Page 2 - Drumul_socialismului_1977_10
P. 2
DRUMUL SOCIALISMULUI ® NR. 6 19!
Pag. 2
Agendă, electorală NU
NU
în acţiunea „TRIMESTRUL IV-LA NIVELUL ANULU11978“ LA FIRI
Pregătiri pentru alegerile taurcz.ntulu
Cîndva,
Deva era
de deputaţi In «iile Un' tezaur la înde mima tuturor nită pei
momente
o servi re
pepiiare’ municipale, colectivelor de: munci ţinută a
îngrijită,
limbaj al<
orăşeneşti şi seraiale cu consur
legii de i
r
. WYPFBIIWV A WW¥TM P A CIT Olt era plă
Consiliul judeţean, con STABILIREA impresia |
siliile municipale, orăşe CIRCUMSCRIPŢIILOR să localul
neşti şi comunale ale ELECTORALE ^ unele ore
Frontului Unităţii Socia Furnalistii din Căian realizează de pe acum 1 de sdlă d
liste desfăşoară o intensă A fost încheiată, de a- t 1 pătari im
activitate de pregătire a seinenea, acţiunea de sta \ re-şi arui
alegerilor de deputaţi în bilire a circumscripţiilor o producţie fizică Sa nivelul viitor l vorbe urii
consiliile populare muni electorale pentru alegerea consumate
cipale, orăşeneşti şi comu deputaţilor în consiliile Colectivul de furnalişti partid de la întreprin bine gîndită, îndelung a- intensifică procesul de e- \ glijentă,
nale de la 20 noiembrie. populare municipale, oră de la întreprinderea „Vic derea „Victoria" Căian. nalizată şi dezbătută cu laborare a fontei, reuşim l arbitrar j
şeneşti şi comunale. 'Astfel, toria" Căian se distinge zi Sînt, cum s-ar spune, cei toţi oamenii noştri — pre să facem 3 descărcări pe 1 nor pro<
CONSTITUIREA prin decizii ale Comitetu 1 de consui
SI CONFIRMAREA lui executiv al Consiliului de zi în muncă, prin rea care dau tonul hărniciei ciza tovarăşul Nicolae schimb în loc de două, să ^ plus, prin
COMISIILOR ELECTORALE lizări de vîrf, care-1 situ muncitoreşti, .portdrapelul Pilly, şeful secţiei furnale ne depăşim ritmic sarcini 1 calului şi
popular judeţean şi ale ează de mai mulţi ani în întrecerii pentru fontă mai — un om de aleasă mo le fiecărei zile de muncă.
Acţionîndu-se în spiritul comitetelor şi birourilor avangarda întrecerii socia multă şi de cea mai bună destie şi înaltă competenţă La secţia furnale se 1 ţia figui
prevederilor Legii electo executive ale consiliilor liste pentru îndeplinirea calitate. Este un colectiv •politică şi profesională, de munceşte bine, cu multă ţ n-ar fi în
rale, în cadrul judeţului populare municipale şi al exemplară a sarcinilor de bine sudat, stabil. La ba mulţi ani în fruntea fur- chibzuinţă. Oameni ca 1 clasa .f-
au avut loc 2il4 adunări oraşului Brad au fost sta producţie. Ce este mai grăi za succeselor lor în muncă naliştilor Călanului. In Ioan Stăniloiu, Victor Şte- * vată o le
ale organizaţiilor de par bilite, în funcţie de situa tor pentru a susţine şi întări stă organizarea temeinică septembrie am dat aproa fănescu, Wolner Emil, Mii- ţ cesară d<
tid, de masă şi obşteşti ca ţia actuală a populaţiei, afirmaţiile noastre decît a- a procesului de px-oducţie, pe 1506 tone fontă cenu ller Ioan, mulţi alţii sînt l Tovarăşi
re fac parte din Frontul un număr de 1 133 circum cest exemplu, unul din stăpînirea bună a proble- şie peste cerinţele planu bine cunoscuţi, respectaţi / nu mai ţi
Unităţii Socialiste, precum scripţii din care : 147 mu multele la îndemînă : la melor, competenţa cu care lui, în condiţiile cînd n-am pentru faptele lor de înal; 1 niVţii [
şi adunări ale alegătorilor nicipale, 195 orăşeneşti şi începutul anului furnaliştii organizaţia de partid con avut nici un reproş la ca tă conştiinţă muncitorească- . Măre
din întreprinderi şi orga 791 comunale. In prezent s-au angajat să-şi de duce toate treburile secţiei, litate. în 1978 producţia de
nizaţii economice, institu are loc acţiunea de deli păşească sarcinile de pro conlucrează cu specialiştii, fontă va trebui să crească — Nu avem secrete, PlINEi
ţii social-culturale, din sa mitare şi numerotare a ducţie cu 5 000 tone fon cu cadrele de conducere. cu' 4 la sută. Dar cifra a- doar că muncim bine orga Se sem
te, în cadrul cărora au circumscripţiilor electora tă de cea mai bună calita Comitetul nostru de partid ceasta nu ne găseşte ne- nizat, disciplinat, cu răs o scădere
fost desemnaţi membrii le, urrnînd ca apoi să fie te. La scurtă vreme, cîn- se preocupă în prezent de pi'egătiţi. Sîntem de pe a- pundere — conchidea to genţei fa
v-
comisiilor electorale. La a- aduse la cunoştinţa cetă tărindu-şi din nou puterile, extinderea şi generalizai’ea cum aproape de acest ni varăşul Pilly. Fiecare dintre 1 produselai
ceste adunări au partici ţenilor. De asemenea, co ei şi-au dublat angaja exiperienţei bune de la fur vel. De fapt, anul viitor noi se perfecţionează ne ■ \ ce se f
pat 13 482 de cetăţeni. In mitetele şi birourile exe mentul, adică s-au ho- nale şi în celelalte secţii furnalele noastre vor pro contenit, se perfecţionează Suferă îr
cadrul judeţului au fost cutive ale consiliilor popu tărît să dea o pro şi sectoare de muncă, pri deci întregul colectiv. Toţi tea prod
organizate 69 de comisii e- lare au luat "măsuri şi ac ducţie suplimentară de vind atingerea de pe acum duce cu 8,4 la sută peste furnaliştii noştri învaţă, maj mai
lectorale din care 3 muni ţionează pentru desemna 10 000 tone fontă. Astăzi a parametrilor productivi capacitatea proiectată ini cursurile de perfecţionare ţii le făcu
cipale, 9 orăşeneşti şi 5f7 rea membrilor comisiilor au un plus de 7 720 tone stabiliţi pentru anul viitor, ţial. Aceasta prin faptul sînt la noi în flux continuu
comunale, în care au fost electorale de circumscrip şi o convingere nestrămu aşa cum a cerut secretarul că furnalele noastre au ca şi procesul de muncă. Ex
desemnaţi un număr de ţii, delimitarea secţiilor de tată : vor da mai mult de general al partidului nos fost mex-eu pei'fecţionate, perienţa bună acumulată 9
îmbunătăţiri
893 de membri. Toate co votare, pregătirea situaţiei 10 000 tone pînă la sfârşitul tru, tovarăşul Nicolae li s-au adus fiecare re împărtăşim şi o statorni
la
tehnologice
misiile electorale au fost alegătorilor ce urmează să anului. Ceauşescu, la consfătuirea paraţie capitală. Am gîn- cim în munca de zi cu zi,
confirmate, conform pre fie înscrişi în listele elec — Furnaliştii noştri au recentă de la C.C. al P.C.R. ea este la noi un proces vităţii pri
vederilor legale, prin de torale şi pentru amenaja fost întotdeauna oameni — Cînd ne-am angajat dit şi aplicăm deja la fur continuu, dinamic, o pir pîine de
cizie, de către Comitetul rea secţiilor de votare. destoinici, neîntrecuţi în să muncim din luna oc nalul 1 sistemul preîncăl- ghie spi-e fapte de muncă I S întotdeau
-
executiv al Consiliului Există peste tot o pre muncă — sublinia tovară tombrie la nivelul ce zirii gazului metan, meto •tot mai înalte, cai e să ne lăţiri ale
popular judeţean, precum ocupare intensă, responsa şul Ioan M. Popa, se rinţelor lui 1978 n-am zis dă pe care o vom aplica şi facă cinste. dar se \
şi prin decizii ale comite bilă pentru asigurarea tu cretarul Comitetului de o vorbă în vînt, ci una la fui-nalul 2. Prin asta se GH. I. NEGREA sînt de f
telor şi birourilor executi turor condiţiilor prevăzute melnice.
ve ale consiliilor populare de Legea electorală în ve men ace
municipale şi al oraşului derea desfăşurării în cele scădere
Brad pentru oraşele şi co mai bune condiţii a alege Zilnic, mobilizare susţinută de călită
munele subordonate aces rilor de deputaţi de la 20 rii de pîi
tora. noiembrie. nevoie d
la recoltări şi ins amin ţări venţie în
(I. Ciocle
In întreaga noastră muncă şl viaţă (Urmare din pag. 1) cooperatori la lucru, la «N-A’
RÂS
transportul cartofilor pen NU' I
tru sămînţă. Ceilalţi sînt o-
tarea seminţei cu insecto- cupaţi cu pi-egătirea unei — Cazc
să statornicim spiritul de tovărăşie, fungicide se face cu lopa
nunţi ţn sat (!). în legătură aveţi ?
ta în magazie. cu recoltatul porumbului — N-a\
colectivitate, modestie derea nici peste neajunsu intei’locutorul aprecia că — Vai
Nu se poate trece cu ve
rile de ordin organizatoric probabil lucrarea va înce tuburi din
(Urmare din pag. 1) îndeplinirea marilor obiec pe marţi, deoarece pînă a- — N-av
tive economico-sociale sta care se întîlnesc la C.A.P. tunci oamenii nu pot fi mo — Atun
ploare, ritm şi profunzi bilite de partid. In focul Streisîngeox-giu. Pînă ieri, bilizaţi la luci'ările cîmpu- trei mufe,
1
me. • muncii s-au născut iniţia la această cooperativă nu lui. cîteva 1
In acest context se în tive ca „Dirigenţia munci s-a însămînţat nici un hec Pentru înlăturarea aces profile dii
vederează cu putere va torească", „Brigada de pro tar cu 01-z din cele 40 pla tor neajunsuri se impune o — N-av
loarea inestimabilă a con ducţie şi educaţie socialis nificate. Gheorghe Miheţ, intervenţie energică şi — Dar
ţinutului, nivelului şi exi tă", „Prietenul noului an inginerul şef al C.A.P., ne-a promptă din partea coman I. M. ORAŞTIE. Lăcătuşul de înaltă specialitate, Iuliu becuri de
genţelor Statutului parti gajat" şi altele care ajută spus că în ziua de 29 sep damentului pentru agricul- Jinariu, executînd matriţe pentru chei tubulare la maşina — N-av
dului, a expunerilor şi cu considerabil la dezvolta tembrie a.c. sînt numai cinci tură al oraşului Căian. de clectrocrijziune. Foto : VIRGIL ONOIU Acest r
vântărilor secretarului ge rea răspunderii colective zilnic la r
neral al partidului, tova şi individuale, a spiritului 'l \ ţul" al
răşul Nicolae Ceauşescu, tovărăşesc, a iniţiativei co industriale
a Codului principiilor şi lective, a unităţii la bine In spiritul prevederilor Programului partidului de creştere ,j Responsab
normelor muncii şi vieţii şi la greu, pentru învinge lui spum
comuniştilor. înalte exi rea obstacolelor, trăind îm mărfuri e>
genţe etice cupj-ind şi sta preună satisfacţia . datoriei tul de la
tutele organizaţiei revolu împlinite. sistematică a nivelului de trai ol oamenilor muncii ! mijloace <
ţionare de tineret, ale or- Orientările ‘şi exigenţele Hunedoarc
gânizaţiei pionierilor, ele formulate de secretarul ge fie ? (G. \
sînt cuprinse şi în conţi neral al partidului au în MAJORAREA ALOCAŢIEI DE STAT termen, precum şi indem posibilităţi' de existenţă, au n doara).
nutul formativ al şcolii, vedere însă un plan mai PENTRU COPII — EXPRESIE A GRIJII nizaţia de naştere, mamelor dreptul la ajutoare lunare, PE CÎNC
dacă se găsesc în următoa
precum şi în legile ţării. La larg de manifestare a spi care au în îngrijire 5 sau rele situaţii : sînt gravide,- INII
aceasta se adaugă în chip ritului de tovărăşie, colec PARTIDULUI PENTRU CREŞTEREA mai mulţi copii, în vîrstă începînd cu luna a V-a de
de pînă la 18 ani, li se a-
fericit alte acţiuni cuprin tivitate şi modestie, cu- SI EDUCAREA TINEREI GENERAŢII cordă următoarele ajutoare sarcină ; au copii în vîi'stă | | Ap roi
zătoare şi de durată, ini prinzînd comuniştii cu în aplicarea prevederilor Familiile cu copii pri băneşti lunare : de pînă la 8 ani ; sînt în ‘ l ţiile de au
ţiate şi conduse de partid : munci de răspundere în Programului partidului de mesc, pe această cale, un © 200 lei mamelor cu 5 cadrate în gradul I sau II 1 le şi com
festivalul naţional „Cînta- diverse sfere de activita creştere mai accentuată a ajutor substanţial din par sau 6 copii ; de invaliditate. Cuantumul s-au rid
rea României", zilele con te. Ei trebuie să se apro nivelului de trai al popu tea societăţii in creşterea şi 9 350 lei mamelor cu 7, ajutorului este de : 350 lei -strucţii pe
în mediul urban şi de 200
8 sau 0 copii ;
sacrate diverselor profesii pie mai mult de colecti laţiei' în actualul cincinal educarea tinerei generaţii. ® 500 lei mamelor cu 10 lei în mediul rural. Şi cu posti pe i
se înscriu şi măsurile pri
şi multe altele, în care se vele de oameni ai muncii, vind majorarea alocaţiei de Iată şi cîteva exemple. sau mai mulţi copii. antumul acestor ajutoare a temperiile
reafirmă cu puternice va să participe alături de ele stat pentru copii începînd Familia lui Alexandru As- înainte, beneficiau de a- fost majox'at, faţă de pe I \ sesc auto
lenţe educative ale mun la efortul pentru îndepli cu d ta de 1 septembrie lău, mecanic la sectorul de semenea ajutoare doar ma rioada anterioară, cu 200 lei : i lucru lăud
a
a
exploatare
din
lemnului
cii, ale creaţiei, spiritul de nirea sarcinilor, ia organi a.c. Alocaţia dc stat pentru Baia de Criş, are în între mele care aveau în îngri în mediul urban şi cu 100 şi în satul
tovărăşie şi întrajutorare, zarea timpului liber, să copii se majorează în me ţinere un număr de 4 co jire de la 8 copii în sus. lei în cel rural, acordîn- : \ comuna. Ilir
colectivismul, abnegaţia, trăiască şi să petreacă îm die cu 30 la sută, acordin- pii, avînd o tetribuţie lu in acelaşi timp a fost ma du-se soţiilor de militari în \ cea stă ir
şi
acestor
cuantumul
jorat
devotamentul, răspunderea, preună cu ele. „Este ne du-se prioritate majorării nară de 1 830 lei. Primea ajutoare ou 150 lei în ca termen, cumulativ cu aloca \ pasul pe Ic
ţia de stat pentru copii.
iniţiativa, înalta conştiin cesar — arăta tovarăşul •alocaţiei familiilor cu veni înainte 550 lei alocaţie pen zul mamelor cu 8 sau 9 co doar.'-^pert
11
ţă pentru îndeplinirea e- Nicolae Ceauşescu — să turi mai mici. Ouantumuri- tru toţi cei patru copii, iar pii, şi cu 200 ici în cazul INDEMNIZAŢIILE I dar acooer
xemplară -a sarcinilor. ne gîndim de a face un le alocaţiei, plafoanele de în urma majorării acesteia mamelor cu 10 sau mai tă împlinire
venituri şi numărul copiilor 680 lei. La rândul său, fa DE NAŞTERI
Dealtfel, colectivelor de pas înainte, de la discuţii în raport de care se stabi milia mecanizatorului Petru mulţi copii. Familiile, lui (M. Tic).
Gheorghe
Emil
şi
mineri, siderurgişti, con despre normele de etică şi leşte alocaţia, au fost mo Evi, de la secţia de meca Taia, de Ban întreprinderea Mamelor care au născut 1
la
structori. energeticieni din echitate socialistă, la orga dificate. Aşa, de exemplu, nizare, care deserveşte mecanică Orăştxe, care au mai mult de doi copii li se i! CABLUR
judeţul nostru, ca dealtfel nizarea vieţii .pe baza a- alocaţiile pentru un copil C.A.P. Bobîlna şi Foit, a- cîte 6 copii, primesc cîte acordă o indemnizaţie de ' i •Orice trs
naştere de 1 000 lei pentru
tuturor colectivelor de oa cestor principii". sînt cuprinse între 125—275 vînd o retribuţie de peste 200 lei drept ajutor, iar fa fiecare copil născut ulte S calităţile B
lei lunar în mediul urban
meni ai muncii, le sînt Sarcinile şi indicaţiile şi 70—220 lei in cel rural. 2 000 lei, primeşte pentru milia lui Mihat Marinescu, rior. ! \ nu poate :
organice trăsăturile colec secretarului general ’ al A fost modificat şi plafonul cei 4 copii ai săi o aloca- de la aceeaşi întreprindere, Toate aceste măsuri sînt peisajul cu
-
tivismului. tovărăşiei, ele partidului, cuprinse în ce de venituri în funcţie de • ţie majorată de 585 lei lu care ax e 7 copii, primeşte o expresie vie a grijii per- • ij care sînt
formiîndu-se treptat în le două cuvîntări, conţin care se acordă alocaţia. nar. un ajutor lunar de 350 lei. manente a partidului şi bluri de c
muncă, în viaţa de zi cu direcţii esenţiale de acti UI AJUTOARELE PENTRU statului de a asigura tine 1 \ şi trebuinţe
z.. In rîndurile lor s-au şi vitate pentru toate orga AJUTOARELE PENTRU MAMELE CU MAI SOŢIILE DE MILITARI rei generaţii, chiar de la buri nu au
naştere, cele mai bune con
născut şi s-au dezvoltat nele şi organizaţiile noas MULŢI COPII ŞI ALTE AJUTOARE SOCIALE ÎN TERMEN diţii. de dezvoltare, ridica de ieri, ci
iniţiative de mare valoare tre de partid. Important In conformitate cu pre- toarele cş se acordă ma- Soţiile militarilor în ter rea generală şi neîncetată ’ \ le. Ai cui c
morală, a căror menire este acum să se acţioneze vedevfle Decretului Consi- melor eu mai mulţi copii men, care nu sînt încadra a nivelului de viaţă al în i or mai sta
este tocmai consolidarea cu toată hotărîrea pentru hului de Stat privind aju- şi soţiilor de militari în te în muncă şi nu au alte tregului popor. ! 1 (N. Tîrcob).
interesului comun pentru înfăptuirea lor.