Page 15 - Drumul_socialismului_1977_10

i 196 MIERCURI, 5 OCTOMBRIE 1977
Pag. 3

U OPRESC \ myftţăffilnţ - cultură, - arta ■ invaţămînt-cuituya - a
= FN STAŢIE ? ţ
îeaţă, orele i
3 „Cop de li- *
icro 15 (De- \ Ştiinţele sociale - element important
călători aş- l
buzul de pe J \ Consemnări
, îşi schimbă \
traseul : din l în procesul de formare şi dezvoltare
aţie, porneş- 1 UN NOU SUCCES
lălcescu. Că- i AL POEŢILOR M e m e n t
staţie vocife- ţ a conştiinţei - politice a elevilor HUNEDORENI
rul lor creşte i S-au împlinit la 2 oc­
mai mult de interese de ^
Un nou au- ' La slirşitul săptămînii tombrie 130 de ani de la conjunctură. Etica lor rigu- 1
3 „figura". \ l Formarea omului nou, ţia tovarăşului Nicolae de lucru interesante, par­ trecute s-a desfăşurat Ja naşterea unuia dintre cetă­
Suceava, cea de a IX-a e-
Animozita- / a prototipului uman al Ceauşescu la dezvoltarea ticipative, ce îşi ating ţe­ diţie a Concursului naţional roasă şi prea puţin malea- I
ul călătorilor 1 comunistului, aşa cum es- gîndirii marxiste. Explica­ lurile propuse. Este însă de poezie „Nicolae Labiş". -i ţenii de frunte ai Devei bilă nu le îngăduia adap-l
odinioară
de
—
Francisc tarea cu politicianismul 1
iuzuI 31-HD- ţ te el conturat în expune­ rea o fac pe.baza docu­ necesar ea toate cadrele Au participat cu lucrări un Hossu-Longin — repre­
număr de 187 de poeţi din
în sfîrşit, în l rea tovarăşului Nicolae mentelor, folosind grafice, didactice care au ca spe­ aproape toate judeţele ţă­ zentant marcant al intelec­ versatil. Printre aceştia s-a '
numărat şi Fr. Hossu-Lon­
i,
supraîncarcă • . Ceauşescu la Consfătuirea planşe, diapozitive, aiafil- cialitate aceste discipline rii. Juriul, prezidat de scrii­ tualităţii ardelene, luptător gin. Este vîrsta memoriilor.
torul JLaurenţiu Fulga, vice­
ţie — o zgu . ţ de lucru de la C.C. al me, ceea ce ajută la fixa­ să participe activ la viaţa preşedintele Uniunii scriito­ temerar şi consecvent pen­
torul opreşte. l P.C.R. din 21—23 septem- re, la însuşire. economică, socială şi po­ rilor, a acordat Menţiunea I Amintirile sale sîrit un va­
? Ceva este, / brie, solicită eforturi spo- Istoria, economia politică litică a localităţii. In acest „Nicolae Labiş" poetului tru drepturile naţionale şi loros document de epocă,
ce călătorii I rite din partea tuturor şi filozofia, ca discipline sens, ia nivelul judeţului Ioan Radu Igna, de la ce­ sociale ale românilor din pitoresc şi savuros totoda­
„Flacăra"
din
Hune­
naclul
să coboare, ( factorilor educaţionali şi de ştiinţe sociale, participă nostru s-a realizat inte­ doara. Premiul special al răposata împărăţie bicefa­ tă prin limbă, prin umor,
şosea. Unii / constituie pentru profeso- direct la explicarea Pro­ grarea tuturor profesorilor revistei „Tribuna" a fost lă. Născut la Zam, a învă­ prin voluptatea de a po­
jos, mamele 1 rul de ştiinţe sociale prio- gramului P.C.R. adoptat decernat poetului Ioan Evu, ţat carte la Deva, Orăştie, vesti. Evocarea' e melanco­
de Ia acelaşi cenaclu.
braţe şi de ţ ritatea absolută a întregii la Congresul al Xl-lea, a de istorie, economie poli­ Beiuş şi 'Cluj, studiind apoi lică sau, dimpotrivă, aler­
ă spre alte t sale activităţi. Din acest sarcinilor care stau în fa­ tică şi filozofie în activi­ „ZIUA BIBLIOTECARULUI" dreptul la Budapesta. A tă şi spirituală dacă nu
te autobuze * unghi realist de referinţă, ţa oamenilor muncii de la tatea politico-educativă a trăit toată viaţa la Deva, de-a dreptul efuzivă, reîn­
rămînînd
în
4V?i 8 nu ţ procesul de formare a o- sate şi oraşe pentru înfăp­ localităţii. In cadrul „Zilei bibliote­ permanent viind în trombă personaje
lici la prima mului nou cere o organi­ tuirea politicii economice, carului", organizată lunar contact cu frămîntăriie po­ şi întîmplări apuse. Pentru
la
judeţeană,
a doua, ni<y zare şi conducere unitară sociale şi cultural-ştiinţifi- Fără îndoială că finalita­ de Biblioteca avut ioc un litice ale vremii, mîndru de ca, brusc, toată euforia a-
Hunedoara
a
.*a. Sînt su- a activităţii educative. In ce a partidului nostru. tea socială a muncii ideo­ schimb de experienţă pe a face parte dintr-o gene­ ceasta să se curme, side-
Acele cea- competenţa acesteia intră Popularizarea legilor, de­ logice din al cărui sistem tema popularizării şi difu­ raţie activă, tenace, aflată rată de tăcerea din jurul
şi predarea ştiinţelor so­ cretelor şi hotărîrilor de zării cărţii social-politice, intr-un perpetuu conflict său, urmată de cîte o ex­
ciale, care îndeplinesc o partid şi de stat, explica­ fac parte şi ştiinţele sociale mijloc important de educare cu un stat-închisoare a clamaţie înaltă prin cutre­
—
maselor.
Participanţii
a
! importantă funcţie de cul- rea noţiunilor, categoriilor rezultă din modul în care bibliotecari din judeţ — au naţionalităţilor. A luptat în murul ei : „Doamne !)
1 tură politică şi ideologică, economice, filozofice sau ele reuşesc să influenţeze, stabilit noi modalităţi de presă, colaborînd la „Fa­ Doamne ! Cîţi vor fi de
l de formare, dezvoltare şi sociale la orele de ştiinţe să formeze tineretul pen­ apropiere a cărţii social-po­ milia", „Gura satului", mult în pămînt, iar eu am
litice şi ideologice de citi­
apropie de ? afirmare a conştiinţei şo- sociale sînt tot atîtea mij­ tru a-1 pregăti şi politic şi tori. „ziua bibliotecarului" „Transilvania", „Gazeta rămas, ca un sămînţar în-
Hunedoara
inclus
fel s-a ; - i cialiste militante, revolu­ loace de educaţie politică de o la. ’întilnire cu a scriitorii Transilvaniei" cu articole tr-o pădure devastată şi
n
şi
o zi în ţi r- ţ ţionare. care au ca trăsătură defi­ ideologic pentru muncă şi hunedoreni, in cadrul că­ pentru care i s-au intentat ca o santinelă pribegind
înd I.J.G.C.L. I Funcţia politică a ştiin- nitorie partinitatea, mili­ viaţă. reia a avut loc dezbaterea procese de presă soldate prin lumea care nu e a
ează astfel i ţelor sociale, care se ma- tantismul şi combativitatea cu tema „Poezia patrioti­ cu amenzi sau detenţiuni. mea, numărînd zilele ce^
că — mijloc de mobilizare
A luptat şi la bară ca a- mai am ca apoi să trec şi i
în orele de i nifestă în procesul de for- revoluţionară. Prof. OVIDiU POPESCU a conştiinţelor".
a). ţ mare a conştiinţei, are ca- Integnînd în lecţii aspec­ inspector şcolar părător în celebrul proces eu la ei !". J
al memorandiştilor sau în
Cînd aşternea aceste în-\
:t deschis i paritatea de a stimula gîn- te concrete din viaţa loca­ numeroasele procese pe fiorate rînduri, avea 85 de^
IPEI J direa tineretului şcolar, lităţilor în care îşi desfă­ ZECE ANI ÎN SLUJBA Cunoscut artist amator, care ţăranii năpăstuiţi din ani. S-a stins la 12 febru- 1
a străzii Ci- ţ de a-1 ajuta să înţeleagă şoară activitatea, profeso­ Gheorghc Mărgineanu a de­ împrejurimi le-au purtat cu arie 1935 şi odihneşte în J
escu cu stra- l şi să-şi explice fenomene- rii Florica Muşteanu de. la DANSULUI POPULAR butat ca dansator în urmă stăpînirea vechiului comi­ cimitirul Devei. Iar noi, e-\
cu zece ani în cadrul for­
Jin Deva se / le lumii contemporane, ale Liceul de mecanică Petro­ maţiei Clubului sindicatelor tat al Hunedoarei. în 1918, vocîndu-l azi, ne gîndim că 1
iă de apă ţ etapei pe care o trăim. La şani, Leon Tomuţa — Li­ din Deva. Dintre succesele solidar cu ceilalţi fruntaşi n-ar fi decît un gest de?
pîrghia pom- l Liceul metalurgic din Că- obţinute in acest timp, se
_ ! ^ 1 .* 1 nn r* rî î 1 ioaaln rv\ o . ceul industrial nr. 1 De­ impune titlul de laureat, ob­ politici ai românilor, refu­ respect şi dreptate ca u-ţ
a apei e mi; lan, ca şi la liceele de ma- va, Silviu Cercea — Liceul ţinut la cel de al X-lca con­ ză să semneze declaraţia neia dintre străzile centralei
ă te uiţi mai tematică-fizică Hunedoa- pedagogic Deva, Cornel curs artistic al , amatorilor, de loialitate faţă de gu­ cu nume neutre ale Devei /
în
i, vezi că pe ţ ra, matematică-informati- Rusu — Liceul de mate- „Omagiu partidului", repetat a- vernul Tisza, iar la 1 De­ (Zorilor, Narciselor etc.) sau I
1971,
şi
nul
succes
:urge perma- 1 că Petroşani, profesori ca matică-fizică Hunedoara, în întrecerea din tţnul 1974. cembrie participă la isto­ uneia dintre noile pieţe, ^
............... Uskar Ernest, Mariana
ate însemna Elisabeta Văideanu şi Ol- Mecanic de utilaje la sta­ rica adunare care procla­
alei, scuaruri — dacă nul
Deva,
le multă vre- \ Bărbulescu, Simion Pără- tea Piroş — Liceul „Aurel ţia de utilaj transport conti­ mă, la Alba-luiia, Marea chiar unui nou .cartier —J
Mărgineanu
Gheorghc
; litri zilnic. l ianu şi alţii; prin interme- Vlaicu" Orăştie reuşesc să nuă şi astăzi, după un de­ Unire. După aceea, cei să i se atribuie numele ţ
Dvarăşilor de | diul noţiunilor de filozofie facă din obiectele pe care ceniu, să fie acelaşi artist mai mulţi dintre vechii lup­ cinstit al celui ce a foşti
î specialitate ^ sau economie politică, ex- le predau, din explicarea pasionat de arta sa, să se tători ardeleni se retrag Francisc Hossu-Longin.
printre
icest lucru şi 1 plică politica internă şi ex- numere dansatori cei ai mai ta­ treptat dintr-o viaţă politi­
ansam­
lentaţi
— _
r: fi rău ca a- 1 ternă a partidului şi sta­ documentelor de partid şi
blului folcloric „Silvana" din că dominată din ce în ce RADU CIOBANU ^
ce nu cade ) tului nostru, contribu- de stat momente vii, ore Deva.
facă o verifi- ţ
or puncte de l
idale întrucit '
3 se mai pro- )
ri şi în alte ţ
: păcat,
>ila se prouu-î r.
uieli. (I. Tri- ^ ÎN SPIRITUL UMANISMULUI SOCIETĂŢII NOASTRE
La ora de start: Deşi asigurările optimiste abundă,
'EŢI Ol ? . 'lai multă solicitudine, mai multă
î
itrebare o a- i nu toate caloriferele ncălzesc
lucerii coope- )
ile din Ciula l înţelegere faţă de problemele
în acest an / Cîteva zile la rînd, toam­ Şi, completăm 'noi, cei ce prea mult în această situa­ cum s-a asprit timpul. Pro­
sectorul o-, \ na „a muşcat" cu dinţi de vor fi privaţi de unele ele­ ţie. La apartamentele din blemele nu lipsesc (din
proporţii în- I oamenilor iarnă. Avertismentul tre­ mente de confort din cau­ oraşul nou, din 76 reclama­ cele care puteau fi puse la
pînă acum / buie luat în serios pe toa­ za acestor întîrzieri ale ţii înregistrate după darea punct mai din vreme). Ne­
se -.diminua- 1 Conform prevederilor De- uşilor la care trebuia să te planurile. Cum l-au luat constructorilor, vor fi loca­ căldurii, 49 se rezolvaseră mulţumiri legate de aces­
ui cu peste ^ \ creţului 197/1977 al Consi- bată. Prima obligată moral cei care dau căldură apar­ tarii. întrebarea este : cîţi pînă ieri la ora 12. tea au cetăţenii din cen­
Cum încă a- ţ I liului de Stat, Senia Mo- s-o ajute era întreprinderea, tamentelor noastre ? ani se va mai mulţumi HAŢEG. Cu toate că cea trul civic, iar tovarăşa Li-
îîrşit, s-ar mai / rar, mamă a 5 copii, an- prin organismele proprii întrebarea adresată ieri conducerea T.C.H. cu o a- de a doua jumătate a lu­ via Borşa, directoarea gră­
ce pagube în ţ gajată a Uzinei de prepa- de asistenţă socială, care 4 octombrie, tovarăşului in­ semenea practică a şantie­ nii septembrie şi începu­ diniţei nr. 3, acuză lipsa
Cine opreşte 1 rare a minereurilor Deva, confirmă existenţa unui a- giner Vasile Prodea, di­ relor din subordinea sa, tul lui octombrie au fost căldurii la grădiniţă. în-
planului do | are dreptul încă de la 1 semenea drept angajaţilor rectorul I.J.G.C.L., a, fost: pentru că aceste mari de­ deosebit de friguroase, căl­ tr-una din camerele apar­
efectivului de f august la o indemnizaţie săi. N-a făcut-o sau n-a „Ce probleme din cele ce calaje între data dării în dura spre apartamente a tamentului -pe care-1 ocupă
astă unitate ? ? lunară de 200 lei. în 26 făcut-o cu convingere. Şi aparţin I.J.G.C.L. în privin­ exploatare a apartamente­ plecat de la centrala ter­ Alexandru Tira în blocul
\ septembrie ea ne scria ^„Eu astfel un dosar incluzînd ţa încălzirii le consideraţi lor şi data punerii în func­ mică nr. 1 (cea care încăl­ C 48, de trei ani se tot re­
IGAŢIILOR i pînă azi încă nu am bene^ soluţionarea dreptului pre­ nerezolvate încă la această ţie a instalaţiilor de termo- zeşte cea mai mare parte vizuieşte caloriferul dar tot
, ficiat de acest dx ept. Din văzut de lege al unui om oră ?“. Răspunsul a fost ficare a devenit o practică. a fondului locativ din nu încălzeşte. Asociaţia de
-
ar putea cre- se plimbă de la o institu­ prompt: „Sîmbătă am a- locatari Micro I est înre­
i nu este o- 1 luna august am tot fost ţie la alta, cu adrese, cu vut şedinţă de C.O.M. cu populaţiei — servicii operative, gistrează reclamaţii de la
orbim despre ţ plimbată de la întreprinde- număr de sosire, de pleca­ toţi directorii şi şefii de blocul 8 din strada Cocsa-
/ rea minieră la Consiliul
line totuşi o 1 popular municipal, de aici re' şi cu inevitabila întîr- secţii de gospodărie comu­ de calitate ireproşabilă . rilor cu privire la calorife­
.
u cum coo- 1 f t-,- t- .. j de aici ziere a rezolvării lui. Este nală şi locativă din judeţ. rele defecte. Deci sînt pro­
I la Direcţia muncii,
-, .
c
--------:
Salciva, un- înapoi la întreprindere rea-credinţă intercalată pe După cum ne-au informat, Dar să vedem ce ne re­ blocuri) abia în seara de 3 bleme nerezolvate, cu toată
tuit bani grei tot a.şa“. Şi circuitul lui ? Nu se poate dintre problemele proprii latează corespondenţii noş­ octombrie, de probă, după situaţia în general bună de
enajare, reu- spune. Mai degrabă o ten­ nu a mai rămas nici tri. cum ne-a informat tovară­ aici.
> folosească, Astăzi este 5 octombrie, dinţă birocratică spre re­ una nerezolvată. Avem în BRAD. La Brad, în pe­ şul Cornel Artenie, vicepre­ ic
această pro- ţ dar Senia Morar ' nu a in- schimb probleme cu cen­ rioada de vară s-au făcut şedinte al biroului executiv
• trat încă în posesia dreptu­ zolvări facile din partea în concluzie, se poate a-
enţie ca su- unor oameni. Celor tentaţi tralele termice în extinde­ lucruri bune. Planul de re­ al consiliului popular oră­
îditaţie, dar rilor sale. Dosarul său a de asemenea moduri de.re­ re, la care constructorul, vizii şi reparaţii a fost al­ şenesc. Este evident vorba firma că la ora de start
motiv de a \ fost, restituit în 29 sep- T.C.H., a rămas în urmă. cătuit pe baza deficienţe­ de o acţionare/' în contra­ nu toate instalaţiile de ter­
şi de efici- l tembrie de către Direcţia zolvare le aducem aminte De pildă, la centrala din lor constatate în exploata­ timp cu situaţia de afară şi moficare erau lipsite de
----.
•
ării pentru i- * muncii — serviciul de asis- cuvintele secretarului gene­ cartierul Progresul din re anul trecut. Luni 3 oc­ cu cea din alte oraşe. Vi­ griji, indiferent dacă a-
ral al partidului, rostite cu
itor. (N. Tîr- ) tenţă socială, Consiliului Deva nu e făcut coşul de tombrie, împreună cu tova­ na în totalitate nu poate fi cestea proveneau din vina
l popular municipal, ca in- ocazia Consfătuirii de lucru răşii Nicolae Bocăniciu, con­ pusă pe seama constructo­ constructorului sau a uni­
? complet. Ii lipseau : certifi- fum şi nu e închisă cen­ tăţii prestatoare de servi­
L RĂU" de la C.C. al P.C.R. din trala. La cea de la gru­ ducător tehnic al E.G.C.L. rului, care a întîrziat cu
1 carea faptului că toţi cei extinderea centralei ci şi cii. Reţine atenţia însă ne-
Serafinceanu, 5 copii sînt în 'întreţinerea 21-23 septembrie a.c. : „Tre­ pul şcolar, nu putem da Brad şi Valter Herman, pe seama S.G.C.L. care nu concordanţa între modul
Slme'ria, şi-a familiei precum şi legali- buie să pornim de la fap­ căldură pe partea veche a împuternicitul asociaţiei, şi-a luat din timp măsurile cum este informat directo­
verificat
ochii pe bu- . zarea copiilor după certi- tul că umanismul revolu­ centralei pentru că nu s-a am exploatare a comportarea pentru a putea acţiona prin rul I.J.G.C.L. de către con­
în
instalaţii­
i centrul de ^ ficatele de naştere ale co- ţionar este străin egoismu­ făcut racordul la vasul de partea veche a instalaţiei ducătorii unor unităţi din
lo- ECO din Io- i piilor. Ca să afle ce tre- expansiune iar partea nouă lor. în general se asigură în conformitate cu starea subordine şi situaţia din te­
n-a pus nu ' ■ buia făcut, a umblat mai lui, individualismului, con- e întîrziată. Centrala ter­ în apartamente temperatu­ timpului, a cărui prognoză ren. La confruntarea cu
pus şi mina. fcepţiei mic-burgheze după mică nr. 1 — extindere din ra prevăzută în normative. o cunoşteau. Ne exprimăm realitatea iese în evidenţă
> butelie şi... mult de două luni de zile. care pe individ îl intere­ Haţeg e abia la partea de Nu şi în apartamentele din încrederea, bazată pe pro­ o rău-vestitoare tendinţă
iai că a avut în tot acest timp ea a ve- sează numai persoana sa, construcţii, la fel centrala blocul .4 de lîngă autogara, misiunile factorilor respon­ de a minimaliza importan­
fost văzut de \ nit în contact cu oameni termică de centru Petro­ unde constructorul se află sabili, că privaţiunile de ţa unor neajunsuri de că­
î au anunţat ^ cunoscători ai prevederilor chiar dacă colectivul, co­ şani şi centrala din oraşul în restanţe cu racordul la căldură se vor opri aici în tre unii dintre aceşti fac­
miliţie şi a lectivitatea suferă". în lu­ nou Călan, aceasta în în­ reţeaua de termoficare, de sezonul actual, că darea în tori.
istituie ce-a ţ legale din mai multe insti­ mina acestui umanism sîn- tregime nouă. In situaţia la 30 august. Tot şantierul exploatare a noilor insta­ ION CIOCLEI
ii rău" — zi- l tuţii, oameni care ştiau ce tem datori să concepem re­ aceasta, acolo unde sînt 4 al T.C.H. „a uitat" că laţii va aduce acest servi­ (Anchetă realizată cu partici­
neceas, acum ' trebuie făcut şi o puteau extinderi şi lucrările nu . din 1975 promite să rezolve ciu făcut cetăţenilor la pa­ parea corespondenţilor volun­
5 dea soco ajuta, puteau interveni a- zolvarea problemelor oa­ sînt terminate, părţile mai încălzirea în băi la blocul rametri normali. tari Alexandru Jurca, Ion
u fapta sa. \ colo unde Senia Morar se menilor. vechi din instalaţie vor de 60 apartamente din str. HUNEDOARA. Şi aici s-a Vlad şi a subredacţiel volun­
vreme sarcini
Victoriei. Dar şi unitatea
prelua o
) poticnea în necunoaşterea TH. MÂRCUS sporite". prestatoare se complace dat drumul la căldură de tare din Haţeg).