Page 14 - Drumul_socialismului_1977_10
P. 14
DRUMUL SOCIALISMULUI * NI
Pag. 2
r——
înfăptuirea hotăririi de partid —
\ DE CI
atribut esenţial al oonduociii politice t autobu;
i Ieri d
CeSor periaţi cu disciplina muncii faceţf-ie un caisul: 1 5,3'?. în s
§v voinţa comuniştifor, l va), zeci
ţ nie“ din
.1 teaptă. A
la voinţa coleotiviilui Cît au pierdut întreprinderea, colectivul ) linia 8, i
1 dintr-o d
şi ei în zilele pe care nu le-au lucrat? ) penultima
) te pe st
şs de aici, fa fapte i lătorii dii
i reazâ. Ni
5 De la începutul anului, la „Vidra" sînt departe de Iar cum argăsitoria este cut şi încă nu fac tot ce 1 la peste
Pentru organizaţia noas mărului de posturi din a- colectivul de muncă de la posibilităţi, nu răspund în- • secţie de bază, de care de ar putea pentru statornici ţ tobuz re
condiţiilor
celelalte
toate
puncte
pind
rea deplină, a ordinii şi dis
create,
totul
i Minutele
tră de partid, din raionul 3 ceastă sferă am întocmit un întreprinderea de blănărie vtru actuale. Unita de lucru, vă daţi seama ce ciplinei la toţi angajaţii, la J tea din c
exigenţelor
al minei Teliuc, o preocu calcul economic concret pe „Vidra" din Orăştie a în tea nu-şi realizează benefi greutăţi întîmpinăm din toate locurile de muncă.
pare esenţială este aceea de care l-am prezentat în fa scris în cartea muncii suc cauza indisciplinaţilor, din împărtăşind ideea că ) creşte. A
în
decît
de
procent
a face ca hotărîrile adună ţa lor. Potrivit acestuia re- cese de prestigiu, care-1 o- ciile la sută, productivitatea tre care i-aş numi pe Carol s-au întreprins măsurile nu l 4930 opr<
91,6
rilor generale care privesc . ducerea unui post de regie norează şi adaugă noi a- muncii — 95,1 la sută, de Vinţeler, Maria Halmaghi, le mai eficiente, ce / staţie,
problemele economice să corespunde cu un spor de 1 precieri firmei „Favior". perseve ţ La prima
întărirea
fie cunoscute de întregul la sută la retribuire pentru — Majoritatea covîrşitoa- păşeşte -cheltuielile la 1 000 Alexandrina Botezatu, Ma rente penti-u răspunderii dis i duitură şi
în
şi
ciplinei
colectiv. Acesta este primul ceilalţi. Aceasta a sporit re a oamenilor noştri — lei producţie iar fondul de riana Blendea, Ileana Ghi- 1 Pană ? O
ţa.
timp este folosit în propor
fa I din mom<
pas spre înfăptuirea lor. Ni cointeresarea oamenilor în precia tovarăşul Ben^dic ţie de abia 90,21 la sută. — Colectivul de muncă, muncă, punem în dis
celor
cu
certaţi
ţa
se pare foarte firesc să fie sprijinirea brigăzilor de Roşu, secretarul comitetului Cauzele ? De la începutul oamenii harnici, de bază ai ciplina două calcule sim ţ sint oblig
aşa de vreme ce la înde mineri. Ca urmare, în lu de partid pe întreprindere anului s-au înregistrat 495 fabricii se împacă, în timp, ple : un singur minut i Acum sin
plinirea sarcinilor de pro na august, de pildă, brigă — sînt harnici, statornici, 1 pornesc |
ducţie este chemat să par zile noastre şi-au depăşit pierdut într-o zi de muncă f cu copiii
ticipe efectiv întregul co sarcina la producţia fizică echivalează la „Vidra" cu o t mină, ale
pierdere de 4 946 de lei, 5
în
minereu
cu
lectiv. de' metal PRODUCTIVITATE SPORITA ■ DEZVOLTASE ESONOtâCÂ înseamnă ' staţii. Ce!
minute
nelucrute
Aşa am procedat şi la 2126 tone, ceea ce pentru 24.731 lei pierderi. Socotiţi ţ de pe? lir
începutul anului, cînd or muncitorii auxiliari a în ÎNTERSA ■ 1VEL DE TRAI RIDICAT minutele pierdute anul a- l mai opre:
ganizaţia de partid a dez semnat un spor de 17,5 la cesta în absenţe nemotivL staţie, nici
bătut sarcinile de plan şi sută la cîştig. te, învoiri, concedii medi \ la urmăh
angajamentul. Cîntărind Urmînd această orienta zile absenţe nemoţivate de cu această stare de lucruri, cale nejustificate şi veţi praîncărcc
bine condiţiile şi posibili re, în curînd o staţie de îşi® îndeplinesc bine sarci care-i priveşte şi pe ei di vedea ce sporuri s-ar fi re
tăţile, organizaţia de partid ventilatoare o vom lega de nile ce le au la locurile de la lucru, iar învoirile însu alizat în procesul muncii,
a hotărît ca pînă la una de conexiuni, ceea ce muncă. Aşa se face că a- mează 866 de zile. Conce rect, le influenţează nega inclusiv în retribuţia dum
sfîrşitul anului să dăm ne va permite să reducem vem o producţie marfă pes diile de boală se acordă u- tiv cîştigurile băneşti ? neavoastră lunară !
o producţie fizică su încă 3, posturi pe zi. Vom te plan de 34 milioane lei neori cu multă uşurinţă şi — Fireşte că nu. De mul
plimentară de 1 500 to lua şi alte asemenea mă iar la export sarcina este reprezintă o problemă pen tă vreme am stabilit măsuri Comitetul de partid, bi sornicelor
ne de minereu peste .plan. suri, în toate avînd spriji îndeplinită în procent de tru întreprindere. Iată un pentru întărirea ordinii şi rourile organizaţiilor de ora 7,C0.
După cutremurul ain 4 nul oamenilor. 116,2 la sută. In mod deose mare fond de timp pierdut, disciplinei, 'am organizat bază, conducerea întreprin tîmplat şi
martie ne-am angajat să ri Pentru a asigura îndepli bit aş remarca aportul pe care, dacă era bine folo controale acasă la cei „bol derii, ca şi comitetul de mă. Pîm
dicăm angajamentul la 5 000 nirea lună de lună a sarci care şi-l aduc zilnic la suc sit, ar fi adus însemnate navi" — ne spune tovarăşa sindicat şi U.T.C. au dato Deva org
de tone minereu peste plan. nilor, biroul organizaţiei de cesele noastre în muncă Va- sporuri în producţie şi, im Maria Brînduşa, preşedinta ria primordială de a acţio transportu
în
intransigent,
na
spirit
In ambele etape, organi bază urmăreşte ca, prin leria Ivănescu, Maria Bod- plicit, creşterea retribuţiei comitetului de sindicat. U- muncitoresc, comunist pen vîrf ? (L.
nora li s-au anulat certifi
pentru angajaţii fabricii.
zaţia de bază a întreprins orice mişcare ce se face în nar, Steluca Barbu, Maria — Secţia care ne creează catele medicale, nu au pri tru întărirea disciplinei în UN ROE
o largă dezbatere cu între efectiv, la fiecare loc de Vasiliu — de la secţia blă cele mai multe necazuri — mit retribuţie pe zilele ne muncă la toţi angajaţii. Sim
gul colectiv asupra posibi muncă să avem comunişti nărie, Ana Vinţeler, Ana continua tovarăşul Bene- lucrate, îi punem la gaze plele constatări că „avem I La întîl
lităţilor îndeplinirii angaja de nădejde. De fapt, toa Socol, Silvia Borza, Fagner ta de perete, îi criticăm, se încă probleme cu discipli l prian Pori
mentului sporit. Brigăzile te brigăzile sînt conduse de Erica, Paraschiva Golea — dic Roşu — este argăsito stă de vorbă cu ei. Cred na", „n-am făcut tot ce de 1 da Coşbi
ria, şef de secţie tovarăşul
de mineri s-au dovedit re comunişti, oameni cu înal de la secţiile înnobilare, Ilie Her. După zilele de re însă că nici organizaţiile pinde de noi" n-au puterea ţ află o pi
ceptive la chemarea organi tă calificare şi prestigiu în velur şi vînat şi mulţi al noastre de partid, cea de să rezolve problema... i Dacă ape
zaţiei de partid, prezentînd colectiv. Amintesc aici doar ţii. tribuţie unii angajaţi din sindicat şi tineret n-au fă GH. I. NEGREA i pei, presii
o seamă de propuneri de cîţiva din ei: Vasile Pla- Realizările obţinute însă secţie lipsesc de la lucru. ţ că. Dacă
îmbunătăţire a activităţii ton, om care nu pleacă din l atent în :
de transport-aprovizionare, abataj pînă n-are siguranţa I acolo se
de întreţinere şi chiar de că lucrurile merg bine, E- ţ nent o ce
raţionalizare a organizării. milian Bălan şi Gheorghe Urgentarea însămînfării i tă de ap
Astfel că, din mers, voinţa Iacob, mineri specialişti, l me : sute
comuniştilor, exprimată în 'dar şi tovarăşi buni cu V Semnalărr
angajament, s-a transfor membrii brigăzilor, Petru griului — acţiune prioritară Ij la secţia
mat în voinţa întregului Corovancă şi alţii de frunte. a I.J.G.C.
colectiv. Printr-o activitate poli- (Urmare din pag. 1) nă. în scopul intensificării poate n-i
Principalul acum pentru tico-organizatorică cu oa ritmului, de lucru la re cum, pini
biroul organizaţiei de bază menii, raionul nostru şi-a coltatul porumbului, este iarna, să
şi pentru 'conducerea sec îndeplinit angajamentul a- ţile din cadrul Consiliului necesar să se utilizeze din care? a a
torului a devenit preocupa nual încă în prima decadă intercooperatişt Deva, unde plin şi mijloacele mecani consum
rea ducerii la îndeplinirea a lunii septembrie. faţă de perioada calenda zate, respectiv combinele s-ar putei
propunerilor şi măsurilor în acelaşi fel urmărim şi ristică în care ne aflăm „Gloria". ducă pie
stabilite. Dealtfel, am şi hotărîrile care vizează cei s-au înregistrat rămîneri în Obţinerea unor recolte puncte. Ş
introdus un sistem de ur lalţi indicatori, cum sînt urmă. Preşedintele consiliu sporite de cereale păioase - şi apa pc
mărire zilnică, pe schim consumurile specifice (prin lui intercooperatişt, ing. la hectar impune să nu se ce cu c
buri şi chiar pe brigăzi a tăbliţe afişate la toate lo Liviu Gîrbea, ne-a făcut facă nici un rabat la ca fu).
mersului producţiei. Noi curile de muncă), calitatea precizarea că în această litatea semănatului, specia MAI
înţelegem prin această ur minereului şi alţi indicatori. săptămînă ritmul de lucru liştii din unităţi să urmă
mărire un contact direct şi Prin introducerea puşcării va fi mult intensificat, rea rească în permanenţă mo Aceastc
permanent cu toate brigă selective şi alegerea sterilu lizările la semănat putînd dul cum se respectă tehno „Vidra" Orăştie. Secţia preinnobilare. Comunista Maria dresăm c
zile şi sprijinirea lor în în lui în abataj, am ajuns să fi amplificate îndeosebi la Timpeanu lucrează ia o maşină de şlefuit piei, unde depă rativei ac
deplinirea angajamentului. înlocuim controlorii de ca C.A.P. Deva, Banpotoc, Hă- logiile de lucru. şeşte zilnic planul cu 5-10 la sută, realizlnd lucrări de cali Mare, un
tate superioară.
Foto : VIKGIL ONOIU
O atenţie sporită acor litate. Conştiinciozitatea cu rău şi Bejan, unde mai e- pierderile
dăm şi .activităţii muncito care minerii urmăresc cali xistă o bună parte din vin au li
rilor auxiliari, celor care se tatea se dovedeşte mai e- suprafeţe eliberate şi creat La I. M. Uricani se aefionează sub deviza : grijorătoa
ocupă de aprovizionare, ficientă decît nişte contro front de lucru pentru me înregistrîn
mecanicilor şi electricieni canizatori. De asemenea, la rea efect
lor. Se ştie că, în condiţiile lori care nu făceau decît C.A.P. Veţel s-a trecut la 120 cape'
creşterii gradului de meca să înregistreze. efectuarea arăturilor u- Toate brigăzile cu planul realizat şi depăşit nul nu s-i
şi
nizare a unor lucrări, sca pregătirea terenumi pe putea pre
de numărul oamenilor de VASILE ILIEVICI, nele suprafeţe de pe care continuare
secretarul organizaţiei s-a recoltat porumbul. Pînă nu de mult, colecti titate de cărbune extrasă cest an de conducex-ea de „realizare
la deservire. înainte însă
de partid schimbul A, vul I.M. Uricani se situa peste prevederile de plan. partid şi de stat vizînd decimare
Pentru a asigura în con
de a trece la reducerea nu raionul 3, mina Teliuc tinuare front larg de lucru în fruntea hărniciei unită Unele gx-eutăţi şi neajun creşterea nivelului de trai ovine la i
în vederea efectuării ară ţilor miniere din Valea Jiu suri au perturbat, însă, ac al minerilor, al tuturor ce (T. Pîrcălc
mi
pi-oductivă
brigăzile
a
tivitatea
„Toate
din
muncesc
ce
lor
Deviza
lui.
ţara
D-ALE
SIMPOZION turilor, pregătirii terenului — la plan" devenise cuvînt nei, multe brigăzi nereu noastră. O atenţie sporită
şi semănatului este necesar de ordine pentru minerii şind să-şi mai realizeze Evident,
se acordă lucrărilor de pre
Luni, punctul de do.cu- umane". Organizat de con- să fie făcută o largă mo Uricaniului. In anumite pe randamentele în abataje gătiri şi deschideri, se ac de că a<
mentare politico-ideologică siliul comunal al educaţiei bilizare a cooperatorilor la rioade, toate brigăzile se şi, deci, planul la extrac ţionează cu i'ăspundex-e şi portun să
dm comuna Crişcior a politice şi culturii socia- irigaţii. R
găzduit simpozionul „Reli- liste, în colaborare cu recoltatul porumbului şi la prezentau cu planul reali ţia de cărbune. exigenţă pentru mai buna enigmă n
gia in lumea contempora- biblioteca din localitate,- eliberarea operativă a tu zat şi depăşit, întreprinde — Pentru revenirea la o aprovizionai'e tehnico-ma- peratorii
na şi implicaţiile ei asu- simpozionul s-a bucurat turor suprafeţelor destina rea înregistrînd, la un mo activitate cu rezultate bune terială a fronturilor de lu- de s-au c
pra formarii personalităţii de mult interes. — ne declara tovarăşul ci-u şi pentru optimizarea
te însămînţărilor de toam ment dat, o însemnată can- ing. Cai'ol Schreter, dii'ec- fluxului de transport, pen pentru o
torul I.M. Uricani, în lu tru mecanizarea lucrărilor şese să
Le aduce
mina indicaţiilor date de miniere şi creşterea pro-
Creşterea retribuţiei şi a ci mai bine pentru creş blemă în
general
alocaţiei de stat pentru co- După majorarea retribuţiei secretai-ul tovarăşul al pai'ti- ductivităţii muncii. Zilnic biect de
N
dului,
NICOLAE
pii a constituit un prilej de terea şi mai accentuată a CEAUŞESCU, în vizita de se urmăreşte modul de a- mai ales
a
măsurilor
şi
productivităţii
producţiei
mare bucurie şi satisfacţie muncii, îmbunătăţirea ca lucru efectuată în Valea plicarel realizarea planului, stabi se preoci
în
lite,
pentru familia minerului enţa ame
Gheorghe Ungureanu, de la Bugetul familiei unui miner lităţii, valorificarea superi Jiului, ne-am reorganizat cadrarea în disciplina de rigaţii în
I.M. Barza, ca dealtfel pen oară a resurselor materia^ activitatea, am luat o se pi’oducţie. Deviza „Toate cob).
tru toţi cei ce muncesc, pen le şi de muncă, reducerea rie de măsui'i de natură brigăzile — la plan" a re „CEA
tru că i s-au mărit în mod a crescut cu aproape 900 lei lunar sistematică a consumurilor tehnică, organizatorică şi intrat în actualitate, înti'-o
substanţial veniturile. Cum şi a cheltuielilor materiale socială. Activitatea minei formulare nouă : „Toate Grigore
arată azi bugetul familiei — baza ridicării în conti s-a redresat astfel simţitor. brigăzile cu planul realizat din araşi
lui Gh. Ungureanu ? Aces nuare a nivelului de viaţă Măsurile se referă la şi depăşit". Aceasta consti pus într-o
ta este încadrat miner 3 în al poporului. Muncitorii hu- completarea efectivelor de tuie sarcina numărul unu teliile de
treapta 3 şi lucrează la sec 1581 lei lunar, cu 450 lei continuă a producţiei şi pro nedoreni — mineri, side- mineri şi plasarea lor mai a fiecărei formaţii de mi distribuţie
torul Musariu II al I.M. mai mare. Avînd doi copii, ductivităţii muncii, a veni rurgişti, constructori, me bună în abataje, la organi neri. calitate. C
Barza. înainte de 1 august alocaţia de stat s-a majo tului naţional, care au cre canizatori şi lucrători din zarea mai judicioasă a lu- Toate aceste măsuri, a- mai ochii,
a.c. realiza un cîştig net lu rat de la 250, la 265 lei lu at posibilitatea alocării u- agricultură — au înţeles că ' crului . pe toate cele 4 dăugate la nivelul de pre A înşfăca
nar de 2 029 lei. Acum, în nar. Astfel, dacă înainte de nor fonduri mai mari pen pentru a cîştiga şi consuma schimburi, la întărirea or gătire şi mobilizare din drumul. K
urma majorării retribuţiei 1 august bugetul familiei tru creşterea generală a ni mai mult trebuie să şi pro dinii şi disciplinei. Orga- partea minerilor noştri au „ghinion",
realizează un cîştig de era de 3 410 lei, în prezent velului de trai, superioară ducă mai mult, că fiecare nizaţiile de partid şi de pex-mis ca, în ultima vreme, cetăţeni c
2 435 lei, cu 406 lei mai este de 4 281 lei, adică mai prevederilor din Directive om al muncii este dator să sindicat duc o muncă sus pi-oductivitatea muncii în organele
mult. Soţia sa, Marja, este mare cu 871 lei. le Congresului al Xl-lea al contribuie prin propriile e- ţinută de la om la om pen abataje să crească cu 13 trebuit să
muncitoare la instalaţia de Creşterea retribuţiei, ve partidului. Aceste măsuri forturi la înfăptuirea Pro tru cunoaştei-ea sarcinilor kg/post, tot mai multe bri furat. ,,Cc
antezdrobire a uzinei de niturilor fiecărei familii, a i-au bucurat şi îi bucură pe gramului de ridicare a ni de plan, a noilor reglemen găzi realizînd şi depăşind ce el. Ce
preparare a I.M. Barza şi tări privind majorax-ea re randamentele planificate, va trebui
nivelului de trai în general toţi oamenii muncii, dar în velului de trai al poporu
avea o retribuţie netă de sînt urmarea firească a po acelaşi, timp obligă la spo lui, elaborat de partidul tribuţiilor şi alocaţiilor de planul de producţie. teală p<
(N. Zamfi
1131 lei. Acum, primeşte liticii partidului de snorire rirea eforturilor rie n mun nnefrn nnmnnicf ^ stat pentru copii, a celox- în n- DUMITRU DHEONEA ^ un. Lamn
mneuri
nrf
nnlci
lnlfr»