Page 22 - Drumul_socialismului_1977_10

t...
^ .
Pag. 2 DRUM-fcJL SOCIALISM^fcUI ®

C@ aţi întreprins pentru

ccs propesgcsrsda vizuală
Mecanizarea lucrărilor miniere—direcţie hotărîtoare (Urm
f
să devină moi a sporirii producţiei de cărbune Dar
cu t b
este c
cretar
La recenta plenară a ac­ cum ne-a recomandat con­ vizează, aşa cum ni s-a lume. Cu ea lucrăm uşor dulăi,
tivului Comitetului muni­ ducerea partidului, per­ spus, atît lucrările în căr­ şi dăm cărbune mult. Gînd CEAU
în cuvântarea la Consfă­ ză punctele nevralgice ale cipal de partid Petroşani, sonal tovarăşul Nicolae bune, cit şi pe cele de merge bine, scoatem ran­ „Se ir
ceastă
tuirea de lucru do la C.C. activităţii colectivului. Pro­ a fost subliniată din nou, Ceauşescu, creşterea mai pregătiri şi deschideri. damente şi de 10 tone/ genor:
al P.C.R. cu cadrele din do­ ducţia. fizică şi modul in ca­ cu tărie, necesitatea meca­ accelerată a productivităţii Chiar şi acum, la săparea post. Ce înseamnă asta e desfăş
meniul propagandei, tovară­ re se îndeplinesc sarcinile de nizării rapide şi pe scară muncii, sporirea producţiei galeriilor în steril se lu­ clar : sarcinile depăşite, doilea
şul NICQLAE CEAUŞESCU export sânt total scăpate din largă a lucrărilor miniere, de cărbune. In lumina a- crează cu o combină de cîştiguri mai bune". începe
sublinia: „...propaganda noas­ obiectiv. Aici se înregistrea­ ca direcţie principală, ho­ cestor sarcini şi avînd în mare randament, urmînd La început, unii au avut fapt î
tră trebuie să-i însufleţeas­ ză rămîneri în urmă iar pro­ tărîtoare pentru creşterea vedere că, începînd cu a- ca-, în anii viitori, alte 3 oarecare rezerve faţă de trebuii
că pe oameni în întreaga lor paganda vizuală „nu vede" nul 1978, structura stratu­ asemenea combine să intre mecanizare. Nu credeau că să ad
activitate de edificare a noii această realitate. Aşa stind productivităţii muncii, a hotării
orînduiri, să-i determine să lucrurile, nici nu mai poate producţiei de cărbune. A- rilor în exploatare se mo­ în dotarea întreprinderii. folosind complexele meca­ niu“.
fadă totul, să-şi consacre fi vorba de caracter mobili­ cest imperativ major este difică substanţial la între­ Planul de mecanizare al nizate şi combinele, susţi­
Orie
toate forţele, toată capacita­ zator. impus de sarcinile sporite prinderea noastră, prin ata­ unităţii pe anii viitori pre­ nerea metalică şi stîlpii cretari
tea lor de muncă şi creaţio în al doilea rând, tot ce ce stau în faţa industriei carea unora cu grosimi mici vede deschiderea de noi hidraulici, vor' lucra mai
înfăptuirii politicii partidu­ este scris cu intenţia dc a fi carbonifere, de cerinţele uşor şi vor realiza mai dului
lui...". propagandă este conceput în crescînde de cărbune cocsi- mult. Acum, toţi acceptă ie per
cultur.
Iată o cerinţă expresă a- mod prezumtiv, explicativ şi ficdbil ale economiei na­ şi aşteaptă mecanizarea, listă,
dresată tuturor celor care condiţional : dacă sc face un ţionale, prin care să se re­ toţi ştiu ce înseamnă me­ educaţ
lucrează în acest important lucru, se realizează şi al doi­ canizare. Ilie Bogheanu, tură
domeniu al muncii de par­ lea. Or, in faţa cerinţelor ac­ ducă tot mai mult efortu­ toate i
tid, deci şi celor care se o- tuale o asemenea modalitate, rile valutare din partea împreună cu brigada sa tură c
cupă de propaganda vizuală. ruptă de faptele reale din statului. Concluzia desprin­ şi productivităţi scăzute, frontale şi dotarea lor cu de 24 oameni, pe 4 schim­ toţi
Pornind de la această cerin­ ateliere, e ruptă de oameni, să de plenară a fost că acţionăm insistent pentru complexe mecanizate, pen­ buri, lucrează cu un com­ îndemi
ţă, să vedem modul în care este ineficientă. Cu această pe linia mecanizării lucră­ rfiecanizarea lucrărilor în tru valorificarea deplină a plex C.M. 87 E, dc con­ desfăşi
acţionează propaganda vizua­ modalitate neutră nu se poa­ rilor miniere în bazinul abataje, precum şi a celor tuturor rezervelor de căr­ strucţie românească, în
lă în întreprinderea „Mar­ te realiza dezideratul mobili­ carbonifer al Văii Jiului, de pregătiri şi deschideri, bune şi reducerea consu­ blocul 4 sud, sectorul VII, Orga
mura" Simeria, unitate în zator. în toată propaganda, pe linia promovării meto­ murilor materiale. Se vor într-un abataj complet me­ a doi
care colectivul se confruntă în afara gazetei de perete, delor şi tehnologiilor mo­ în prezent, în sectorul- VII, canizat — tăiere, încărcare, a Fc
„Cinta
cu unele probleme, înregis­ nu este înfăţişată o expe­ blocul 18, avem 2 abataje deschide mai multe abata­
trează rămâneri în urmă la rienţă, un fapt de viaţă, un derne de lucru, a progre­ frontale cu complexe de je cu front scurt, echipate susţinere, transport. „E un buie si
unii indicatori esenţiali ai om. Totul este făcut la ge­ sului tehnic, nu se acţio­ tăiere şi susţinere mecani­ cu combine cu atac frontal complex foarte bun — semna
planului, cum ar fi produc­ neral, global şi static. De nează încă la nivelul- ce­ zată, urmînd ca pînă la şi se prevede înlocuirea spune tînărul brigadier şi genţe
ţia fizică şi realizarea sar­ aceea, ea nu reţine atenţia rinţelor, la nivelul posibi­ sfîr.şitul anului să mai in­ tavanului de rezistenţă cu facem cu el, în condiţii educat
cinilor pentru export. Am oamenilor, nu le trezeşte in­ lităţilor umane şi tehnice troducem un complex me­ scuturi. normale de strat, şi 18—19 turor :
făcut această analiză îm­ teresul. Un panou, oricât dc din întreprinderile miniere, canizat. De asemenea, am Roadele mecanizării sînt tone/post. Am învăţat să-l tr-u o
preună ou tovarăşul Benee frumos ar fi scris, cu oricâte să cu
lanoş, secretarul adjunct cu culori, menţinut luni în şir ale constructorilor de uti­ mecanizat tăierea şi într-un evidente la I.M. Vulcan. exploatăm, îl îngrijim cum cu cel<
problemele de propagandă în cu acelaşi conţinut trece ne­ laj minier, ale cercetători­ abataj frontal din sectorul Greutăţile şi neajunsurile trebuie, iar cînd se defec­ să (ool
comitetul de partid al uni­ observat, chiar dacă din el lor, proiectanţilor şi spe­ II, blocul 4, stratul IU, şi intervenite în ultima vre­ tează ceva singuri facem cenubri
tăţii. sc degajă o idee utilă. cialiştilor de aici. lucrăm la mecanizarea tă­ me în activitatea între­ reparaţiile. Acum sînt la ■ (ianuai
— Deci, cum aţi conceput Prin urmare, depăşirea sta­ O experienţă mai bună ierii în cel de al doilea prinderii se elimină trep­ brigadă, cu minerii, şi e- interju
organizarea propagandei în diului de explicare poate fi în privinţa extinderii me­ abataj frontal de aici. Şi tat, sectoarele I, IV şi V lectricienii şi lăcătuşii, aşa mai
lumina indicaţiilor secretaru­ realizată şi prin imprimarea canizării o are I.M. Vulcan, în alte sectoare, cum este depăşindu-şi sensibil sarci­ că ne descurcăm mult mai (iunie
lui general al partidului ? unui caracter dinamic, me­ unitate care s-a menţinut sectorul IV, lucrăm cu nile de plan pe luna sep­ bine ca înainte. Numai în va fi
— Noi am înţeles că ce­ reu în mişcare, lucrînd me­ ani în şir în rîndul colec­ combine, iar în sectorul III tembrie. Pe luna aceasta, primele 5 zile ale lunii, 35-a a;
rinţa principală care se pu­ reu cu fapte reale şi cu oa­ tivelor miniere fruntaşe vom introduce chiar în a- după cum ni s-a spus, pla­ sectorul nostru are peste rid Ro:
ne in faţa propagandei este meni. Urmărind un aseme­ din Valea Jiului, plan mai mult de 500 tone minaţi.;
legătura ei strinsă cu viaţa, nea obiectiv, ca o chestiune ceastă lună o combină de nul se va realiza pe întrea­ buie si
deci cu preocupările colec­ dc fond, sc poate acorda o — Atît pe acest an cit şi tăiere mecanizată. ga întreprindere. „Mecani­ de cărbune". rea ni
tivului, cu producţia. Propa­ atenţie mai mică înfăţişării în perspectivă, pentru anii Prin preocuparea consec­ zarea este unul dintre a- La I.M. Vulcan, mecani­
ganda reflectă sarcinile de panoului, chemării, îndemnu­ 1978—1980, noi avem întoc­ ventă a conducerii între­ liaţii noştri cei mai de preţ zarea se promovează cu
plan pe'secţii până la forma­ lui, pentru că la urma ur­ mite programe concrete şi prinderii şi cu sprijinul e- — era de părere şeful de curaj, din mers şi cu efect
ţiile de lucru, explică valoa­ melor ceea ce contează este complexe de mecanizare — fectiv al C.M.V.J. şi al mi­ schimb Vasile Tîrşa, care-i economic neîntîrziat. Este
rea unui minut de lucru. Ea eficienţa, in faţa căreia cu­ ne-a spus inginerul Ion nisterului de resort, meca­ ţine locul brigadierului o activitate ce trebuie con­
se ocupă, de asemenea, de loarea vopselei sau cernelii, Diaconii, directorul adjunct nizarea are, la I.M. Vul­ Vespasian Cătană, din sec­ tinuată, intensificată. Şi nu
modul în care este montat
aspecte ale disciplinei în
muncă, economisirea materia­ un panou, pălesc. tehnic al întreprinderii —, can, o arie întinsă şi un torul IV. N-aş schimba ■numai la I.M. Vulcan.
lelor şi a energiei, înlătura­ In al treilea rind, la ..Mar­ programe care vizează, aşa teren deosebit de fertil. Ea combina pentru nimic în DUMITRU GHEONEA
rea risipei şi altele. mura" propagand,a_ vizuală
După această sumară pre­ este săracă în mijloace de M/
zentare a câtorva obiective acţiune. în afara gazetei de C
ale- muncii de propagandă, perete se întîlncsc mereu a- La recoltări i însămînfări!
ne-am deplasat în secţii, pe ccleaşi şi aceleaşi panouri
aleile dintre ele, pentru a o de tablă, montate, e drept, (Urmare din pag. 1) lius Clep, caro erau veniţi dc
vedea „pe viu“. Ce consta­ frumos, dar .cam atiLa. Nu la C.A.P. Ciula Maro, unde nu
tăm ? se folosesc afişul, chemarea colac Grozav şi Gavrilă Ma­ se putea lucra, să ajute la trebi
Iată ce conţine un panou : operativă, o foaie volantă re depun eforturi susţinute impulsionarea pregătirii te­ pe
„Să luptăm pentru folosirea scrisă de mină care să cir­ pentru a efectua lucrări de renului. Este un fapt po­ men
zitiv că s-a reuşit să fio
integrală şi' raţională a fon­ cule intr-un atelier, conţi- calitate la pregătirea tere­ strinsă într-un timp relativ hotă
nului şi la semănatul griu­
insă
dului de timp. Dacă fiecare nind un fapt, o realizare, o lui şi orzului la C.A.P. Spini, scurt recolta dc cartofi de negi
angajat ar întîrzia de ia abatere, un obiccliv ce tre­ cooperatorii acţionează mult pe mai mult de 105 ha. Sînt negi
program cu un minut, s-ar buie îndeplinit pină la o a- pre.a anemic la eliberatul rămase însă mult in urmă cons
terenului. Deşi 50 de hecta­
provoca o pierdere de 1210 recoltatul fructelor, unde vi­ ţat
numită dată şi caro solicită re se vor insămînţa cu grîu teza de lucru este sub aş­
lei, ceea ce echivalează cu efort suplimentar din partea după porumb, pină acum teptări, deoarece menţinerea Spiţe
7,37 mp placaj finit sau 39 unei formaţii de lucru. Adi­ nu s-a început încă recol­ actualului ritm nu asigură Impc
mp dale mozaicate". în faţa tatul (!). La această unitate încheierea acţiunii decât în va. /
că, o cerinţă importantă este se ridică serioase semne de cel puţin 20 de zile bune dc
atelierului de dale mozaicate aceea ca propaganda vizuală întrebare privind încadrarea lucru în cim.p (!), precum şi şi 1
întîlnim alt panou : „Tova­ să acţioneze diferenţiat, a- insăminţărilor în epoca op­ culesul porumbului. Se im­ conc
re, ;
răşi tăietori ! Nu risipiţi pla­ timă. Iată de ce atit consi­ pune cu acuitate o mai bu­
dresindu-se cu mesaje con­ liul de conducere al C.A.P., nă organizare a muncii şi de»
cajul brut. Prin recuperarea crete nu neapărat întregului cât .şi comandamentul pentru angajarea tuturor forţelor tehn
a 5 plăci de 20/20/2 om la colectiv, ci numai oamenilor agricultură al comunei Tut- din comună la strângerea re­ înzic
fiecare încărcătură de gater daş sint datoare să acţioneze coltei şi la pregătirea unor Muncitor specialist, comunistul Ioan Codreanu munceşte Ia mizi
implicaţi direct în soluţiona­ cu maximă răspundere pen­ atelierul mecanic al I.M. Barza, ocupînilu-sc în mod deose­
obţinem un spor dc produc­ rea unei probleme. tru a încadra toate • lucrările baze trainice recoltei anului bit de confecţionarea capetelor detaşabile pentru perforatoare. iar
ţie echivalent cu 470 mp pla­ in limitele perioadei optime. viitor. Foto : V. ONOIU brie
caj finit pe an“. Alte pa­ Toate acestea ar fi doar Pe inginerul şef al C.A.P. ca re
cîleva sugestii, dar tovarăşii
nouri fac apel la conştiinţa Toteşti, Gheorghe David,
care au sarcina de a se o- l-am găsit într-o discuţie O cerinfă importantă a obţinerii de producţii sporite de grîu men
oamenilor îndemnîndu-i să cupa de propaganda vizuală aprinsă cu preşedintele şi
folosească cu grijă cimentul inginerul şef al consiliului nele
şi alte materiale, să elimine au datoria să gândească se­ interoooperatist, avînd ca su­ astă
risipa. rios la modul în care trebuie biect s-a combaterea în comodităţii Fslesiroa seminţelor din soiurile cele mai productive fapt
instalat
această
ce
Ce se degajă din citirea îndeplinită sarcina dată a- unitate şi a practicii do a cat
acestor _chemări şi îndem­ cestei activităţi de către se­ „trage de timp". Pe cimip Un important factor ca­ 26) s-au recoltat cîte 6 700 Mic, urmînd ca în anii Aşa
nuri î cretarul general al partidu­ i-am intilnit şi pe mecani­ re asigură creşterea rapi­ kg la ha, cu 1 220 kg mai viitori să fie generalizat var
lui. zatorii Siminic Olărescu. Ia- dă a producţiei de cereale mult laţi. de martor. De în producţie în unităţile a- cale
în primul rind, faptul că cob .Turca, Romulus Olăres­ este utilizarea în cultură asemenea, s-au mai deta­ gricole din judeţ.
nici una din ele nu abordea- A. CORNESCU cu, Constantin Lăsconi şi Iu- a unor soiuri productive, şat soiurile Potaissa şi Sil- Evident, punerea deplină Bad
cu însuşiri morfo-fiziolo- vana. Superioare soiului în valoare a capacităţii
gice şi de calitate supe­ Bezostaia-1 s-au dovedit a productive a soiurilor noi
rioare, cu capacitate de a fi şi soiurile Dacia şi Tur­ de grîu şi secară care se
Aşteptăm intervenţia trustului dc construcţii valorifica cu eficienţă cu spo­ o da 195, Fiind mai rezis­ introduc în cultură impu­ timp
tente la boli şi la cădere,
îngrăşămintele,
rită
preocupare
deosebită
bună adaptare la condiţi­ soiurile Montana şi Doina ne o partea specialiştilor mor
din
ile de climă şi sol şi con­ vor fi înmulţite la C.A.P. din C.A.P. pentru ampla­ dus
Dată în folosinţă la 15 faţada şcolii au fost în­ lucrărilor. Este timpul — stanţă mai mare a recoltei. Orăştie şi, respectiv, la sta­ sarea judicioasă a culturi­ mul
septembrie, noua şcoală trerupte fără nici o justi­ deşi tîrziu — să se asigu­ Prezentăm cîteva din so­ ţiunea agricolă. Totodată, lor şi aplicarea cu riguro­ pufi
cu 16 săli de clasă din ficare. re de îndată impulsiona­ iurile experimentate la se înmulţesc soiurije Sil- zitate a tehnologiilor îna­ ilor
Orăştie asigură condiţii rea lucrărilor, astfel în­ Staţiunea de cercetări şi vana, Potaissa, Slatrta Do­ intate, menite să asigure ne-
mai bune de cuprindere cât această unitate pre­ producţie pomicolă din lina, Sava şi Libelula. o eficienţă sporită culturii
a tineretului şcolar din n o t «i şcolară să poată fi pusă Geoagiu, la care s-au ob­ Pe terenurile cu o ferti­ cerealelor păioase.
zona blocurilor. Numai în funcţiune cel mai tîr­ ţinut cele mai bune rezul­ litate mai scăzută şi în dar
că unele lucrări execu­ ziu pînă la 15 octombrie, tate, urmînd să fie extin­ condiţii de secetă, pe solu­ Prin organizarea de lo­ re
tate de către Trustul de Tot aici, datorită mo­ mai ales că au fost mo­ se în cultură în unităţile rile uşoare şi cu climat turi semincere şi loturi găsit. F
construcţii Deva, şantie­ dului defectuos de orga­ bilizaţi şi elevii de la agricole din judeţul nostru. mai răcoros, secara dă pro­ demonstrative în unităţi, taţii pi
rul Orăştie, produc dese nizare a muncii, grădini­ şcolile din localitate pen­ Dintre soiurile de grîu, ducţii satisfăcătoare. Ast­ specialiştii pot să aducă o de alin
nemulţumiri. Unele gea­ ţa cu 120 locuri nu a tru a sprijini constructo­ s-a impus linia Lovrin fel, la C.A.P. Ostrov, Bo- contribuţie proprie la ge­ şi nu r
muri nu au fost montate putut fi dată în folosin­ rii. Aşteptăm, în acelaşi 26-1, la care în acest an şogod, Ocoliş, Răduleşti şi neralizarea în producţie a
corect la intrare, uşile ţă odată cu începerea no­ s-a realizat o producţie cu în alte unităţi secara a unor soiuri valoroase, la şi din c
(M. Ţie
sînt fără zâvoare, unele ului an şcolar, dar nici timp, intervenţia Trustu­ 1 890 kg la ha mai mare dat un spor de recoltă de înfăptuirea exemplară a
nu există garanţia să se lui de construcţii Deva faţă de martor. Noul soi 300—1 400 kg la ha faţă sarcinilor stabilite de Con­
prize nu au fost montate, termine curînd. O echipă Doina, creat la Institutul de cultura griului. Expe­ gresul al Xl-lea al parti­
platforma din curtea de zidari şi cîţiva 'necali­ pentru remedierea nea­ de cercetări pentru cerea­ rienţele organizate în ca­ dului privind sporirea con­ DRUMl
şcolii nu a fost terminată, ficaţi (în total, vreo 12) junsurilor semnalate la le şi plante tehnice Fundu- drul staţiunii noastre au tinuă a producţiei de ce­
reale.
fiind o sursă pentru pro­ nu pot constitui o ga­ şcoala nouă şi completa lea, s-a dovedit a fi de evidenţiat superioritatea Ing. ŞTEFAN HOMORODEAN ( La
înregistrînd
valoare,
fapt
Bucovina
ducerea prafului şi a ranţie a terminării urgen­ ei terminare. mare spor comparativ cu soiului care s-a şi I, stabilit cercetător la Staţiunea din 5
un
pentru
noroiului. Lucrările de la te şi de bună calitate a Prof. VOICU RIŞCUŢIA martorul de 1 7130 kg la ha. înmulţirea lui pe un lot pentru cercetări şi producţie ţ părut
La soiul Montana (Lovrin semiricer la C.A.P. Dineu pomicolă Geoagiu