Page 23 - Drumul_socialismului_1977_10

98 VINERI, 7 OCTOMBRIE 1977
P«0.3

pag. 1) tivităţi cultural-educaţi've Iniei femeilor materializează zi de i DIN ACTIVITATEA
din judeţ, să se integre­
ze . în , problemele ecokio- COMITETELOR
ie s-a fă- mico-sociale ale fiefeărei
ixha eidiţie localităţi, să militeze pen­ energie, eapaeitatea, priceperea şi diriiilrea DE FEMEI
iceput. Sfe- tru îndeplinirea sarcinilor
1 al pairti- de plan, pentru traducerea
NICOLAE ticii şi echităţii socialiste. Ier consacrate împlinirilor prezente şi viitoare
în viaţă a principiilor e-
arăta că : 8 sxperimiM
folosim a- Inică din etapa de masă,
intă, s-o festivalul trebuie să asi­
trecînd la gure crearea de noi lu­ — I>a începutul convor­ şorod, _ Vălişoara, Bretea casnice şi la sate. Nu s-au reuşită
;elui de-al crări şi creşterea numă­ birii v-am ruga să preci­ Română, Romos -comitete­ găsit peste tot' forme acce­
care va rului manifestărilor cul- zaţi principalele obiective le şi comisiile de femei sibile, eficiente, de infor­
itor — do tural-arlistioe cu profund pe care Comitetul judeţean desfăşoară o activitate e- mare, de mobilizare a tu­ Croat din iniţiativa Comite-,
toamnă — caracter patriotic, revolu­ al femeilor, comitetele şi conomică lăudabilă, au turor femeilor la acţiuni tutui comunal âl femeilor' Pori
i seama şi ţionar, etic şi estetic, ca­ comisiile de femei le au în preluat total sau parţial educative şi de muncă, la brâ, comitetul de sprijin dej
nbunătăţîri re să ducă ia îmbogăţi­ vedere în munca pe care pe lingă grădiniţa cu progrâmj
est dome- rea şi diversificarea vie­ desfăşoară. realizarea unor indicatori crearea unei opinii sănă­ normal din Dobra a desfăşîi-
ţii spirituale a judeţului. economici a căror îndepli­ toase împotriva abaterilor rat, încă de la înfiinţarea! sari
o
fructuoasă
activitate,
avîricî-j
ită de se- Etapa de masă care se — Sub îndrumarea di­ nire o urmăresc zi de zi de ia disciplina muncii, de iu atenţie în primul rînd rea­
[ al parti- deschide miine îşi propu­ rectă, permanentă a Birou­ pentru a o finaliza -întoc­ la regulile vieţii de fami­ lizarea unor obiective concre­
i consititu- ne să cinstească, prin lui Comitetului judeţean mai. Aş menţiona că de lie. Aici va trebui să mu­ te, ca : amenajarea localului
tetelo de ample manifestări cultu- de partid-, ne-am stabilit un real sprijin în procesul tăm centrul de greutate al grădiniţei, a spaţiului de joc,
să­
înfrumuseţarea
aţie socia- ral-artistice, marile eve­ direcţiile şi căile proprii politico-educativ ne s-înt activităţii noastre în pe­ ÎNALTĂ CONŞTIINŢĂ a parcului, grupă (confecţionarea
lilor
de
nsiliile de nimente politice din a- de acţiune privind îmbu­ învăţământul politico-ideo- rioada ce urmează. SI RĂSPUNDERE perdelelor, draperiilor, feţelor
ă şi cul- ceastă toamnă : alegerile nătăţirea necontenită a de mese), confecţionarea cos­
pentru de deputaţi în consiliile •logic de partid şi U.T.C., — Cunoscîndu-vă împlini­ ÎN MUNCĂ tumelor pentru serbări.
fie de cul- populare comunale, orăşe­ conţinutului muncii poli- la care au participat mem­ rile şi ««realizările ştiţi In secţia velur a Între­ Pentru ajutorarea copiilor
şi pentru neşti şi municipale, Con­ tico-educative desfăşurate' brele noastre de partid şi mai bine unde şi cum a- prinderii „Vidra" din O- proveniţi din familii dezorga­
iucaţionali ferinţa Naţională a parti­ în rândurile femeilor, în utecistele, precum şi lec­ veţi de acţionat. Poate şi răştie munceşte şi tova­ nizate sau cu posibilităţi ma­
genţă în dului, aniversarea a 30 de lumina Hotărârii Plenarei toratele cu femeile casnice aceste rînduri din pagina teriale mai reduse, comitetul ■
una
Bucur,
ii edif-H. ani de la proclamarea Re­ C.C. al P.C.R. din 18-19 dedicată femeii ar putea răşa Sofia mai harnice.. de sprijin a procurat unifor­
me .şi alte obiedtc de îmbrăcă­
cele
dintre
parcursul publicii. ■iunie 1973, ţinînd seama fi de folos, pentru un sfat, muncitoare, caracterizată minte şi încălţăminte.
ia a Il-a Prin întreaga sa desfă­ de pregătirea, yîrsta, pre­ o îndrumare... de înaltă conştiinţă şi O altă latură a activităţii
naţional şurare, . ediţia a Il-a a răspundere muncitoreas- comitetului de sprijin a fost
rîndirl
miei“, tre- Festivalului naţional „Cîn- ocupările şi interesele a- Convorbire cu tovarăşa — Ne bucurăm de spri­ căi comunistă. Organizin- munca desfăşurată în menţinerii
în
părinţilor
scopul
Lşoare sub tarea României" va purta cestora. Menirea fiecărei ILEANA BĂRŢAN jinul şi îndrumarea per­ du-şi bine locul de , mun­ unei bune frecvenţe a copiilor.
îalte exi- însemnul exigenţelor ca­ acţiuni organizate este să preşedinta Comitetului manentă a Biroului Comi­ că, folosind integral Din cadrul comitetului de
conţinutul lităţii, via promova în cultive clar, convingător, judeţean al femeilor tetului judeţean de partid, timpul fde lucru, Sofia sprijin s-au remarcat pentru
itic al ftu- toate acţiunile ■ sale un la toate femeile noastre a comitetelor municipale, Bucur îşi depăşeşte zi de perseverenţa şi dăruirea cu
■ilor, pen- conţinut educativ, mili­ datoria -ce o avem de a ne orăşeneşti şi comunale. Nu zi planul de producţie în care au muncit tovarăşele Vic­
aiai strîn- tant, revoluţionar, în mă­ consacra energia, capaci­ acelaşi lucru îl pot afirma medie cu 10—12 la sută, toria Brăteanu şi Rodica Raţia. această
Reuşită
totul,
întru
>ua ediţie, sură să exprime — prin tatea, priceperea îndepli­ şi cu -cele neîncadrate po­ în condiţiile cînd lucrul experienţă a fost preluată si
— de mia- artă — amplul efort al litic, cercurile de educaţie însă la adresa unor orga­ ieşit din mîinile sale este de comisia de femei din sa­
>77 — de- întregului popor pentru nirii exemplare a sarcini­ ne şi organizaţii de sindi­ de cea mai bună calitate. tul Mihăieşti, unde a fost cre­
judeţeană îndeplinirea Programului lor de plan, îmbunătăţirii socialistă de la sate, cursu­ cat, ale U.J.C.A.P., U.T.C., Paralel cu îndeplinirea at şi obţine aceleaşi bune re­
rtie 1979), elaborat de Congresul al calităţii -produselor, redu­ rile şi cercurile aplicative comitetelor de cultură şi exemplară a îndatoririlor zultate un alt comitet de spri­
jin.
(aprilie — Xl-lea al partidului, să cerii consumului de mate­ din cadrul universităţilor educaţie socialistă. Solici­ ce-i revin, găseşte timp
Tn
îpublicană evidenţieze însuşirile pen­ rii prime, materiale, ener­ cultural-ştiinţifice, activita­ tăm deci ca întreaga pro­ să se ocupe atent, cu căl­ munal intenţia Comitetului co­
al
femeilor
Dobra
stă
1979) — tru frumos ale oamenilor, gie, combustibili, apărării tea bună, diversă, a celor blematică feminină să fa­ dură şi dragoste părin­ extinderea acestei experienţe,
celei de-a zestrea de sensibilitate ce avuţiei obşteşti, întăririi 15 cluburi „Femina". Fe­ că în mai mare măsură tească, şi de tovarăşele crearea de noi comitete clc
lingă
şi
a elifoeră- spiritului de ordine şi dis­ meile judeţului au consti­ obiectul preocupărilor a- de muncă mai tinere, le sprijin satele pe Roşcani şi grădiniţele
din
Rădu-
> sub do- înnobilează conştiinţa u- ciplină în muncă. In ca­ tuit o forţă şi în cadrul cestora, să conlucreze şi să ajută, le indrumă, le po- leşti.
. Ea tre- mană, să contribuie la zul femeilor, o răspunde­ Festivalului naţional „Cân­ colaboreze mai intens cu văţuieşte şi le împărtă­ ELENA MOISĂ
şeşte din bogata sa expe­
ne ridica- formarea omului -înaintat re în plus le revine şi în tarea României" iar pen­ noi. rienţă de muncitoare preşedinta Comitetului
tregii ac­ al societăţii noastre noi. ceea ce priveşte creşterea tru ajutorarea celor loviţi Convorbire realizată de fruntaşă. comunal al femeilor
şi educarea copiilor, întă­ de cutremurul din 4 mar­ GH. 1. NEGREA
rirea rolului familiei ca tie a.c. am depus suma de
celulă de bază a societă­ peste 430 000 lei, valoare
ţii noastre socialiste. ce cuprinde multe obiecte
vind necazurile pe care — Dacă ar fi să concre­ donate şi executate direct
le întîmpină, cu transpor­ tizăm, care este efectul a- de femei.
tul, locuitorii din Micro cestor acţiuni ? — Subliniind şi lăudînd
15 Deva. La faptele — Intr-adevăr, se poate succesele, trebuie întărită
semnalate s-au adăugat vorbi de un efect pozitiv, exigenţa faţă de neajun­
SPIRIT altele, numărul autobuze­ dealtfel scontat, al acestor suri...
RESC lor „rămase în drum" acţiuni. Aş exemplifica :
Este
CĂ crescînd : în 24 de ore la Ţesătoria de mătase De­ şi — Comitetul adevărat. Biroul
judeţean
al
au „căzut" 7 maşini cu va, „Vidra" Orăştie, I.M.C. femeilor, comitetele şi co­
jspodâresc pernă de aer. Cauza ? Bîrcea, Fabrica de încăl­ misiile de femei nu au
ra eterizeze Proasta întreţinere a dru­ ţăminte Hunedoara, coo­ reuşit întotdeauna să des­
ii. Şi oa- mului. Este vorba despre peraţia meşteşugărească, făşoare o muncă educati­
nu tot mai strada Minerilor — de la în comerţ, unităţi sanita­ vă permanentă, diferenţia­
Mai .Hţt intersecţia cu bulevardul re, în alte unităţi econo­ tă pe categorii de femei,
şi oameni N. Bălcescu spre Micro mice cu pondere de forţă
%
xemplu de 15 — în prelungire cu de muncă feminină, pre­ mai cu în seamă în în Valea
general
car­
Jiului;
întilnit la strada Eminescu. Consi­ cum şi în comunele Ilia,
e au înăl- liul popular municipal De­ Hărău, Baia de Criş, Bo- tierele oraşelor din judeţ Fabrica de mătase Deva. Hărnicia şi priceperea tinerelor lucrătoare din acest tînăr
:re străzile va ar trebui să ia măsuri în care sînt multe femei colectiv de muncă al judeţului se materializează în produse de calitate.
nescu şi de reparare a străzilor * î-
n din De- în cauză (L. Lara).
locurile 12
Colectivul Fabricii de în­
schimbării STICLE, HÎRTII, BORCANE călţăminte din Hunedoara — Este de inţeles, noi
termofica- este tînăr şi ca vîrstă, şi Conştiinţa, demnitatea şi snMria înţelegem acest adevăr şi
ajutăm la soluţionarea pro­
şi cămine Acesta este peisajul ca vechime de la constitu­ blemelor. Dar mai este de
canalului cu care gara din Băile ire. El este alcătuit din oa­ inţeles un lucru mult mai
iau să fie Călan întîmpină musafirii. meni provenind din cele important, anume că şi fa­
idus cără- Aruncate lingă casă, gu­ mai diverse medii, preo­ colectivului se formează brica, deci întregul colec­
ceramice, noaiele fac notă discor­ cupări şi, în consecinţă, cu tiv are o problemă, aceea
felurite
asupra
1 octom- dantă cu noţiunea de accepţiuni disciplinei, datoriei a îndeplinirii sarcinilor de
muncii,
0 maşină buni gospodari. (N. Toa- şi răspunderii. Pentru unii plan, chestiune care tre­
buie să ne-o punem toţi la
t mortarul der). din angajaţi însăşi prezen­ Intr-un mers tenace inimă. In discuţiile cu fe­
ai că ni- ţa la lucru era, cu cîteva meile, aici în atelier, me­
pucat de „OBICEIUL SATULUI" luni în urmă, o chestiune te, mîndria de sine pentru tuaţie este vorba şi cum se abate de la norme şi reu ne frămîntăm cum să
1 la cămi- relativă, facultativă ! Pe de modul in care lucrează, ori îl putem ajuta. Am dait legi nu trebuie tras la răs­ muncim pentru a ne înde­
nici pînă La intrarea dinsp're Pui altă parte, covîrşitoarea în cele din urmă, conştiin­ cîte o mină de ajutor mul­ pundere. Iată un conflict plini sarcinile. Uneori, cînd
ă acestui în satul Băieşti, pe mar­ majoritate a oamenilor nu ţa, la care se raportează tora şi a fost bine. Omul real, nu chiar uşor de a- se produce un defect la în­
mai lucraseră intr-o fabri­
-a pietrifi- ginea drumului stau de­ că de acest profil, sau totul sau aproape totul. s-a apropiat sufleteşte de bordat şi soluţionat, dar călţăminte, discutăm pe loc
tragem
produs,
s-a
unde
e aruncat. pozitate. grămezi de gu­ chiar în nici una. Acceptaţi această modali­ noi, de unitate. In acelaşi care trebuie rezolvat, to­ la răspundere pe cei vino­
tate ?
tuşi.
Jt ciment, noi de grajd din gospo­ Acesta ar fi punctul de timp, n-am scăpat din ve­ — Şi, cum l-aţi soluţio­ vaţi şi stabilim ce tre­
dere să explicăm cu răb­
—
Fireşte! — intervine
line a dat dăriile cetăţenilor. Local­ pornire pe un drum al for­ secretarul organizaţiei de dare celui în cauză că nu nat ? buie să se facă pentru a
ipei i ? (N. nicii spun că este un mării şi sudării colectivu­ bază de partid, tovarăşa se poate lipsi de la lucru — Pe mai multe căi, e- evita calitatea slabă. Unii
„obicei ol satului". Ei re­ lui, un proces destul de în­ Maria Demian. oricum şi aricind, că tre­ conomice şi politico-orga- înţeleg de la început, cu
anevoios pe
delungai şi
alţii
repetăm
să
trebuie
cunosc că acest obicei le care îl conduce organizaţia — Eu consider deosebit buie să ştim de soarta fie- nizatorice — spune direc­
) ? strică „firma" de buni de partid, cadrele cu de elocventă o anumită torul. Mai intîi, am intro­ discuţiile „pe caz", cum
s-ar zice. Aşa am procedat,
dus munca în acord, ceea
gospodari şi se întreabă : munci de răspundere din stare de lucruri, pe care ce a sporit considerabil in­ de pildă, cu Lupu Elena
de de ce nimeni nu-i pune unitate. am să v-o descriu, începe teresul şi răspunderea oa­ pînă cînd s-a îndreptat.
de la punct pe cei în cau­ Fabrica va lucra la pa­ directorul. In urmă cu cî­ A.B.C.-ul eticii menilor pentru îndeplinirea Azi ea lucrează bine, cu a-
-iu- rametrii proiectaţi la sfîr- teva luni, doar, înlîlneam sarcinilor. Aproape brusc tenţie. Aşa am procedat şi
ză ? Chiar aşa. De ce şitul primului trimestru al ■zilnic un fapt, anume cri­ cu altele : Costea Euge­
iro- nu i-o Ti punind ? (N. ticam pe unul sau pe altul socialiste — munca au scăzut actele de indisci­
cel anului viitor. Acum lucrea­ plină. nia, Mihăilucă Valeriana.
Tîrcob). ză doar cu o treime din din muncitori sau munci­ — Apoi, am concentrat Şi încă mai avem mult de
parametri. Ce garanţie e- toare pentru nec/lijenţe in pasionantă, întreaga muncă de partid lucru pînă cînd toate vor
CE MAI OŢEL AR IEŞI... xistă că sarcina va fi înde­ muncă, pentru superficiali­ — spune tovarăşa Demian flucra bine. Avem de în­
plinită ? Întrebarea am tate, pentru absenţe de la — a organizaţiilor de ma­ vins încă multe mentalităţi
pus-o directorului fabricii, lucru, pentru calitatea sla­ creatoare pină tot colectivul va
In incinta şi în spatele inginerul Mircea Mîndres- bă a muncii. Discutam cu să, asupra disciplinei şi merge bine.
in
muncă.
A-
I.M. Livezeni stau arun­ cu, un om tînăr, preocupat oamenii vinovaţi chiar la răspunderii generale, munca Pînă acum am realizat,
dunărtte
cate la voia întîmplării de problemele unităţii. locul de muncă, unde asis­ de la om la om, gazeta de totuşi, un salt calitativ :
mari cantităţi de fier vechi, — Există garanţie sigu­ tau şi alţii, implicaţi sau perete, satira, totul a fost acea optică de care vor­
de toate formele şi ră. Garanţia este însuşi co­ neimplicaţi în cauză. Une­ cărui om, că nu pot fi tre­ orientat spre a ajuta oa­ beaţi a fost înlocuită trep­
cute cu vederea actele de
dimensiunile. Conducerea lectivul nostru, care se ori a trebuit să facem im­ menii să înţeleagă că nu­ tat cu opinia combativă a
mişcă bine, zicem noi, în putaţii, conform legilor în indisciplină. colectivului împotriva a
întreprinderii acuză lipsa direcţia dorită, adică se vigoare. De fiecare dată — Pornind de la această mai munca desfăşurată în ceea ce este înapoiat, ceea
ordine şi disciplină dă re­
posibilităţilor de a-l tri­ sudează, se întăreşte cali­ întimpinam un fel de realitate ni se înfăţişa o zultate bune şi cîştiguri ce este un cîştig. Colectivul
tativ de la. zi. la zi. dezaprobare formulată cam cerinţă de maximă urgenţă corespunzătoare. acţionează educativ.
mite la I.C.M. Poate e- — Ar fi bine să readu­ aşa : „Lăsaţi-o, tovarăşe — continuă ideea secreta­ La fabrica de încălţămin­
Pe maistrul comunist Da­
xistă altcineva care-l cem în discuţie termenul director, sau maistru, că rul de partid — anume că cian Cirjan, om care lu­ te colectivul se apropie
de parametri şi atunci cînd are şi ea necazuri, n-o fi aveam de-a face cu o opi­ greu, dar se apropie sigur
EA poate colecta şi expedia vorbim de colectiv, .pentru foc". De aici s-au desprins nie înapoiată, de apărare crează direct cu muncitoa­ de parametrii tehnici prin
URGENTA către unităţile siderurgice. că în realitate ei există, două lucruri importante. a celui care greşeşte. Adi­ rele, l-am întrebat cum i perfecţionarea continuă a
se pare lui optica tolerării
Este, oricum, avantajos. chiar dacă nu-i putem co- Intîi, că dacă omul care că aici era terenul pe care abaterilor de la disciplină parametrilor de angajare,
'întîlneau
exigenţele
se
mensura destul de exact n-a venit la lucru intr-o răspundere, demnitate, con­
„Semnal" Şi ce mai oţel ar ieşi din sau direct. Vă propunem zi pentru că are o anumi­ muncii disciplinate, ordo­ pe motiv că fiecare om ştiinţă socialistă autentică.
.nai are cîte un necaz, cîte
irie a a- acest fier vechi... (G. Di­ ciţiva din ei : coeziu­ tă situaţie grea, trebuie să nate, corecte, răspunzătoa­ o problemă. C. ARMEANU
re cu părerea că cel care
ne interesăm despre ce si­
>tă pri­ nu). ne, răspundere, demnita-
___A;