Page 101 - Drumul_socialismului_1977_10

;
MINICA, 30 OCTOMBRIE 1977 ■ *•»*&;4. ţ> ■ .V.-'t 'A.Ji< (Wi;ili i. i*' •Si; |; 4h ifiAISJr< a, tiu
Pag. 3

IMNUL DE STAT
JZ
z Arta în scoală
“wtobu-
a so- Mă gindesc acum la artă de literatură română. ferind ca tonalitate funda­ al Republicii Socialiste România
vreme : nu ca obiect de studiu, ci Foarte modern acest cabi­ mentală gama de ocru,
Bufni­ ca element de compunere net prin aparatură şi mo­ ceea ce conferă ansamblu­
ri. In a unei ambianţe propice bilier, dar, aş zice, foarte lui un calm şi o tandreţe Muzica de Ciprian PORUMBESCU
.R. şo- studiului. E o ipostază in modern îndeosebi prin care se răsfrîng asupra
t de ţ care poate ţi surprinsă concepţia nouă care a gu­ întregii încăperi. E însă
mai rar deoarece încă ezi­ vernat decorarea sa într-un de admirat şi compoziţia Text adaptat
dte ba- I tăm, încă — din inexpli­ mod simplu, eficient şi care denotă- o deosebită
i. I se J cabile motive — mai avem de autentică valoare es­ capacitate de sinteză, reu­
şi cu- \ rezerve cînd e vorba de a tetică. E vorba în fond de şind să reţină, în momen- . Trei culori cunosc pe lume, Roşu, galben şi albastru Azi partidul ne uneşte,
:oboară ţ uşura pătrunderea artei in tele lor definitorii, peste
viaţa cotidiană. Arhitectu­ trei secole de istorie lite­ Amintind de-un brav popor, Este-al nostru tricolor, Şi pe plaiul românesc
e însă, \ ra şi urbanistica i-au fa­ Consemnări rară românească. E de ad­ E viteaz, cu vechi renume, Se înalţă ca un astru Socialismul se clădeşte
neînţe- 1 cilitat intrarea in oraşe, pe mirat — şi nu în ultimul
rind — modul în care —
utogara } străzi, in pieţe şi parcuri. o frescă ce acoperă doi. fără a devia în didacti­ In luptă triumfător. Gloriosul meu popor. . Prin elan muncitoresc.
autobuz l Arta mai aşteaptă însă ti­ pereţi pe o suprafaţă de cism, fără a cădea în cap­
midă in faţa porţilor unor
il ştiut, ţ instituţii, întreprinderi şi 30 mp. Autorii ei sint bi­ canele tezismului — auto­ Multe secole luptară Sîntem un popor in lume Iar tu, Românie mîndră,
înain- ' chiar a unor şcoli unde necunoscuţii Mircea Bîtcă rii au reuşit să confere
; nu se ! i stăpinesc încă prejudecăţile şi Gheorghe Pogan, re­ lucrării un mesaj explicit, Străbunii noştri eroi, Strîns unit şi muncitor Tot mereu să dăinuieşti
5. Intre ţ artistice şi se răsfaţă cro- marcabili artişti, cărora li luminos şi robust, de o Să trăim stăpîni in ţară,
ibuz de t molitografiile de trei pa­ s-a oferit acum ocazia să maximă eficienţă educati­ Liber, cu un nou renume Şi în comunista eră
vă. Ca orice operă de artă,
:oboarâ > rale şi pirogravurile de se împlinească şi in genul şi' fresca pictorilor Mircea Ziditori ai lumii noi. Şi un ţel cutezător. Ca o stea să străluceşti.
re­
monumental. Fresca
i. Cine ţ tarabă, deopotrivă întristă­ creează in imagine şi cu­ Bitcă şi Gheorghe Pogan
a
pervertitoare
toare
>uzul la t gustului şi estetic. Adevărata loare întreaga istorie a li­ este un unicat a cărui e—
3t va / artă va birui definitiv pe teraturii române prin mari ventuală reproducere sau Maestoso
ă, s-a ) teritoriile cotidianului in personalităţi, opere, gru­ pastişare de către dile­
itre sta- ţ pări şi citate, începind cu tanţi n-ar face decît să —/La_____2__________
ziua în care vom avea tă-, legenda meşterului Mano- vulgarizeze, compromiţihd ■ «i— -------------4-
ria să ne eliberăm pereţii le, evocată printr-un su­ prin uzură o idee gene­ z f o . s ţ =
«nXL/-f d L ---
» s de sub invazia asparaguşi- perb moment de tablou roasă şi o certă izbindă -------- -W-»—
i l lor de plastic. Am avut votiv, continuînd cu Di- artistică. Ea aparţine de
norocul s-o văd şi în a- mitrie Cantemir şi înche­ acum întregului oraş, fiind 1. Trei cu - lori cu - nosc pe lu - me. A - min -
ceastă ipostază glorioasă ind cu portretul impună­ — alături de statui, de
jere în- t în timpul unei întîlniri cu tor al lui Zaharia Stancu. monumente istorice, de 2. Mul- le se - co - le lup - ta - ra Strâ - bu -
fer : o- J elevii $i profesorii Liceu­ Lucrată în tempera, ea ansambluri arhitectonice — 3. Ro - şu, gal - ben şi al - bas - tru Es - te-al
ib pre- * lui industrial nr. 1, . din reţine atenţia, fireşte, intii încă una dintre valorile în me Strîns u -
e des- ] cadrul Grupului şcolar prin culoare. Autorii au sale artistice de referinţă. h. Sîn - tem un d o - por lu -
ite, din l minier din Deva. Dialogul avut tactul de a evita/ RADU CIOBANU 5. Azi por - ti - aul ne u - neş - te. Şi pe
u s-a | s-a desfăşurat în cabinetul stridenţele festiviste, pre­ 5. Iar tu Ro - ma - ni - e min - drâ Tot me-
ccident. ţ
neie cu 1
iţe, a ,’ -talent de Jean Constantin
n faţă. i , : şi Gelu Manolaohe — un
lat să l .. —■ program aplaudat la scenă ■■ţj-r ■ —#-1----- --- --- ---
i cartea $ scena # ecranul
rai la i deschisă. De o caldă apre­
Iar. A- 1 ciere s-a bucurat piesa mu­
lat în l „Proză şi tul în alte împrejurări, zicală „Valea", melodie în tind de-un brav po - por. E vi - teaz, cu vechi re -
D-3683, t meritau un loc în pagini­ premieră absolută, închina­ nii nos - tri e - roi. Sa trâ - im - stă - pîni in
Hune- \ reflexivitate" le acestei cărţi. Pentru e- tă minerilor Văii Jiului. 10S - tru tri - co - lor, Se A 1 nai - ţâ ca un
(C. Ar- l conomie de spaţiu se putea
renunţa la prezentarea pro­ st si mun - ci - tor Li- ber. cu un nou re - ,
Printre cele mai realizate zei lui Valentin Silvestru „Iarna bobocilor"
cărţi de critică „literară, a- ..ia iul ro - mâ - nesc So - cia - lis - mul se clă -
sau
NICI părube recent, se numără punem, Adrian Păunescu. Nu A
îndoială
la
însă,
volumul „Proză şi reflexi­ obiectivitatea criticului, ca­ Având pe litou chipul ta­ .iU să dăj - nu - ieşti Si in ca - mu - nis - ta
vitate". Autorul ei, Cornel lentatei actriţe Draga Ol-
agrico- J Ungureanu, este un tînăr re, prin cartea sa, reuşeşte teanu-Matei, filmul româ­
e prac- \ critic literar a cărui capa­ să edifice pe cititor asupra nesc „Iama bobocilor" îşi
iriginală l citate intuitivă şi compe­ varietăţii şi evoluţiei' pro­ asigură succesul de public.
zei noastre contemporane.
matelor, / tentă au fost unanim re­ Şi e un. succes ! Comedie
iotul se \ cunoscute de la primul vo­ SILVIU GUGA de actualitate, inspirată din
ici 1
ira nici lum : „La umbra cărţilor viaţa Satului, „Iarna bobo­
tec în , în floare", încununat, în cilor" continuă, într-un de­ me, In lup • ■ tă tri. - um - fă - tor, E vi -
lapte I I 1975, cu premiul de debut „Fantasio XX" cor încărcat de frumuse­ râ, Zi - di - tori ai lu - mii noi, Să trâ-
ţea peisagistică a „Viişoa-
est nu- y al Uniunii Scriitorilor. Vo­ rei“, ideile generoase ale tru Glo - ■ ri - ■ o - sul meu po - por, Se A 1 ~
lumul recent stârneşte ace­
e regâ- i laşi interes ca şi cartea de Aflat în turneu in jude- „Toamnei bobocilor", unde
; cores- i debut. Bun cunoscător al t.uil nostru, Teatrul de re­ scenaristul Petre Sălcudea- me Şi un ţel cu - te - ză - tor. Li - • ber,
roducţia ţ fenomenului dezvoltării li­ vistă din Constanţa a pri­ nu şi-a menţinut, în mare te Prin e - lan mun - ci - to - resc. So- • cia
rece nu t teraturii de astăzi. Cornel lejuit publicului hunedorean pante, personajele, găsind,
it dacă > Ungureanu, caracterizează o plăcută întâlnire cu spec­ însă, o nouă intrigă : pro­ ră Ca 0 stea să strâ- ■ lu - ceşti Si în.
cu gro- ţ cu siguranţă şi dezinvoltu­ tacolele de gen, dar, am blema- forţei- de muncă
.masculine în viaţa satului.
ea me- l ră proza a peste 20 de spune, cu creaţiile de virf Efortul Varvarei (Draga jC
contemporani.
Lui
far tre- ) scriitori Preda, Geo Bogza, ale acestui colectiv, ' ocu­ Olteanu) de- a dezlega a- W-
Marin
ă întru- 1 D. R. Popescu, Laurenţiu pant al locului I la prima ceastă spinoasă problemă
t păgu- \ Fulga, Al. Ivasiuc, Ştefan ediţie a Festivalului naţio­ de actualitate merită cu­
nal
României".
„Cintarea
iu). / Bănulescu, Radu Ciohanu, noscut de' marele public. A
Platon Pardău, George Bă- „Fantasio XX", spectacol Dealtfel, personajul princi­ teaz, cu vechi re - nu- me, In lup * tă tri - um - fă - • tor.
lăiţă, le s dedică adevărate ce a omagiat 20 de ani de pal e secundaţ de un co­ A'
studii, care ies din sfera activitate a teatrului con- im stă -pîni in ta - ră__ _ Zi- di -• tori ai lu- mii noi.
— una 1 foiletonului critic, criticul stănţean, a dăruit publicu­ lectiv de actori de real ta­
oi cofe- ' literar fiind dublat de ri­ lui — prin muzica inter­ lent : Marin Moraru, Con­ nat- • ţâ ca un âs- • tru _ _ Glo - ri - 0 - sul meu po - por.
— spe- 1 goarea istoricului literar. pretată de Dan Spătaru, stantin Diplan,' Monica cu un nou re - nu ••me_ __ Si un ţel cu •- te - ză - tor.
,Ja ©a ( Prozatori ca Fănuş Neagu, Coca Andronic, liana Mo- Ghiuţă, Emil Hossu, Se- se clă- des- - te _ _ Prin e lan mun - ci - to •- resc.
asă, în- / Augustul BuzujŞa, Sorin Ţi­ ţ.ioa, prin „reprizele" core­ bastian Papalani, Carmen tis- mul
pe unul | ţei, Nicolae Damian şi în­ grafice ale unui corp de Galin, Virgil ‘Ogăşanii şi co - ■ mu - nis - ta e' •- râ_ _ Ca 0 stea să strâ - t u - ceşti.
i, care 1 că eîţiva, cărora C. Ungu­ balet omogenizat, prin mo­ alţii. LUCIA LICIU
nici în ! reanu le recunoaşte talen­ mentele vesele susţinute cu
ria. Afi- \
lesenată ţ
it carne i
jrală — '
>ine, ba \ Iv nou în comuna de Ea poalele Ei n-au uitat
i se a- ,
de car- ţ uzina...
r prăji- 1 m u n t e l u i a b
fi avînd
espectiv j Foştii ucenici ai Atelie-
şi
activ
vechi
gnolia", ţ (Urmare din pag. 1) la modernizarea participant reprezentantul lor, tot relor Centrale Petroşani
timpul, nu numai in se­
in
vieţii
îngheţa- i comună. siuni. Cu astfel de depu­ — azi întreprinderea de
utilaj minier — sint la
Că nu-i 1 trialâ de 117 milioane lei Construirea unei băi taţi participarea cetăţe­ pensie. S-.au despărţit cu
itaurant, ţ exprimată în calcar — populare cu unităţi de nească la, realizarea tre­ stringere de' inimă de co-
1
labora- i principala bogăţie naturală prestări la parter, a incă burilor obşteşti a crescut lectiv, de foştii colegi mai
a comunei — furnizat unui bloc cu 8 aparta­ mult la Băiţa. .
tineri şi le-au promis că
Combinatului siderurgic de mente, alimentarea cu apă Viaţa materială şi spiri­ n-o să-i uite, că-i vor
la Hunedoara, în lucrări tuală a oamenilor comunei
CU l geologice de prospecţiuni a comunei şi termoficarea are cu lotul alte dimen­ mai vizita, chiar dacă
NCII ? I şi explorări, in minereu instituţiilor şi întreprinde­ siuni, pe măsura puterii bătrineţea te ţine mai .
rilor din comună şi alte­
complex, in mozaic de de cumpărare a venitului mult lingă casă.
noastre ,' calcar şi într-o mare can­ le, sint repere ale unui Şi veteranii ..I.U.M.P."-,
dată o- 1 titate de produse agroali- viitor apropiat al ei. lor. Din 1975 pîhă acum, ului n-au uitat uzina,
— Băiţa — continua to­
cu au- l mentare cu care contri­ varăşul Lazăr — o cunos­ volumul mărfurilor desfă­ n-au uitat colectivul în care
cute in Băiţa aproape s-a
:d, prin 1 buie la fondul centralizat. cut perioade deosebit de dublat, de la 15 la 29 de au lucrat. Foştii maiştri!-
ată s-a 1 Cu o zi înainte de docu­ fertile in transformări, dar milioane. „Care e. trăsătu­ turnători — fraţii Vasile
iuzuI de ţ mentarea acestui reportaj mai ales în cincinalul ra definitorie a cumpără­ şi Nicolae Căprâru, Teo­
dor Brici, Gheorghe Cris-
tele ca- j plecaseră din Bălţa spre 1970—1975, de cînd dezvol­ torilor da Băiţa ? — am tache, mulţi alţii trec
această centrele de prelucrare 80 tarea ei se realizează în­ întrebat-o pe Maria Bulz, frecvent pe la uzină.
aproape
însumînd
vite
de
comercial.
„Un
especti- 40 tone. Era o completare tr-o concepţie nouă, uni­ lucrător ridicat al pretenţi­ Deunăzi, în biroul direc­
nivel
e aglo- a celor 442 tone pe care tară. ilor•“ — a fost răspunsul. torului Gheorghe Olariu
îtreprin- comuna le va livra statu­ . Iniţiativa cetăţenească, Numai anul acesta s-au se afla un bărbat potri­
de la lui pină la sfirşitul anului, participarea, au fost pre­ virulul in Băiţa 35 de te­ vit de statură, sănătos, e-
icolo, o alături de 3 385 Iii lapte şi zente permanent în rea­ levizoare, 29 aparate de nergic. Era Ion Muntea-
nu. fost şef al serviciului
lizarea noului în comună.
î pasa­ 60 tone cartofi. Dorin Stoia e de mulţi radio, 21 de maşini de administrativ ai întreprin­
— în comuna Băiţa s-au
te către construit in anii socialis­ ani deputat. A fost desem­ spălat. 26 frigidere, iar li­ derii — post din care s-a
i obicei mului 8 cămine culturale, nat candidat şi pentru ale­ brăria- a vindut cărţi in pensionat de la X.U.M.
valoare de 43 000 lei.
oricum, 3 şcoli, 10 magazine să­ gerile de la 20 noiembrie. In comuna de la poalele Petroşani cu eîţiva ani în
trebuit teşti, un magazin univer­ — Ce credeţi că trebuie muntelui de calcar, noul urmă. Locuieşte la Brăi­
la. dar trece în fiecare an
la lacul La I.C.S. mărfuri alimentare — Hunedoara lucrează de sal la Hărţăgani şi un su- să facă un deputat spre a ev a căpătat dimensiuni pe la uzina unde a lucrat
cum se peste 20 de ani şi Elena Vaidos, şefă de unitate. In această permagazin la Băiţa, un fi urmat de oameni ? impresionante. Vorba fos­ mulţi ani. „Cum să uiţi
muncii calitate se străduieşte zi de zi ca din unitatea sa cumpără­ bloc cu 18 apartamente şi — Să se consulte mereu tului miner Cornel Şer- familia care te-’a crescut,
? Jude- torii să plece mulţumiţi. ,magazine la şi parter, s-a cu ei. Dacă au treabă cu ban : ,,Timpul trece, te-a format ca om, unde
sistematizat
mine, oamenii mă caută şi
modernizat
aspect, Ca Elena Vaidos sint multe lucrătoare din comerţ. Me­ centrul comunei — spune acasă. dar in favoarea noastră, ai trăit atâtea bucurii şi
se pă­ tovarăşul Ion Lazăr, vice­ Pentru că acasă sau pe din zi in zi spre mai bine. împliniri ? !....“ — ne des-
ritele lor profesionale şi etice le-au ridicat în funcţii de Chezaş ne este partidul,
ună şi răspundere, un mare număr (le lucrătoare din acest dome­ preşedintele biroului exe­ stradă, ziua sau noaptea, politica sa înţeleaptă". tăinuieşte nostalgic Ion
tă prea ( cutiv al consiliului popu­ deputatul este în perma­ Munteanu...
niu riind şefe de raioane, ma ţazine, unităţi comerciale. ION CIOCLEI
lar comunal, el însuşi un nenţă alesul cetăţenilor, DUMITRU GHEONEA
Foto : I. VLAD