ' l"'*'-
colectiv al sectorului IV tigurile, dar minerii, căro­ UNIVERSITATEA \ CHIAR i
şi-a depăşit sarcinile de ra li se adresează, ştiu POLITICA SI DE La coopera
plan cu 121 tone de căr­ despre ce e vorba şi cum CONDUCERE DEVA ^ lă din Brănişi
bune (şi aici ar fi putut se explică nivelurile lor, la / tică o metod
apare cîteva nume de oa- prima vedere contradicto­ La I noiembrie a.c., 1 de furajare a
-meni). rii. Important este că de orele 15,30, în sala ma­ ^ în sensul că
a
re
Casei
cultură
de
La panoul învecinat nu­ cînd se afişează rezultatele din Deva va avea loc l administrează
mit „Nu ne fac cinste" tî- şi cîştigurile, aceste pano­ deschiderea anului de ’ un fel de c
nărul Mihai Miron este uri sînt urmărite cu foarte învăţămînt 1977—1978. ) hrana vacilor
aspru criticat pentru fap­ mare atenţie de către mi­ Sînt invitaţi să parti­ l Folosit astfel,
tul că a provocat s'candal neri, ele constituind un cipe cursanţii din toţi I treţ valoros n
\ seşte cu spot
în căminul de nefamilişti bun mijloc de stimulare a anii de studiu de la u- l punzătoare în
şi pentru că a comis aba­ eforturilor pentru îndepli­ niversitatea politică şi ■ de lapte, d
teri repetate de la disci­ nirea sarcinilor de plan. de conducere şi filialele 1 este bine as
acesteia din întreprinde­
plină şi normele de con­ rile şi instituţiile muni­ ţ nu se omeste
vieţuire, ceea ce a adus A. CORNESCU cipiului Deva. i siere tocate. C
1 toda originali
^ buie abandt
mare a însuşirii conştiente ( cît este mai
şi aplicării practice a prin­ ' bitoare (T. N
cipiilor şi- normelor morale. Intîlnirile dintre
O dată cu evoluţia societă­ Oamenii care au participat la montarea, în timp
ţii şi a moralei s-au schim­ record, a noii mori de la Uzina de preparare Teliuc, | AFIŞI
bat atit, conţinutul v. cît şi in stadiul final al lucrărilor. IN FOTOGRAFIE : in­ J La „Magnol
raporturile dintre acestea ;
în etica greacă era predomi­ candidaţi şi alegători — ginerul Valeriu Oneasa, maistrul Nicolae Macra şi o 1 dintre cele m<
nantă recunoaşterea „virtuţi­ parte din formaţia de întreţinere .şi reparaţii con­ [ tării din Dev
lor cordiale" ; înţelepciunea, dusă de Costache Manea. / cialitatea cas<
curajul, temperanţa şi drep­ Foto : V. ONOIU 1 acasă". Nu e
tatea. Morala creştină consi­
deră ca v. fundamentale : fructuos dialog de lucru ţ să, un afiş, pi
POLITICA VAMALA, tota­
spe­
(în
litate a actelor politice şi credinţa (in dumnezeu) ; sufletu­ i din pereţii un
ranţa
mîntuirea
administrative care reglemen­ 1 n-are nici în
tează controlul bunurilor ce lui) şi dragostea (pentru ţ mînecă cu co
trec frontiera vamală, Înde­ dumnezeu şi pentru aproa­ (Urmare din pag. 1) 1 naţionale ,pe perioada 1976
pe),
aşa-numitele
teolo­
„v.
;
plinirea formalităţilor vama­ — 1980, adoptat de recenta O sarcină priorifară în agriculfură l şui, pe care
le şi plata drepturilor (ta­ gale". Renaşterea şi ilumi­ o maşină de
accentuat
asupra
xelor) vamale. Prin p. v. se nismul laice, au legate de afirmarea 1 noiembrie, în municipii, plenară a C.C. al P.C.R. 1 — în mărime
v.
urmăreşte protejarea econo­ individului. Etica socialistă oraşe, comune, sate, pe întâlnirile între candida­
miei naţionale de concuren­ ţi şi alegători trebuie să i anunţă că nu
ta mărfurilor străine, corec­ cultivă calităţi morale cores­ circumscripţii. . electorale. rarea integrală a obligaţiilor , e chiar interz
tarea unor dezechilibre ale punzătoare noii pentru societăţi, ca . Ele trebuie — aşa după se soldeze cu găsirea de 1 mesteca tocăti
devotamentul
intere-
balanţei de plăţi, atragerea cum sublinia tovarăşul noi posibilităţi şi resurse de
de investiţii în ţară şi folo­ sele obşteşti, colectivismul, / creştere a eficienţei acti­ l ne crudă cu
sirea mai eficientă a forţei hărnicia în muncă, sau atri- \ Nicolae Ceauşescu la ple­ contractuale! ! tă (? !). Ce
de muncă, negocierea unor buie un conţinut nou unor / nara Consiliului Naţional vităţii economice, ridicarea 1 comun anunţu
concesii tarifare reciproce. v. tradiţionale, ca cinstea,) al Frontului Unităţii Socia- calitativă a producţiei, re­
Principalul instrument al sinceritatea, modestia, ecliita • ^ cu cofetăria
p. v. este tariful vamal ; a- tea, curajul ş.a.m.d. cialiste — să dezbată ducerea cheltuielilor mate­ Odată cu recoltarea po­ Există însă şi unităţi în t cu prăjiturile,
cesta cuprinde taxele vamale deschis, alît ceea ce riale şi băneşti, obţinerea rumbului de pe ultimele care nu se acordă atenţia I ta şi dulciurile
percepute de stat pentru suprafeţe, la loc de frunte cuvenită onorării sarcinilor
mărfurile care trec graniţele este bun în fiecare lo­ unor producţii mai mari ţ nici bufet, nici
vamale ale ţării. Taxele va­ calitate, cît şi ceea ce nu cu cheltuieli cît mai- mici. pe agenda lucrătorilor o- asumate privind livrarea 1 nici patiserie,
male se aplică la importul' s-a realizat satisfăcător, să Pe baza propunerilor fă­ goarelor rămîne eliberarea produselor la fondul de ! tor ! (L. Lara).
de mărfuri şi, mult mai rar, grabnică a terenului de stat. Este adevărat că u-
la export sau tranzit. P. v. piaţA mondiala, totali­ dea posibilitate pentru a- cute de alegători să fie
este discriminatorie, în cazul tate a relaţiilor statornicite ţ doptarea unor programe stabilite măsuri pentru coceni pentru a crea front nele dintre ele au de trans­ I CUM ST£
în care taxele vamale pen­ între ţările participante la 1 perfecţionarea activităţii de lucru în vederea efec­ portat cantităţi sporite de J DISCIPLINA
tru aceeaşi marfă variază în schimburile de mărfuri, de ( de măsuri concrete, în ra­ sociale, mai buna gospodă­ tuării arăturilor de toam­ produse, însă restanţele a-
funcţie de ţara exportatoare, tehnologii şi de servicii, la > port cu mijloacele de ca­ / In deplasăr
în cazul Comunităţii Econo­ circuitul mondial de valori,» re dispune fiecare localita­ rire a oraşelor şi satelor, nă, precum şi predarea la cumulate sînt destul de J zilnice avem n
mice Europene existenţa u- ca urmare a diviziunii inter- te şi cu contribuţia cetăţe­ îmbunătăţirea condiţiilor bazele de recepţie a între­ mari, de ordinul zecilor şi
nor taxe vamale ridicate naţionale a muncii. Piaţa i chiar al sutelor de tone. l cazia să mere
pentru ţările terţe constituie mondială este o creaţie a / nilor la realizarea diferi­ de muncă şi de viaţă ale gii cantităţi de produse / tobuzul Deva-
un mijloc de discriminare în capitalismului, devenind atot- ţ telor obiective, îndeosebi locuitorilor de la oraşe şi destinate fondului centra­ Rămîneri în urmă au 1 Băiţa. Şi nu
relaţiile economice interna­ cuprinzătoare odată cu for- ! sate şi să se treacă la în­ lizat al statului. Pe an­ înregistrat, între altele,
ţionale. In cadrul G.A.T.T., marea sistemului mondial ţ social-culturale, astfel ca samblul judeţului, situaţia C.A.P. Batiz, Jeledinţi, Sîn- ţ întîmplat ca a
au loc reduceri reciproce ale capitalist şi cu adincirea di-1 piuă în 1980 să se realize­ făptuirea lor. i la orele 7,15 ş
v
taxelor vamale, pe bază viziunii internaţionale capi- ţ Dialogur de lucru candi- preluărilor de la coopera-, tămăria-Orlea, Rîu Alb, 1 re urmează di
multilaterală. în R.S. Romfi- taliste a muncii. După apa-1 ze în întregime programe­ tivele agricole nu este nici Livadia, Teiu, Roşcani, Bre­
nia s-a introdus, începînd de riţia sistemului mondial so- ) le de dezvoltare economi- daţi-cetăţeni să constituie pe departe satisfăcătoare, tea Română şi Boz. Con­ ^ oră pe direcţi
la 1 ianuarie 1974, tariful cialist, în ciuda acţiunii j o manifestare vie a unirii l vă să fie deşt
vamal de import, cu scopul cercurilor reacţionare capita- * co-socială în profil terito­ deoarece în contul munci­ stituind o îndatorire patri­ .' merate, pînă I
de a se asigura o politică liste de a izola statele socia- i rial. La baza analizelor şi eforturilor candidaţilor şi lor S.M.A. . şi F.N.C. s-a otică şi cetăţenească de
unitară în domeniul importu­ liste, s-au menţinut şi s-au 1 alegătorilor, a ihotărîrii lor \ derearf.de Mat
rilor în condiţiile descentra­ dezvoltat relaţii economice l dezbaterilor din cadrul , în­ de a munci împreună pen­ livrat, pînă acum mai pu­ prim ordin, onorarea ire­ 1 Chişcădaga, c
lizării activităţii de comerţ mondiale între statele apar- 1 tâlnirilor între candidaţi şi ţin de 65 la suţă din can­ proşabilă de către fiecare / bună parte d
exterior ţinînd celor două sisteme 1 tru realizarea sarcinilor ce titatea de porumb stabilită. unitate agricolă a. obliga­ 1 geri să se înd
sociale diferite. Necesităţile/ alegători -trebuie să stea, revin fiecărei localităţi, ţiilor ce-i revin faţă de
economice ale statelor deter- I aşadar, programele. de Merită .totuşi evidenţiate ţ întreprindere.
mină, în mod obiectiv, dez- / dezvoltare economico-so- tuturor unităţilor econo­ o serie de cooperative a- fondul centralizat al sta­ / sînt tineri ca
volt.area pieţei mondiale, ex- \ mice din teritoriu, o ma­ gricole cum sînt cele din tului trebuie să constituie 1 la acea oră c
tinderea treptată şi diverşi-1 cială ale localităţilor pe a- nifestare a angajării şi
ficarea relaţiilor economice) cest cincinal, care să fie Deva, Lăpuşnic, Orăştie, o acţiune de căpetenie | deja sau.se ai
VIRTUTE, categorie a eti­ dintre toate statele, realiza-1 voinţei unanime a oameni­ Hăşdat şi altele, care au pentru organizaţiile de 1 de muncă. Oc
cii cu caracter apreciativ şi rea unei noi ordini econo-J completate cu noi obiec­ lor muncii de pe melea­ suplimentat prevederile la partid şi comandamentele > stă cu discipl
normativ care desemnează mice pe plan mondial, înte- i tive legate de contribuţia
însuşirile morale pozitive ale meiată pe respectarea inte- I gurile judeţului nostru de acest produs. De asemenea, locale pentru agricultură, | la această unii
oamenilor ; atitudine con- reselor tuturor popoarelor, a 1 suplimentară a unităţilor a traduce în viaţă hotărâ­ şi-au onorat integral sar­ astfel îneît în timpul cel i cînd după ac
stind în consecvenţa respec­ drepturilor lor asupra sur-« industriale şi agricole lo­ rile partidului, de a răs­ ! de loc întîmplc
tării idealurilor etice, a prin­ selor economice naţionale, a l cinile de livrare coopera­ mai scurt posibil să fie
cipiilor şi a normelor mora­ suveranităţii si independeh- [ cale, a oamenilor muncii, punde prin fapte demne tivele agricole din Sîntan- preluată de către bazele I re că nu întol
le. Virtuţile se dobîndesc în tei, a egalităţii şi avantaj u-» la transpunerea în viaţă a vibrantelor chemări cu­ drei, Strei, Haţeg, Bretea de recepţie întreaga canti­ i nu peste tot <
procesul vieţii sociale, ca ur- tw. lui reciproc. ' | Mureşană, Şoimuş, Leşnic, i bine. (Th. Mă
IUI I CLI pi UL,
Programului suplimentar prinse în Apelul Frontului tate de produse prevăzută
u de dezvoltare a economiei Unităţii Socialiste. şi alte unităţi agricole, în balanţe.